MARIN PREDA - CALUL

MARIN PREDA CALUL

Context literar. Textul a aparut in 1948, in volumul intalnirea din pamanturi, alaturi de alte sapte nuvele, printre care: O adunare linistita, Colina, Amiaza de vara s.a. Volumul aduce o -noua perspectiva asupra satului romanesc din campie si constituie germenele viitoarelor carti {Desfasurarea, 1952, Morometii /, 1955).

Specificul speciei, fiind o nuvela psihologica, subiectul este inspirat din actualitatea imediata si se analizeaza evenimentele dramatice care influenteaza viata individului. Conflictul vizeaza

situatia sociala a personajului, dar si nivelul sau existential sau sentimental, evidentiindu-se complexitatea sufletelor simple (tarani, hangii, targoveti etc.).

Printre temele specifice analizate in nuvela psihologica se afla: frica, obsesia, alienarea, erosul. Constructia sobra, riguroasa releva o viziune tragica asupra existentei, viziune care se combina cu banalitatea faptului relatat.

Titlul este un simbol, denumind animalul apropiat omului, de care acesta se simte legat afectiv.

Tema este reprezentata de relatia om-animal.

Rezumat

Un taran, Florea Gheorghe, se scoala intr-o dimineata, inainte de rasaritul soarelui ca sa termine o treaba importanta, la care se gandise inca din ziua trecuta.

Dupa ce mananca, se duce in grajd, pune capastrul pe cal si-l trage in mijlocul bataturii. Era un cal batran, care se misca greu. Dupa ce calul bea apa, cei doi, omul si animalul, se indreapta spre marginea satului. Se opresc in fata casei fierarului Ilie, care era insa plecat. Florea Gheorghe avea nevoie de ceva de la el.

Satul incepuse sa se trezeasca. Oamenii, in carute, se indreptau spre camp.

Cei doi parasesc drumul, ocolesc o cariera de piatra rosie si ajung in capul unei vagauni. Aici animalul este omorat cu lovituri in cap si Florea Gheorghe ii jupoaie pielea.

Structura - compozitie. Nuvela este impartita in patru capitole,
primele trei descriind drumul omului si al animalului, iar ultimul -
deznodamantul tragic. Tensiunea se acumuleaza de la o pagina la alta,
in lipsa unor explicatii care sa motiveze comportamentul lui Florea
Gheorghe.

Instantele comunicarii (autor, narator, personaj). Criticul Eugen Simion il numea pe Marin Preda, "un autor inedit', un "poet al terifiantului'. Asa apare el si aici. Naratorul isi insoteste personajul pas cu pas si, desi cunoaste sfarsitul intamplarii, ca narator clasic, omniscient, el nu anticipeaza cu nimic intentiile personajului. Acest comportament "enigmatic' pregateste deznodamantul, in care cititorul, neavizat, este surprins de cruzimea gestului.

Caracterizarea personajului

Florea Gheorghe, protagonistul, e un om simplu, cu o existenta banala. El nu este caracterizat de scriitor nici fizic, nici moral, ci numai prin comportament, ceea ce il facea pe Nicolae Manolescu sa vorbeasca de o "proza de factura comportamentista'. El are de indeplinit "o treaba', care intra in cutumele satului: omorarea calului care. fiind batran, nu mai poate muncii.

Descriind drumul omului si al animalului din batatura casei in padure, prozatorul ne dezvaluie cateva trasaturi ale personajului: firea esential vesela (rade la vederea calului "balanganindu-se greu si incet'), bun (mangaie calul "tragandu-l de smocul de par din varful fruntii' si ii da apa), blajin (i se adreseaza calului cu "tata', "batramtle'), retinut la vorba, ironic. Gestul brutal, prin care isi omoara calul, face din personaj reprezentantul unei lumi violente.

Particularitati stilistice. Principala particularitate a stilului nuvelei este oralitatea, adica utilizarea unor forme si procedee specifice limbii vorbite. Marcile lingvistice ale oralitatii sunt:

forme lexicale rare, cu caracter popular sau regional (,,glod', "osarie', "bruta');

frecventa vocativelor, a interjectiilor si exclamatiilor, mijloace de exprimare a afectivitatii ("Ei, hai', "hai, ma', "die!', "fire-ai al dracului! Asta e acum! ', "baaa', "naaa! ');

forme fonetice si gramaticale specifice ("o sa vaz eu',
"coptoave', "tigare', "testu'', ,, 'neata', "unu');

locutiuni si expresii populare ("cu noaptea in cap', "ti-ai mancat tarata', "sa pasti iarba verde');

preponderenta raporturilor de coordonare ("Se uita in jurul lui, se opri o clipa, scarpinandu-se in cap, apoi dadu drumul capastrului si trese de peste cingatoare o franghie ').

Receptare critica

,.Departe de a fi schite-proiect pentru romane (Marin Preda este, cred, un nuvelist!) nuvelele din etapa "tineretii'' prozatorului au valoare intrinseca. [] Spaima agonica si misterul din Calul sunt anuntate prin peisajul noptii, prin prezenta constanta a salcamilor.' (Ion Vlad, Lectura prozei)

"Preda are ceea ce n-au multi creatori: o filozofie de existenta, un mod adica de a gandi omul si relatiile lui in univers.'

(Eugen Sim ion, intoarcerea autorului;

Eseuri despre relatia creator-opera)

Fragment semnificativ comentat

"Florea Gheorghe avea de facut o groaza de treburi, dar dintre toate vroia sa termine una acum, de dimineata, inainte ca soarele sa rasara si sa-l apuce caldura, si la care se gandise inca din ziua trecuta.

El se sculase in dimineata aceea mai devreme.

Dupa ce a inghitit vreo cateva gloduri de mamaliga cu branza, s-a dus in grajd si a inceput sa cotrobaie dupa niste lanturi si curele, apoi le-a lasat, a luat un capastru si s-a apropiat de un cal care dormea nemiscat langa iesle. I-a varat capul in capastru, l-a dezlegat si l-a tras incet in mijlocul bataturii. '

Textul reprezinta expozitia naratiunii. Povestitorul se margineste in . a nota detalii care fixeaza, realist, timpul si locul. Ni se motiveaza, vag. rostul actiunii: personajul trebuia sa faca un lucru "la care se gandise inca din ziua trecuta'. Aceasta omisiune intentionata (numai in final vom afla despre ce e vorba) are drept consecinta instalarea unei "enigme', care mentine interesul cititorului. Naratorul nu anticipeaza nimic si nu comenteaza. Observatia este exacta. Nimic nu este in plus.

Termenii: "gloduri', "sa cotrobaie', "batatura' delimiteaza un univers rural. (G.A.)