MIHAI EMINESCU

MIHAI EMINESCU

Poezia eminesciana se singularizeaza prin interesul pentru cercetarea istoriei si a creatiei populare, prin preocuparea pentru mitologia antica, greaca, latina, pentru filozofia hindusa si filozofia clasica germana, dar si prin componentele sale romantice (reveria, motivul geniului, ironia, antiteza) si clasice (echilibrul expresiei, stilul armonios, ataraxia).

Caracteristici:

Principalele teme si motive ale poeziei eminesciene sunt: timpul, cosmogonia, natura, dragostea, istoria, misterul etnogenezei, mitologia nationala, conceptia despre poezie si rolul poetului, inechitatea sociala.

Universul poetic eminescian cuprinde specii precum: arta poetica: Oda (in metru antic);

idila (pastorala): Dorinta, Sara pe deal, Lacul;

egloga (idila cu dialog): Floare albastra;

elegia: Revedere;

sonetul: Sonete, Trecut-au anii,

glosa: Glossa;

poemul filosofic si romantic: Luceafarul, Scrisoarea /; satira: Scrisorile, Criticilor mei;

poezia de inspiratie folclorica: La mijloc de codru