Miorita - balada populara

Miorita(balada populara)

Inclinatia spre creatie si frumos    a poporului nostru se manifesta inca din cele mai vechi timpuri,in toate domeniile si in cele mai vechi forme:in muzica,dans,prelucrarea materialelor,arhitectura,literatura reprezentand cai cai de exprimare a gustului pt. frumos,armonie si eleganta.

Acea forma a culturii populare al carei mesaj transmite cu ajutorul cuvantului alcatuieste folclorul literar.

Creatiile populare reprezinta sinteza de viata a romanilor concretizata in teme si motive diverse(bucuria vietii si a dorintelor implinite,zbuciumul implinirii,devotamentul in prietenie,durerea pierderii celor dragi,zbuciumul implinirii,devotamentul in prietenie,sentimentul nesupunerii si razvratirea in fata nedreptatii)

In "Istoria lit romane",criticul si istoricul lit George Calinescu a afirmat ca la baza literaturii noastre stau 4 mituri,intre care mitul comuniunii omului cu natura    regasit in balada "Miorita" in care motivul pastoral are cel mai mare ecou din lit romana.Balada populara este o specie a genului epic, in versuri negrupate in strofe,de mare intindere,cu o actiune simpla,lineara menita sa aduca in prim plan personajele,putine,dar prezentate in antiteza.

Considerata o culme a creatiei noastre populara,nu numai prin profunzimea ideilor si sentimentelor prezentate,ci si prin perfectiunea expresiei poetice

"Miorita" este o balada populara sau un "cantec batrinesc",raspandita pe tot cuprinsul tarii,transmisa pe cale orala din generatie in generatie,fapt ce explica existenta aproape a 1000 de variante.

"Miorita" a fost culeasa de Alecu Russo in timpul exilurul sau la Manastirea Soveja,incredintand-o apoi prietenului sau V.Alecsandri care a indus-o in volumul sau de poezii"Balade adunate si indreptate de V.Alecsandri".

Subiectul baladei este destul de simplu si 3 ciobani reprezentand cele 3 mari provincii romanesti,coboara cu turmele de oi de pe munte pt. a ierna la campie.

2 dintre ei(ungureanul si vranceanul) se hotarasc sa-l omoare pe cel de-al treilea pt a-si insusi avutul lui.Planul este auzit de-o oita nazdravana si il dezvaluie stapanului sau.Aflind de posib. Mortii,ciobanul moldovan adopta o atitudine demna,senina.

Impartasind-si ultimele sale dorinte in cadrul unui testament liric,care este si cea mai intinsa parte a baladei.

Pe aceasta structura simpla,geniul poporului a tesut o poveste fascinanta in care se amesteca mituri si traditii stravechi,credinte si dorinte al omului simplu.

In componenta baladei se pot distinge 6 motive aflate intr-o    relatie logica alergand unul din altul intr-o constructie epico-lirica unitara:motivul transhumantei,conflictul mioarei nazdravane,testamentul,moarte-nunta,maicutei batrane.

Primele 2 versuri fixeaza coordonatele spatiale ale intamplarii:"pe-un picior de plai/Pe-o gura de rai",deci intr-un spatiu fantastic si feeric fara repere concrete,momentul intamplarii fiind unul atemporal,ceea ce sugereaza un vesnic prezent-expresie a transhumantei.Valoarea de prezent continuu este redata de verbul la indicativ"se cobor" si interj."iata".

Diminutivul"ciobaneii" are in vedere varsta frageda a ciobanilor care preluau de la parinti o indeletnicire straveche cresterea oilor.Precizarea locului,timpului si a pers. const. exp. baladei.

Pe motivul cont este constituita intriga act. ce    consta in hot baciului moldovean si al celui muntean ca "l-apus de soare/ ca sa mi-l omoare/ pe cel moldovan/(cauza fiind de natura economica).

Cauza fiind lacomia si invidia celor doi:"Ca-i mai ortoman/S-are oi mai multe/Si cai invatati/Si cani mai barbati"/

Folosirea in intriga a dativului etic cu"sa mi-l omoare" este o marca a participarii afective a creatorului popular la actiune.

Desfasurarea actiunii debuteaza cu motivul oitei nazdravane al carui comportament anormal s-a manifestat timp de 3 zile.Pt.a atrage atentia stapanului si a-i putea spune despre pericolul ce-l pandea:"De trei zile-ncoace/Gura nu-ti mai tace/Iarba nu-ti mai place".Autorul popular personifica mioara facand-o un personaj fabulos cu puteri ocrotitoare.

Dialogul ei cu stapanul este presarat cu numeroase diminutive reliefand capacitatea sentimentelor ,gingasia simtirii dar si comuniunea dintre om si animalul sau:"Ori esti bolnavioara draguta mioara?".Dezvaluindu-i complotul il sfatuieste sa-si ia masuri de precautie:"-Dragutule bace/Da-ti oile-ncoace/La negru zavoi/.Iti cheama s-un cane/Cel mai barbatesc/Si cel mai fratesc."

Pana aici,balada are un caracter epic,accentul cazand pe actiune si personaje,epicul, fiind convertit prin geniul autorului anonim,intr-un lirism pur ,caci asistam la exprimarea caci asistam la exprimarea ultimelor dorinte ale ciobanului intr-un admirabil monolog liric ce are la baza motivul testamentului.Acest motiv ocupa ce cea mai mare parte a baladei avand un puternic ocant filozofic cea are ca suport ipoteza mortii:"Si de-a fi sa mor?"

Folosirea viitorului popular ipotetic insotit de conj. "de" cu sensul de "daca" intareste ideea ca moartea e doar o posibilitate si nu o atitudine.In testament,ciobanul lasa cu limba de moarte sa fie ingropat in universul familiar ,alaturi de fiintele si obiectele pe care le-a iubit in timpul vietii,"in strunga de oi/Sa fiu tot cu voi/In dosul stinii/Sa-mi aud canii./Iar la cap sa-mi pui/Fluieras de fag/Mult zice cu drag/Fluieras de os/Mult zice duios/Fluieras de soc/Mult zice cu foc".

Testamentul construit pe relatia om-natura este realizat artistic cu ajutorul alegoriei moarte-nunta.Ciobanul se arata cunoscator al traditiilor si obiceiurilor:"Celui care-a murit/ nenuntit/se organizeaza o mormantare ca o nunta:"Sa-ti spui curat/Ca m-am insurat/C-o mandra craiasa/A lumii mireasa."

Insuratoare cu mandra craiasa a lumii sugereaza intr-un limbaj metaforic trecerea in nefiinta a tanarului care nu a trecut inca pragul casatoriei.Nunta lui este una cosmica prin care se implineste datina si este completata o perioada abigatorie .La nunta cosmica sunt nelipsite elementele cadrului natural,atat terestra cat si cosmica:"Soarele si luna/Mi-au tinut cununa/Brazi si paltinasi/I-am avut nuntasi/Preoti muntii mari/Pasari lautari/Pasarele mii/Si stele faclii".La nunta lui" a cazut o stea",iar aparitia simultana a celor 2 copuri cosmice sugereaza apocalipsa.

In filozofia simpla dar profunda ,a omului din popor,moartea e vazuta ca o contopire cu natura din care ne-am nascut si de aceea ea nu are nimic inspaimanator.

Tot in partea testamentara apar 2 portrete,de a mari frumusetea morala: a fiului ca expresie a idealului de frumusete masculina si de dragoste filiala si al mamei ca expresie a idealului de dragoste materna care isi cauta fara odihna fiul.

Portretul maicutei batrane este prezentata in miscare exprimand nelinistea si disperarea mamei care nu-si gaseste fiul.Verbele la gerunziu"alergand","lacramand","zicand", reusesc sa realizeze imaginea eternei iubiri materne care nu cunoaste margini.De aceea portretul fiului este unul al frumusetii ideale exprimand modelul de frumusete fizica si morala asa cum dainuie inca in conceptia poporului nostru.

Portretul este realizat artistic printr-un cumul de metafore:"fetisoara lui/spuma laptelui/Mustacioara lui/Spicul graului/Perisorul lui/Pana corbului/Ochisorii lui/Mura campului."

Dovedind o mare delicatete sufleteasca,ciobanul cere sa i se ascunda mamei sale semnele care ar putea da la iveala adevarul pt. a nu o face sa sufere:Mireasa nu este "craiasa lumii" iar de steaua cazatoare nu i se va pomeni si nici participarea elementelor naturii:"Iar la cia maicuta/Sa nu-i spui draguta/Ca la nunta mea/ A cazut o stea/C-am avut nuntasi/Brazi si paltinasi."Din punct de vedere artistic principalele caracteristici este amplitudinea versurilor,a carora muzicalitate este sporita de rima imperecheata,de monorima,de asonanta,ritm si masura.Oralitatea este trasatura dominanta obtinuta prin procedee artistice specifice limbii vorbite: utilizarea interjectiei"mari",a adv.pred"iata",a formulelor pop de viitor"de-a fi","a bote","s-ar strange",a dativului etic"sa mi te-omoare","ni-au vazut".

Prin respectarea trasaturilor lit. Populare precum si prin surprinderea unei intamplari neobisnuite din viata poporului roman putem spune ca opera literara "Miorita" este o balada populara.