NATURALISMUL

NATURALISMUL

Este considerat, in sens larg, ca o varianta a realismului, o miscare literara ce duce principiile realiste la ultimele lor consecinte.

Realismul si naturalismul au in comun aceeasi idolatrie a adevarului social si a tipologiei in functie de categoriile sociale. Dorinta de a spune un adevar dureros despre realitatea contemporana se reflecta si in denumirea italiana a naturalismului: VERISM.

Realismul si naturalismul se dezvolta din aceeasi viziune materialista, evolutionista si obiectiva, adopta aceeasi metoda determinista.

Deosebiri intre realism si naturalism:

perioada de afirmare (naturalismul apartine intervalului 1870-1890)

protagonisti si operele reprezentative.

precursorii naturalismului sunt fratii GONCOURT

seful scolii naturaliste este MILE ZOLA

unul din discipolii sai este GUY DE MAUPASSANT

Scrieri reprezentative pentru naturalism:

Fratii GONCOURT - GERMINIE LACERTEUX (1865) . Autorii declara ca "aceasta carte vine din strada". Romanul dovedeste o atractie morbida pentru un caz patologic, un caz de isterie personalizat in decaderea unei servitoare

MILE ZOLA - ciclul epic ROUGON-MACQUART (subtitlul: "Istoria naturala si sociala a unei familii in timpul celui de-al doilea imperiu"; seria sa de romane voia sa faca concurenta Comediei umane a lui Balzac. Pt. a ilustra mai bine legile ereditatii, Zola hotaraste sa isi ia toate personajele dintre membrii unei singure familii, familia Rougon-Macquart, urmarita de-a lungul mai multor generatii. Desi legate intre ele prin arborele genealogic, romanele ciclului sunt relativ independente, avand propria lor unitate, ceea ce permite sa fie citite separat. Zola foloseste procedeul balzacian al revenirii acelorasi personaje in mai multe romane, dar la el arborele genealogic impune acest lucru.)

in THRSE RAQUIN - autorul declara ca a urmarit satisfacerea instinctelor unor brute: "In Thrse Raquin am vrut sa studiez temperamente si nu caractere. [] Scopul meu a fost inainte de toate unul stiintific. Cand cele 2 personaje ale mele, Thrse si Laurent, au fost create, mi-a placut sa-mi pun si sa rezolv anumite probleme: astfel, am incercat sa explic uniunea stranie care se poate intemeia intre 2 temperamente deosebite, am aratat tulburarile profunde ale unei firi sanguine in contact cu o fire nervoasa. Daca romanul va fi citit cu grija, se va vedea ca fiecare capitol este studiul unui caz curios de psihologie. Intr-un cuvant, n-am avut decat o singura dorinta: dat fiind un barbat vanjos si o femeie nepotolita, a se cauta in ei bestia, a nu se vedea decat bestia, a-i azvarli intr-o drama violenta si a nota scrupulos senzatiile si actele acestor fiinte. Pur si simplu am facut pe 2 trupuri vii munca analitica pe care chirurgii o fac pe cadavre."

- Zola gasise tema romanului sau intr-un foileton al lui Ernest Daudet (fratele lui Alphonse), publicat de ziarul Figaro: moartea unui om, ucis de amantul sotiei sale, cu complicitatea acesteia. Zola isi imagineaza ca cei 2 nu sunt suspectati de justitie, ci sunt macinati in asa masura de remuscari, incat sfarsesc prin a se sinucide.

romanul s-a nascut din admiratia pe care Zola o avea pentru capodopera fratilor Goncourt, Germinie Lacerteux

- GERVAISE (L'Assomoir, 1877), al 7-lea volum din ciclu; caz patologic: agonia unui alcoolic supusa unei observatii clinice nemiloase

- GERMINAL (1885), al 13-lea roman: despre viata minerilor, romanul unei greve cu revendicari sociale, al unui conflict sindical cu tendinte anarhice

GUY DE MAUPASSANT - O VIATA

- o replica naturalista la Doamna Bovary de Flaubert

- romanul unei existente mediocre, sfarsite intr-o tristete resemnata si pasiva

doctrina naturalismului e dezvoltata de Zola in Romanul experimental, eseu aparut in 1880, unde valorifica idei din cartea medicului Claude Bernard, Introducere in studiul medicinei experimentale.

In principal, Zola considera romancierul ca pe un medic care trebuie sa studieze CAZURILE CLINICE, PATOLOGIA PASIUNILOR si chiar FIZIOLOGIA INSTINCTELOR. Preocuparea romancierului naturalist va fi EREDITATEA incarcata, suferinta fizica a agoniei. Zola isi circumscrie temele naturaliste in 2 sintagme semnificative: "BESTIA UMANA" si "FATALITATILE CARNII". Naturalismul dezvaluie o conceptie biologica asupra omului, demonstrand fatalitatile ereditatii si influenta mediului, transcriind cu precadere CAZURI PATOLOGICE, acordand intaietate instinctelor (brutalitate, violenta, crima)

Opozitia naturalism - realism

naturalism realism

Fragmente din Romanul experimental (din REALISMUL, studiu introductiv, antologie si note de Marian Popa, Bucuresti, Ed. Tineretului, 1969, vol. 1; I 925)

Mi se parea necesar sa spun clar ceea ce trebuie sa se inteleaga, dupa mine, prin romanul experimental. Nu voi avea de facut aici decat o lucrare de adaptare, caci metoda experimentala a fost stabilita cu o vigoare si claritate minunata de Claude Bernard in a sa Introducere in studiul medicinei experimentale. [] socotesc sa ma ascund din toate punctele de vedere in spatele lui Claude Bernard. Cel mai adesea imi va fi de ajuns sa inlocuiesc cuvantul "medic" prin cuvantul "romancier", pentru a-mi exprima clar gandul si a-i da rigoarea unui adevar stiintific. []

Stiinta experimentala nu trebuie sa se preocupe de acel "de ce" al lucrurilor; ea explica acel "cum" si nu mai mult.

Experienta este o observatie provocata intr-un scop de verificare. Pentru a determina ceea ce poate sa fie observatia si experimentul in romanul naturalist, nu am nevoie decat de pasajele urmatoare: "Observatorul constata pur si simplu fenomenele pe care le are sub ochi El trebuie sa fie fotograful fenomenelor; observatia sa trebuie sa reprezinte cu exactitate natura Dar odata faptul constatat si fenomenul bine observat, vine ideea, intervine rationamentul, si experimentatorul apare pentru a explica fenomenul." []

Romancierul este facut in aceeasi masura dintr-un observator si dintr-un experimentator. La el observatorul da faptele asa cum le-a observat, fixeaza punctul de plecare, stabileste terenul solid pe care urmeaza sa mearga personajele si sa se dezvolte fenomenele. Apoi experimentatorul apare si instituie experienta, vreau sa spun ca face sa se miste personajele intr-o poveste specifica pentru a arata ca succesiunea de fapte va fi asa cum o cere determinismul fenomenelor luate in studiu.

Romanul naturalist, asa cum il intelegem la aceasta ora, este o veritabila experienta pe care romancierul o face asupra omului, ajutandu-se de observatie. [] Plecam de la fapte adevarate, care sunt baza noastra indestructibila; dar pentru a arata mecanismul faptelor, trebuie sa producem si sa dirijam fenomenele; aici se afla partea noastra de inventie, de geniu in opera. [] trebuie sa modificam natura, fara a iesi din natura, atunci cand intrebuintam in romanele noastre metoda experimentala. [] O experienta, chiar cea mai simpla, este intotdeauna bazata pe o idee, nascuta ea insasi dintr-o observatie.

Romancierii naturalisti observa si experimenteaza, toata munca lor se naste din indoiala in care se plaseaza fata de adevarurile rau cunoscute, de fenomenele neexplicate pana atunci cand o idee experimentala le desteapta brusc intr-o zi geniul si ii impinge sa instituie o experienta, pentru a analiza faptele si a se face stapani.