Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral .

Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala .

3 . Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris .

Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa .

Obiective generale ale invatarii limbii si literaturii romane

Predarea , invatarea limbii romane in invatamantul gimnazial se intemeiaza pe modelul functional , comunicator , adaptat particularitatilor de varsta ale elevilor .

La sfarsitul unui ciclu , fiecare elev ar urma sa foloseasca cunostintele sale lingvistice, deprinderile de comunicare si reprezentarile culturale asimilate , care sa-i permita sa inteleaga si sa se faca inteles in diverse acte de comunicare performante , in exprimarea scrisa si orala . Stapanirea rationala si functionala a limbii determina succesul scolar , favorizeaza reusita in viata sociala si profesionala , fiind - prin aceasta - primul instrument al libertatii individuale .

Scoala studiaza limba romana literara ca mijloc de comunicare interumana si ca demers de cunoastere a identitatii noastre spirituale si culturale - baza de formare progresiva a culturii generale .

Obiectivele generale ale invatarii limbii si literaturii romane in gimnaziu se organizeaza pe trei dimensiuni :

- practica rationala si functionala a limbii ;

- formarea reprezentarilor culturale , precum si a unui univers afectiv si atitudinal coerent ;

- insusirea unor metode si tehnici de munca intelectuala .

Practica rationala si functionala a limbii isi propune dezvoltarea in fuziune a deprinderilor integratoare caracteristice studiului si utilizarii acestei realitati . Este indicat ca elevul : sa inteleaga structura si functionarea limbii literare , ca sistem unitar in permanenta devenire si ca ansamblu al elementelor de constructie a comunicarii ; sa-si activeze cunostintele de limba pentru a percepe si a realiza fapte de comunicare , orala si scrisa , adaptandu - se dinamic si eficient la strategiile si regulile interactiunii sociale ; sa redea , in mod original , intr-o forma accesibila , clara si armonioasa , propriile idei , judecati si opinii .

In privinta formarii unor reprezentari culturale , precum si a unui univers afectiv si atitudinal coerent , elevul ar urma : sa inteleaga semnificatia limbii si literaturii romane in conturarea identitatii nationale si in integrarea acesteia in contextul culturii universale ; sa - si dezvolte disponibilitatile de receptare a mesajelor orale si scrise , sensibilitatea , precum si interesul pentru lectura textelor literare si nonliterare ; sa stapaneasca modalitatile principale de intelegere si de interpretare a unor texte literare / nonliterare .

In ceea ce priveste deprinderile de munca intelectuala , elevul ar trebui : sa-si insuseasca strategii , metode si tehnici riguroase de studiu si de activitate independenta ; sa-si activeze si sa-si dezvolte operatiile gandirii crestine .

Prin intermediul obiectivelor de referinta si al unui ansamblu de situatii de invatare se vizeaza structurarea competentei de comunicare orala , competentei de lectura , precum si a celei de redactare .

Acest demers este determinat de un ansamblu coerent de standarde ale invatarii :

1 . Intelegerea dupa auz :

- recunoasterea , in functie de pauza si intonatie , tipurile de enunt in fuxul vorbirii ;

- sesizarea unitatilor lexicale noi si sensul lor in functie de context ;

- sesizarea claritatii , simplitatii si armoniei textului oral ;

- sesizarea corectitudinii gramaticale a unui enunt ;

- intelegerea semnificatiei globale a mesajului oral ;

- distingerea intre informatia esentiala si cea de detaliu ;

- stabilirea de legaturi sau diferentieri intre informatiile receptate si cele deja cunoscute;

2 . Vorbirea .

- realizarea inlantuirii corecte a ideilor destinate comunicarii ;

- utilizarea relatiilor de sinonimie in organizarea mesajului oral ;

- utilizarea adecvata a diverselor tipuri de propozitii ;

- trecerea unui context din vorbirea directa in vorbire indirecta si invers ;

- adaptarea vorbirii la scopul comunicarii ;

- marcarea prin accent si intonatie , a secventelor semnificative ale mesajului oral ;

- manifestarea interesului pentru participarea la un act de comunicare ;

sustinerea unui monolog simplu de tip informativ intr-o situatie inedita .

3 . Lectura .

- sesizarea semnificatiei urmatoarelor elemente din structura cartii : cuprinsul , prefata , postfata , indexul ;

- sesizarea relatiilor semantice dintre diversele categorii lexicale ;

- sesizarea relatiilor sintactice la nivelul propozitiei si a valorilor lor expresive ;

- recunoasterea trasaturilor descriptive , narative si dialogate ale unui text ;

- identificarea diverselor procedee de expresivitate artistica : epitetul , comparatia , metafora , etc. . .

citirea fluenta , corecta si expresiva a unui text cunoscut .

4 . Scrierea .

- organizarea ideilor in functie de destinatia textului redactat ;

- utilizarea unui lexic diversificat ;

- inlantuirea corecta a frazelor ;

- dezvoltarea ideilor unui plan ;

- exprimarea clara si precisa ;

- dispunerea corecta a elementelor textului in pagina ;

- utilizarea corecta a semnelor de ortografie si punctuatie .

Scopul studierii limbii romane in perioada scolaritatii obligatorii este acela de a forma un tanar cu o cultura comunicationala si literara de baza , capabil sa inteleaga lumea , sa comunice si sa interactioneze cu semenii , sa-si utilizeze in mod eficient si creativ capacitatile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viata cotidiana , sa poata continua in orice faza a existentei sale procesul de invatare , sa fie sensibil la frumosul din natura si la cel creat de om .

Modelul comunicativ - functional presupune dezvoltarea integrala a capacitatilor de receptare si de exprimare orala , respectiv de receptare a mesajului scris si de exprimare scrisa . De, altfel , comunicarea se constituie prin fuziunea acestor patru capacitati .

In mod concret , dezvoltarea competentelor de comunicare se realizeaza prin familiarizarea elevilor cu diverse situatii de comunicare orale si scrise , cu texte literare si non - literare adecvate varstei scolare .

Obiective de referinta

1 . Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

Elevul trebuie sa fie capabil :

1 . 1 . Sa inteleaga semnificatia generala a mesajului oral ,sesizand progresia si coerenta ideilor exprimate .

1 . 2 . Sa sesizeze semnificatia combinarii elementelor verbale si a celor nonverbale ( gest , mimica etc . ) intr-un text oral .

1 . 3 . Sa sesizeze adecvarea elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat .

1 . 4 . Sa sesizeze particularitatile gramaticale ale unui mesaj ascultat .

1.5 . Sa integreze informatiile noi in sistemul propriu de cunostinte si sa se adapteze la trecerea de la un cod la altul ( verbal la nonverbal si invers ) .

1 . 6 . Sa sesizeze momentul oportun de intrare sau de retragere din dialog ( ezitari , tacerea partenerului etc . ) .

1 . 7 . Sa manifeste toleranta fata de opiniile diferite exprimate de interlocutori si sa ia o atitudine critica fata de argumentele ascultate .

2 . Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala .

Elevul trebuie sa fie capabil :

2 .1 . Sa construiasca un discurs oral pe o tema data .

2 . 2 . Sa utilizeze intr-un mesaj oral categorii lexicale diferite .

2 . 3 . Sa asigure corectitudinea relatiilor sintactice la nivelul textului comunicat .

2 . 4 . Sa imbine corect elementele verbale cu cele nonverbale in cadrul mesajului oral .

2 . 5. Sa capteze atentia interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului .

3 . Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris .

Elevul trebuie sa fie capabil :

3 . 1 . Sa integreze un text literar sau nonliterar , facand corelatii intre nivelurile fonetic , lexical , morfologic si semantic .

3 . 2 . Sa sesizeze valoarea expresiva a mijloacelor de imbogatire a vocabularului si a categoriilor semantice studiate .

3 . 3 . Sa identifice valori etice si culturale intr-un text , exprimandu-si impresiile si preferintele .

4 . Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

Elevul trebuie sa fie capabil :

4 . 1 . Sa elaboreze texte apartinand diverselor stiluri functionale , adaptand redactarea la situatia de comunicare si la partener .

4 . 2 . Sa utilizeze in redactarea unui text propriu cunostintele de morfo-sintaxa , folosind adecvat semnele ortografice si de punctuatie .

4 . 3 . Sa identifice efectele expresive ale constructiei lingvistice utilizate in diferite texte .

Continuturi

1 . Lectura

1 . 1 . Cartea - obiect cultural

1 . 2 . Teoria literara

1. 2 . 1 . Cum este structurat mesajul operei literare ?

1.2 . 2 . Structurarea operei literare .

1 . 2 . 3 . Figurile de stil .

1 . 2 . 4 . Versificatia .

Masura , rima , piciorul metric , ritmul , versul , strofa . Amfibrahul .

1 . 2 . 5 . Genuri si specii .

Genurile epic , liric si dramatic .. Balada populara Schita . Nuvela . Romanul .

1 . 3 . Textul .

1. 3. 1 Texte literare

1 . 3 . 2 . Texte nonliterare ,, utilitare " ( ziarul , catalogul de expozitie , textele

publicitare etc . ) , distractive ( anecdota , gluma ) .

2 . Practica rationala si functionala a limbii

2 . 1 . Comunicarea orala .

Convergenta ideilor in jurul unei teme . Alocutiunea . Invocatia , exclamatia si interogatia retorica .

Organizarea formala a mesajului dialogat : elemente verbale si nonverbale , regulile dialogului .

2 . 2 . Scrierea .

Structurarea analizei de text literar ( integral sau fragmentar ) . Asezarea in pagina a textului . Valoarea expresiva a semnelor grafice si de punctuatie ( actualizare ) .

Scrierea functionala ( pentru un scop practic informativ ) . Citirea si completarea unor formulare tipizate ( extras de cont , foaie de depunere etc . ) . Redactarea unei invitatii

( aniversari , evenimente familiale etc . ) .Curriculum - vitae . Procesul verbal .

Scrierea despre textul literar sau nonliterar .

Analiza de text literar . Conspectul .

3 . Elemente de constructie a comunicarii .

3 . 1 . Notiuni de sinteza .

Fraza .

Relatiile sintactice in propozitie si fraza ( interdependenta , coordonare si subordonare ) .

Mijloace de realizare a relatiilor sintactice in propozitie si in fraza :

flexiunea , jonctiunea , juxtapunerea , topica , intonatia si pauza .

3 . 2 . Lexicul

Cuvintele mostenite si cuvintele imprumutate . Dublete etimologice . Caracterul latin al limbii romane . Limba literara , limba populara , limba vorbita , limba scrisa .

Mijloacele de imbogatire a vocabularului .

Familia de cuvinte .

Imprumuturile lexicale ( vechi si noi ) .

Neologismele .Rolul neologismelor in dezvoltarea sinonimiei .

Cuvantul si contextul . Sensul propriu ( de baza si secundar ) .. si sensul figurat .

Categoriile semantice . Sinonimele . Antonimele . Omonimele . Cuvintele

polisemantice . Paronimele . Pleonasmul .

3 . 3 .Notiuni de fonetica .

Valorile stilistice ale nivelului fonetic intr-un text literar .

3 . 4 . Sintaxa propozitiei si a frazei .

3 . 4 . 1 . Predicatul si propozitia subordonata predicativa .

Predicatul verbal si predicatul nominal .

Predicatul nominal incomplet .

Probleme ale acordului ( acordul dupa inteles , acordul prin atractie ) .

Propozitia subordonata predicativa .

3 . 4 . 2 . Subiectul si propozitia subordonata subiectiva .

Subiectul . Subiectul. nedeterminat .

Propozitia subordonata subiectiva .

Natura elementului regent al propozitiei subiective

Propozitia principala insuficienta .

3 . 4 . 3 . Atributul si propozitia subordonata atributiva .

Atributul .

Propozitia subordonata atributiva .

Exercitii de utilizare corecta a pronumelui relativ care introduce propozitia

subordonata atributiva

3 . 4 . 4 . Complementul direct si propozitia subordonata completiva directa .

Complementul direct . Propozitia subordonata completiva directa .

3 . 4 . 5 . Complementul indirect si propozitia subordonata completiva indirecta .

Complementul indirect . Propozitia subordonata completiva indirecta .

3 . 4 . 6 . Complementele circumstantiale si propozitiile subordonate circumstantiale .

3 . 4 . 6 . 1 . Complementele circumstantiale de loc , de timp , de mod , de cauza ,

de scop (actualizare) .

Propozitiile subordonate circumstantiale de loc , de timp , de mod , de

cauza , de scop .

SAPTAMANAL

LUNI - De la ORA 17 ⁰⁰ la ORA 18⁰⁰

MARTI    - De la ORA 15 ⁰⁰ la ORA 16⁰⁰

COMPONENTA PORTOFOLIULUI PROFESORULUI

STANDARDE VIZATE
A.Evolutia scolara, nivelul de pregatire al elevilor
B. Proiectarea/Predictia actului didactic
C. Evaluarea didactica
D. Mijloace de invatamant elaborate
E. Autoperfectionare si abilitare curriculara
F. Curricullum Vitae
Si pentru fiecare dintre aceste 6 standarde exista corespunzator urmatoarele componente ale portofoliului:

A. 1. Fise de observatii ale elevilor
2. Catalogul claselor la care preda;
B. 3. Planificari anuale;
4. Planificari semestriale;
5. Proiecte de lectii pe unitati didactice (10 pe an scolar);
6. Fise proiective pe module de instruire;
7. Programe pentru disciplinele din CDS elaborate;
C. 8. Fise de evaluare formativa, sumativa, formatoare, teste de evaluare elaborate de cadrul didactic;
9. Fise de prelucrare a rezultatelor evaluarilor predictive;
D. 10. Evidenta mijloacelor de invatamant confectionate;
11. Fise de 'invatare eficienta' elaborate;
12. Fise de exercitii - consolidare, imbogatire:
13. Fise de activitati de formare intelectuala a elevilor;
14. Materiale care sa ateste utilizarea metodelor alternative (portofolii, proiecte, malettes pedagogiques, brain-storming, autoscopie, studii de caz, problematizare).
E. 15. Caietul de formare continua si studiu individual;
16. Dovezi de autoperfectionare (fise de lectura, articole, studii, recenzii, lucrari metodico-stiintifice, adeverinte/atestate de participare la stagii de perfectionare si formare continua);
F. Eseu despre munca didactica si profesia sa.