PARALELA INTRE BALADA "MIORITA" SI ROMANUL "BALTAGUL" DE MIHAIL SADOVEANU

PARALELA INTRE BALADA "MIORITA" SI

ROMANUL "BALTAGUL" DE MIHAIL SADOVEANU

Capodopera absoluta a literaturii noastre populare, dovada geniului artistic al poporului roman, este rezultatul unui proces de creatie seculara, textul baladei armonizand un numar variabil de motive poetice cu existenta independenta in folclor.

'Miorita' sintetizeaza o experienta de viata milenara, pentru a o ridica, prin transfigurare artistica la rang de valoare general-umana.

Datarea genezei baladei este de fapt imposibila, pentru ca ea este rezultatul unei contaminari succesive intre temele majore ale folclorului nostru.

Tema baladei 'Miorita' o constituie o drama din viata pastoreasca, din timpul transhumantei.

Subiectul este simplu: conflictul se naste intre trei ciobani: 'Unu-i moldovan/Unu-i ungurean/Si unu-i vrancean'. Cel moldovean, mai vrednic: 'are oi mai multe/Mandre si cornute/Si cai invatati/Si caini mai barbati'. Ceilalti doi, cu sufletul cotropit de invidie, si-au pus in gand sa-l omoare pe cel moldovean.

O miorita nazdravana il instiinteaza pe baci de complotul pus la cale. Se pune astfel in evidenta o prima semnificatie a operei: infruntarea dintre bine si rau. Deznodamantul nu ne este cunoscut; nu stim daca ciobanul a fost omorat, dar ii cunoastem gesturile, atitudinea, gandurile in fata mortii.

Partea lirica, urmand celei epice, contine testamentul baciului si rugamintea adresata mioritei de a alina durerea maicutei sale.

Din intreaga poezie izbucneste navalnic, ca un fluviu, vitalitatea dintotdeauna a omului din popor, dragostea oierului fata de indeletnicirea sa, fata de arta, de viata, de natura si, mai ales, iubirea filiala pentru mama sa.

In structura compozitionala a baladei se pot distinge doua mari parti: una epica, in care sunt narate faptele, si una lirica si dramatica, in care se exprima gandurile si sentimentele ciobanasului aflat in fata mortii.

Romanul "Baltagul" de Mihail Sadoveanu, publicat in anul 1930, are ca punct de plecare, recunoscut chiar de autor printr-un moto, balada "Miorita" si, de fapt, un intreg folclor pastoral.

Sursele folclorice i-au furnizat lui Mihail Sadoveanu doar cateva dintre motivele epice structurante- conflictul dintre ciobani, furtul turmelor, cautarea pastorului ucis, cainele credincios, femeia voluntara.

Cea mai puternica influenta este exercitata de vechile noastre mituri funerare, sub a caror autoritate este asezata intreaga constructie epica.

Se poate observa intentia autorului de a surprinde, cu mijloacele literaturii, modul in care in mediile noastre traditionale era traita o experienta umana fundamentala- cea a mortii.

G. Calinescu spune despre "Baltagul" ca este "un roman al transhumantei".

Romanul se construieste in jurul unui conflict clasic intre fortele binelui si cele ale raului, cu accent deosebit pe relevarea adevarului, impunerea lui ca o realitate obiectiva, recunoasterea vinovatiei, urmata de pedeapsa divina, si reinstalarea armoniei universale.

Actiunea are un caracter relativ linear si reface datele unei crime tratate drept un caz "nespecific", care tulbura existenta "specifica" a unei familii de oieri munteni. Deznodamantul se transforma intr-o dezbatere publica despre moralitate si normalitate, depasind statutul unei simple naratiuni.

Simetria compozitionala sustine logica alternarii planurilor subiectiv- obiectiv, omniscienta autorului fiind deseori coplesita de forta interioara a personajului principal, care se face auzit si cucereste cititorul; Vitoria cucereste dreptul de a face dreptate.

Romanul "Baltagul" este considerat o "opera deschisa", cu puternice radacini traditionaliste, dar si cu valente moderne.

"A fi pastrat acestei povestiri, germinate in glastra de clestar a "Mioritei", toata puritatea de timbru a baladei si tot conturul ei astral". (Perpessicius) Acelasi autor observa ca "Baltagul ramane, in ultima analiza, romanul unui suflet de munteanca, vaduva Vitoria Lipan, pentru care indatoririle mortuare pentru sotul ei, rapus de lotrii ciobani.,nu-i dau ragaz pana cand nu-si afla sotul rapus si nu-i da crestineasca inmormantare".

Critica actuala a completat primele suprapuneri cu balada "Miorita", scotand in evidenta trasaturile de roman modern ale "Baltagului": "roman realist" (N. Manolescu), "roman al arhetipurilor" (Ov.S. Crohmalniceanu), "roman fundamental: de dragoste, politest, social, filozofic, initiatic" (Al. Paleologu).

Plasarea in reperele unor mituri arhaice care depasesc peisajul spiritual autohton deschide si mai mult perspective intelegerii operei in cadrul unor parametrii valorici de exceptie. Invocarea unui scenariu mitic in care se regasesc corespondente intre personaje si episoade memorabile: Vitoria- o Isis in cuplu perfect cu Nechifor- Osiris, avand drept fiu pe Gheorghita- Horus si prieten de nadejde pe cainele Lupu- Anubis.

Armonia desavarsita rezultata din cursivitatea epica este dublata de perfecta imbinare a planului real cu cel al simbolurilor- fiecarei fapte din cotidian ii corespunde o imagine inversata in planul simbolic.

Scriitorul retine esentialul din capodopera litaraturii populare, dezvoltand variatiuni pe tema relatiei cosmice dintre om si univers: sensul devenirii umane este acela de armonizare perfecta cu natura care il inconjoara intru eternitate.

Motivele fundamentale pe care se sprijina balada sunt: motivul transhumantei, motivul complotului, motivul mioarei nazdravane, motivul testamentului, motivul maicutei batrane, motivul alegoriei moarte- nunta.

In privinta miturilor si motivelor asemanarea romanului cu balada o constitue motivul transhumantei, motivul complotului, motivul sotiei- in balada motivul maicutei batrane-, motivul animalului credincios- aici, cainele-, momentul crimei- "la apus de soare".

O deosebire intre balada si roman ar fi personajul principal care in balada este chiar victima, iar in roman este sotia victimei, Vitoria Lipan. Animalul credincios, care in balada este oaia, in roman este cainele Lupu.

In "Miorita" ciobanii reprezinta arii geografice diferite spre deosebire de "Baltagul" unde acestia sunt tot din zona Moldovei ca si victima.

Cadrul spatio- temporal este bine determinat in "Baltagul"; in "Miorita" nu se stie exact unde se petrece actiunea.