SCENE SEMNIFICATIVE DIN OPERE

SCENE SEMNIFICATIVE DIN OPERE

1) BASMUL- Povestea lui Harap-Alb

o       Caracterul de bildungsroman al romanului- presupune parcurgerea unui traseu al devenirii spirituale (concretizat in trecerea probelor) si modificarea statutului social al protagonistului.

o       Trecerea podului- urmarea unei etape de pregatiri. Drept rasplata pentru milostenia aratata Sfintei Duminici, deghizata in cersetoare ( ii daruieste un ban ), mezinul primeste sfaturi de la aceasta sa ia "calul, armele si hainele" cu care tatal sau a fost mire pentru a izbandi.

o       Padurea- trecerea podului este urmata de ratacirea in padurea- labirint, symbol ambivalent, loc al mortii si al regenerarii, caci pentru tanar se va incheia o etapa si alta va incepe;

- Mircea Eliade sublinia faptul ca de cate ori exista un labirint, personajul traieste o initiere.

o         Coborarea in fantana- presupune o trecere prin ad infernos

are, in plan symbolic, semnificatia grotei, spatiu al nasterii si al regenerarii.

Schimbarea numelui reprezinta inceputul initierii spirituale, unde va fi condos de Span.

Personajul intra in fantana naiv fecior de crai, pentru a deveni Harap-Alb, rob al Spanului.

2) NUVELA PSIHOLOGICA- Moara cu noroc

o         Carciuma de la Moara cu noroc- Ghita ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc, pentru a castiga rapid bani. Initial, carciumarul nu este un om slab, ci dimpotriva, isi asuma responsabiitatea destinului celorlalti.

-este asezata la rascruce de drumuri, izolata de restul lumii, inconjurata de pustietati intunecoase.

- semnele parasirii anticipeaza destinul tragic al familiei.

o         Aparitia lui Lica Samadaul la Moara cu noroc- un personaj ciudat, charismatic, seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi, tulbura echilibrul familiei.

o         Procesul de instrainare- insa din momentul aparitiei lui Lica, incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie, process analizat cu maiestrie de Slavici. Devine mohorat, violent, ii plac jocurile crude, primejdioase, are gesture de brutalitate neinteleasa fata de Ana pe care o ocrotise pana atunci, se poarta brutal cu cei mici. La un moment dat, Ghita ajunge sa regrete ca are familie si copii, pentru ca nu-si poate asuma total riscul imbogatirii alaturi de Lica.

o         Degradarea lui Ghita- Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale in momentul in care , orbit de furie si dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe Lica, isi arunca sotia, la sarbatorile Pastelui, drept momeala, in bratele Samadaului. Spera pana in ultimul moment ca se va produce o minune si ca sotia va rezista influentei malefice a acestuia.

o           Finalul tragic- Un incediu teribil mistuie carciuma de la Moara cu noroc in noaptea de Pasti si singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si cpoiii, fiintele cu adevarat morale si inocente din carte.

3) POVESTIREA- Hanu Ancutei

o           Hanul- o imagine in mit al Moldovei;

- este un spatiu specific comunicarii;

- asezat la rascrue de drumuri, hanul este un loc de popas si de petrecere, ocrotitor ca o cetate si cunoscut calatorilor din vremurile vechi;

- valoarea simbolica a hanului este aceea a unui centru al lumii, loc de intalnire a diferitelor destine si povesti ale unor oameni din diverse straturi sociale;

- zidurile hanului-cetate au valoarea simbolica a granitelor intre lumea realului si lumea povestirii, iar hanul este un topos al povestirii.

o           Civilizatia occidentala- se face simtita inca de la trecerea granitei inspre nemti si "frantuzi", pentru ca, de acolo, calatoriile se fac cu trenul, mijloc de transport necunoscut de oamenii de aici, prilej de mirare in atmosfera narativa de la han;

mancarea nemtilor este iarasi o pricina de mirare pentru oamenii coborati din munte. Avantajul nemtilor, dupa cum remarca moldovenii, este totusi ca ei au o mare pretuire pentru carte.

o           Cele doua moduri de viata- conflictul dintre ele doua moduri de viata, unul arhaic, bazat pe eresuri vechi, altul cu o civilizatie tehnica bine dezvoltata in cadrul epocii, descrie intr-o atmosfera colocviala si ironica, trece si el intr-un spatiu de asteptare.