SCRIE UN ESEU DE 2 - 3 PAGINI, IN CARE SA PREZINTI TEMA SI VIZIUNEA DESPRE LUME, REFLECTATE INTR-UN TEXT POETIC STUDIAT, APARTINAND LUI ION BARBU

Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, in care sa prezinti tema si viziunea despre lume, reflectate intr-un text poetic studiat, apartinand lui Ion Barbu In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:

- evidentierea trasaturilor care fac posibila incadrarea textului poetic intr-o tipologie, intr-un curent cultural / literar, intr-o perioada sau intr-o orientare tematica;

- prezentarea temei, prin referire la textul poetic ales, prin referire la doua imagini / idei poetice;

- sublinierea a patru elemente ale textului poetic, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a poetului (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relatii de opozitie si de simetrie, elemente de recurenta, simbol central, figuri semantice -    tropii, elemente de prozodie etc. );

- exprimarea unei opinii argumentate despre felul in care tema si viziunea despre lume sunt reflectate in textul poetic ales.

Eugen Lovinescu definea modernismul ca o "miscare literara iesita din contactul mai viu cu literaturile occidentale si, indeosebi, cu literatura franceza", accentuand ideea ca este vorba despre contactul cu literaturile occidentale de dupa 1880. La baza acestui proces de modernizare a literaturii romane sta principiul sincronismului ( principiul care asigura dinamica fenomenelor culturale si sociale ale secolului al XX-lea romanesc ).

In sens restrans, conceptul de modernism a fost asociat miscarii literare constituite la sfarsitul secolului al XIX-lea, in jurul unor poeti de origine portugheza, precum Ruben Dario si Antonio Machado; notele sale definitorii sunt "o estetica a sinceritatii" si "un simbolism muzical verlainian" (Irina Petras ) In sens larg, modernism inseamna aparitia formelor inovatoare in planul creatiei artistice, forme care se opun, de regula, traditiei ( traditionalismului ); din aceasta perspectiva, toate curentele literare care au dominat inceputul si prima jumatate a secolului al XX-lea fac parte din modernism: simbolismul, expresionismul, suprarealismul, futurismul, dadaismul, imagismul. "Pot fi denumite drept moderniste, apartinand modernismului, totalitatea miscarilor ideologice, artistice si literare,care tind, in forme spontane sau programate, spre ruperea legaturilor cu traditia prin atitudini anticlasice, antiacademice, antitraditionale, anticonservatoare, de orice speta, repulsie impinsa pana la negativism radical" ( Adrian Marino )

Ion Barbu este unul dintre poetii romani interbelici care au inovat spectaculos la nivel prozodic, formal si la nivelul continutului poezia. Intreaga sa opera sta sub semnul modernismului. Tudor Vianu vorbeste despre mai multe etape in evolutia lirismului barbian: etapa parnasiana, in care se remarca preocuparea pentru perfectiunea formala, cultivarea anumitor simboluri si detasarea de continut a eului liric; etapa baladica si orientala depaseste caracterul abstract al primelor poeme, orientandu-se spre elemente de mit si de legenda balcanica; etapa ermetica, in care se revine la perfectiunea clasica a formei si se abstractizeaza mesajul poetic.

Riga Crypto si lapona Enigel se incadreaza in a doua etapa a creatiei lui Ion Barbu, cunoscuta sub denumirea de etapa baladesc-orientala. Nucleul baladei este constituit de mitul nuntii "dilematice". Organizata in doua planuri ( compozitie "in rama" ), balada propune o alegorie moderna despre conditia limitata si limitativa a omului. Imaginarul poetic sta sub semnul legendei, una dintre interpretarile baladei putand fi relationata cu o legenda despre aparitia ciupercilor otravitoare. Titlul sustine tema textului si face trimitere la doua moduri de a fiinta in raport cu universul: Riga Crypto, "regele - ciupearca" este un simbol al intelectului pur, dar steril in incremenirea lumii sale, condamnat sa traiasca in planul sentimentelor fara finalitatea implinirii / "infloririi", iar lapona Enigel este simbolul celui care aspira spre desavarsire, spre depasirea propriilor limite.

Incipitul face trimitere la doua planuri ale relatarii: primul plan, acela al "nuntasului fruntas", introduce al doilea plan, al povestii despre nunta neimplinita a lui Enigel si a lui Crypto.

Primele patru strofe alcatuiesc rama povestirii, in care se creeaza cadrul propice "spunerii" povestii nefericite de iubire despre Enigel si riga Crypto. La o nunta reala, intr-un moment incert, care poate presupune implinirea sau neimplinirea nuntii ( "La spartul nuntii, in camara" ), menestrelul este rugat de un "nuntas fruntas" sa spuna cantecul lui Enigel si al lui Crypto. Spre deosebire de un moment anterior, in care menestrelul a mai spus aceeasi poveste - "Cu foc l-ai zis acum o vara" - "spunerea" actuala este insotita de o alta stare de spirit: "Azi zi-mi-l stins, incetinel, / La spartul nuntii, in camara". Prin aceasta invocatie a nuntasului se creeaza o anumita atmosfera, melancolica, pentru ritualul povestirii.

Balada propriu-zisa aduce in prim plan doua personaje, provenind din medii diferite: umana Enigel si Crypto, "regele-ciupearca". Intalnirea celor doi se produce in visul laponei, care se indreapta spre sud, intr-o miscare ritualica, amintind transhumanta.

Riga Crypto are o conditie singulara in lumea lui, refuzand sa "infloreasca", spre deosebire de "ghiocei si toporasi", care traiesc efemer, conform propriei conditii: "Si rai ghioci si toporasi / Din gropi ieseau sa-l ocarasca, / Sterp il faceau si naravas, / Ca nu voia sa infloreasca". Asadar, in raport cu propria conditie, Crypto reprezinta ceva superior, care se sustrage dominatiei efemerului, aspirand spre realizarea in alta conditie. Popasul laponei ii ofera prilejul de a evolua in sensul pe care si-l doreste. Rugamintea adresata acesteia urmareste oprirea ei in spatiul umbrei. Ritualic, sunt adresate trei invocatii si se ofera trei simboluri ale lumii vegetale: "dulceata", "fragi", "somn fraged si racoare". Toate ofertele sunt refuzate, intrucat si Enigel urmareste desavarsirea in alt plan, superior, atrasa irepresibil de soare ( simbol al implinirii spirituale absolute in poezia lui Ion Barbu ): "Ma-nchin la soarele-ntelept, / Ca sufletu-i fantana-n piept, / Si roata alba mi-e stapana / Ce zace-n sufletul-fantana". Soarele, unul dintre simbolurile centrale ale liricii lui Ion Barbu si ale acestui text, se asociaza, pentru Enigel, cu atingerea unui nivel spiritual superior, cu evolutia: "La soare, roata se mareste, / La umbra, numai carnea creste." imaginea soarelui in propriul suflet este "roata", iar "cresterea" acesteia inseamna depasire a limitelor proprii.

Despartirea celor doi se realizeaza in imprejurari dramatice: riga Crypto, surprins de soare, se metamorfozeaza in ciuperca otravitoare: "Ca-i greu mult soare sa indure / Ciupearca cruda de padure, / Ca sufletul nu e fantana / Decat la om, fiara batrana, / Iar la faptura mai firava / Pahar e gandul, cu otrava"

Balada are sensuri alegorice, care se dezvaluie la lecturi succesive, ceea ce sustine caracterul modern al textului. Ion Barbu propune o alta varianta de lectura a unei situatii consacrate in poezia romantica: incompatiblitatea a doua fiinte animate de scopuri individuale, un "Luceafar intors".

Personajele baladei au valori simbolice: Crypto este simbolul increatului, al intelectului in stare pura, nedegradat de interventia patimii; asa se explica refuzul infloririi in lumea vegetalului; numele pe care i-l atribuie creatorul sugereaza caracterul ascuns, criptic al personajului, dar poate face trimitere si la conditia lui - criptogramele sunt clasa ciupercilor otravitoare. Enigel simbolizeaza complexitatea umanului, atrasa de desavarsirea spirituala, de nuntirea solara.

Cele doua personaje sunt prezentate in antiteza, nuntirea lor este imposibila pentru ca apartin unor planuri existentiale incompatibile. De altfel, intalnirea lor are loc numai in visul laponei, dar dialogul se desfasoara la un alt nivel decat dialogul Luceafarului cu Catalina.

Pluralitatea sensurilor, incifrarea acestora in forma alegorica a povestii de iubire esuate dintre cei doi, referintele culturale confera modernitate textului barbian, care este o meditatie profunda asupra destinului uman si a complexitatii acestuia.