SPECII LIRICE EROTICE

SPECII    LIRICE EROTICE

Creion = o forma originala de poezie erotica, specific argheziana; poeziile contin o stilizare a continutului poetic, o simplificare maxima a formei; au aspect de definitie lirica;

Cantoneta = din it.cnazonta, diminutiv din "canzone" = cea mai veche forma metrica a liricii italiene, preluata de la trubadurii provensali, care celebrau iubirea cavalereasca;

- cantec de provenienta populara, insotit de melodie, cu versuri si strofe scurte;

- in literatura romana: Iancu Vacarescu (ciclul "Cantonete"), I.H.Radulescu, V.Alecsandri;

Cantecul = compozitie lirica in versuri, uneori, insotita de melodie;

- bine reprezentat, ca specie, in folclor: cantec batranesc, haiducesc, de nunta, de dor, de jale;

- reprezentanti: Iancu Vacarescu, Anton Pann, Gr.Alexandrescu, I.H.Radulescu, D.Bolintineanu, V.Alecsandri, M.Eminescu, Al.Macedonski, G.Cosbuc, St.O.Iosif, O.Goga, T.Arghezi, Zaharia Stancu,

Nichita Stanescu, St.Banulescu;

Gazelul = din arabul "ghazal" , prin filiera franceza;

- specie lirica cu forma fixa: 5 pana la 15 distihuri, al doilea vers la strofelor are aceeasi rima cu cele doua versuri ale distihului initial: aa/ba/ca/da/ etc.

- originar din literatura indiana, persana, araba, turca;

- are continut erotic sau filozofic, exalta placerile vietii, ale iubirii, ale vinului;

- M.Eminescu, in perioada studiilor la Berlin a creat un gazel cu 20 de distihuri, pastrand continutul erotic originar, dar sub forma moderna a refularii in vis;

- G.Cosbuc are trei gazeluri, mai apropiate de canonul numarului de distihuri: 7, 8, 12; el alterneaza continutul erotic cu cel etic, gnomic-educativ;

Idila = din fr.idile; initial, definea o specie a liricii peisagiste, avand ca tema viata pastorala si obiceiurile campenesti; treptat, varianta bucolica a capatat numele de egloga, idila specializandu-se pe descrierea unui sentiment curat, naiv, fermecator, dar perisabil;

- apare in Antichitatea greaca: Teocrit este creatorul poeziei pastorale;

- in literatura romana: V.Alecsandri, G.Cosbuc, D.Bolintineanu, Al.Deparateanu;

- termenul "idilica" denumeste o atitudine naiva, optimist euforica in fata realitatii;

- "idilism" = preferinta pentru o atitudine sentimental-idealizanta; optiunea estetica a unor scriitori pentru universul rural-pastrator al traditiilor, al legilor morale, opus cosmopolitismului citadin, degradarii acestuia; idilismul se opune spiritului elegiac = sentimental si grav in profunzime;

Madrigalul = din fr.madrigal (in latina populara = cantec);

- poezie lirica avand caracter idilic, galant; la origine era un cantec pastoral compus pe mai multe voci;

- in sec. al XIV-lea, apare la Petrarca, apoi in Franta;

- in sec. al XVI-lea devine popular si in Anglia;

- structura: doua-trei tertine, urmate de unul/doua cuplete rimate in vers iambic; uneori are 10 - 14 versuri, incheiate cu un cuplet rimat;

- in literatura romana: Cincinat Pavelescu - "Madrigal trist"; trubadurul face complimente femeii iubite;

Romanta = forma scurta si simpla, cu un sentiment dominant de melancolie; muzicalitate;

- a aparut in Spania, in sec.XIV-XV, la origine fiind un cantec popular dedicat eroilor unor intamplari extraordinare sau unor povesti de dragoste pilduitoare;

- romantele sunt: cavaleresti, pastorale, sentimentale;

- incepand din sec.al XIX-lea, pierde orice caracter epic, dobandind drept principale caracteristici: muzicalitatea versurilor si nota elegiaca;

- romanta are corespondente: liedul german, songul englez, pesnia ruseasca;

- in literatura romana, a fost cultivata de romanticii intarziati de la sfarsitul sec.al XIX-lea: Vasile Alecsandri, M.Eminescu; de simbolisti: St.Petica, Cincinat Pavelescu, I. Minulescu ("Romante pentru mai tarziu");

- M.Eminescu: "Pe langa plopii", "S-a dus amorul", "Cand amintirile", "Adio", "Ce-i amorul?"; Eminescu a adaugat sinceritatii emotive a romantei fiorul abstract al meditatiei si elevatia varsului, astfel incat nu mai exprima sentimente individuale, ci emotia tuturor;