Suport de curs pentru examenul de bacalaureat - subiecte de tipul i - modernismul

MODERNISMUL

TRASATURILE MODERNISMULUI

- ÎN POEZIE – „stiintarea” poeziei, modernizarea prozodica, intelectualizarea emotiei poetice

o     -trecerea de la literatura rurala la literatura citadina;

o     -încurajarea „poeziei noi” și a celei ermetice;

o     -accentuarea lirismului, lirism care devine, la nivelul limbajului, cea mai importanta valoare a poeziei moderne;

o     -cuvintele, provenind din cele mai îndepartate domenii de specialitate sunt electrizate liric;

o     -reflexivizare,intelectualizare, subiectivizare;

o     -sintaxa se dezarticuleaza sau se reduce la predicate nominale voit primitive. Comparația și metafora sunt mânuite într-o maniera noua,

o     -apariția unor categorii mai ales negative:  absurditatea, tenebrosul, spaimele, atracția neantului, înstrainarea, sfâșierea între extreme, straniul, grotescul, anormalitatea;

o     - dispariția speciilor lirice consacrate( meditație, elegie, pastel, idila), în locul carora apar formule poetice novatoare (,,inscripție”, ,,creion”, ,,psalm” etc.);

o     - conceperea volumului de versuri ca un întreg, prefațat de cele mai multe ori de o arta poetica, folosirea unui vocabular insolit (combinarea de termeni argotici, colocviali, abstracți etc.);

o     - dispariția rigorilor prozodice (versul liber, alternanța majuscula/ minuscula la început de vers).

Scrie, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte, cu privire la textul

de mai jos:

Ti-am împletit suprema cununa de tristete,

Sa te înalti mai grava în cadrul tau de-azur

Iar seara sa-ti umbreasca înalta frumusete

Si astfel întregita sa-atingi Acordul-Pur.

Dar daca-încumetarea ta sovaie si seara

Descinde friguroasa în inima si gând

Iar, umeda, pe frunte apasa greu tiara,*

Atunci, slavita Sora, zoreste mai curând

Spre malurile unde de mult îmbratisarea

Asteapta sa te-adoarma asa cum tu desmierzi,

Asteapta infinita si limpede ca marea

Sa te cununi cu somnul si-n unde sa te pierzi. (Ion Barbu, Ti-am împletit)

* tiara, tiare, s.f. – coroana purtata de catre regi, papa, formata din trei coroane suprapuse

1. Mentioneaza câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor cununa  si grava. 2 puncte

2. Explica rolul utilizarii virgulelor în versul „Atunci, slavita Sora, zoreste mai curând”. 2 puncte

3. Scrie doua expresii/ locutiuni care sa contina cuvântul inima. 2 puncte

4. Ilustreaza, prin alcatuirea a doua enunturi, omonimia cuvântului unde.4 puncte

5. Transcrie doua structuri/ fragmente de vers care contin imagini artistice vizuale. 4 puncte

6. Explica semnificatia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 4 puncte

7. Prezinta semnificatia titlului, în relatie cu textul poeziei date.4 puncte

8. Mentioneaza doua elemente prin care se realizeaza subiectivitatea în textul dat. 4 puncte

9. Ilustreazǎ una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate,

sugestie, reflexivitate), prezenta în textul dat. 4 puncte

1. cununa = coroana

grava = solemna

2. Virgulele despart o structura (substantiv+adjectiv), în vocativ, de restul propozitiei.

3. inima de piatra; cu mâna pe inima;

4. Nu mi-a spus unde pleaca.

Lacul era dezmierdat de mii de unde aurii.

5. „Sa te înalti mai grava în cadrul tau de azur”

„Asteapta infinita si limpede ca marea”.

6. Inversiunea „umeda [] tiara” accentueaza semnificatia epitetului „umeda”, care imprima ideea de maretie.

7. Titlul poeziei, constituit dintr-un verb la indicativ precedat de pronumele personal „ti-”, arata atitudinea subiectiva a poetului si marcheaza adresarea directa catre „slavita sora”, ce simbolizeaza de fapt creatia. Se anticipeaza, astfel, înca din titlul, caracterul de arta poetica al textului barbian.

8. Poezie modernista, „Ti-am împletit” apartine liricii subiective în primul rând prin prezenta evidenta a eului liric, indicata de verbe si pronume la persoana I si a II-a. Exprimarea ideilor si trasaturilor eului liric într-un limbaj atipic.

9. Barbu foloseste în poezia sa sugestia ca procedeu principal al limbajului poetic. Poezia poate fi privita ca o arta poetica, al carui limbaj se caracterizeaza prin ambiguitate, trasatura specifica poeziei moderniste. Mesajul poetic este încifrat, relatia dintre poet – creatie sa fiind sugerata de utilizarea unor termeni cu sens conotativ, din crearea unor figuri de stil.

Scrie, pe foaia de examen, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte, cu privire la textul

de mai jos:

Niciodata toamna nu fu mai frumoasa

Sufletului nostru bucuros de moarte.

Palid asternut e sesul cu matasa.

Norilor copacii le urzesc brocarte*.

Casele-adunate, ca niste urcioare

Cu vin îngrosat în fundul lor de lut,

Stau în tarmu-albastru-al râului de soare,

Din mocirla carui aur am baut.

Pasarile negre suie în apus,

Ca frunza bolnava-a carpenului sur

Ce se desfrunzeste, scuturând în sus,

Foile-n azur.

Cine vrea sa plânga, cine sa jeleasca

Vie sa asculte-ndemnul ne-nteles,

Si cu ochii-n facla plopilor cereasca

Sa-si îngroape umbra-n umbra lor, în ses. (Tudor Arghezi, Niciodata toamna)

*brocart, brocarturi, s.n. – tesatura de matase de calitate superioara, înflorata sau ornamentata cu

fire de aur ori de argint

1. Transcrie doua cuvinte obtinute prin derivare cu prefix. 2 puncte

2. Precizeaza doua consecinte ale utilizarii cratimei în structura „sa asculte-ndemnul”. 2 puncte

3. Alcatuieste doua enunturi pentru a ilustra omonimia cuvântului vin. 2 puncte

4. Transcrie doua structuri/ fragmente de vers care contin imagini vizuale cromatice. 4 puncte

5. Precizeaza valoarea expresiva a utilizarii verbului a fi la timpul perfect simplu. 4 puncte

6. Mentioneaza doua teme/ motive literare, prezente în poezie.4 puncte

7. Explica semnificatia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 4 puncte

8. Prezinta semnificatia titlului, în relatie cu textul poeziei date. 4 puncte

9. Motiveaza, prin evidentierea a doua trasaturi existente în text, apartenenta acestuia la

directia modernista/ la modernism. 4 puncte

1. desfrunzeste, îngroape

2. Marcheaza pronuntarea ultimei vocale a primului cuvânt si a primei vocale a celui de al doilea într-o singura silaba, având rol în pastrarea masurii si a ritmului versului.

3. Am sa vin când voi avea putin timp.

Am baut o carafa de vin rosu.

4. „Palid asternut e sesul cu matasa”;

„Pasarile negre suie în apus”;

„Stau în tarmu-albastru-al râului de soare”;

5. Perfectul simplu (sau trecutul definit) exprima un fapt complet savârsit într-un anume moment al trecutului. În limba literara este timpul specific poeziei. În poezie, verbul „a fi” la perfect simplu adânceste intensitatea trairilor eului liric în fata imensitatii toamnei.

6. Motivul toamnei; motivul trecerii timpului;

7. „Pasarile negre suie în apus/ Ca frunza bolnava-a carpenului sur” – comparatie prin care zborul pasarilor calatoare catre alte meleaguri este pus în relatie cu „boala” ce cuprinde în fiecare an carpenul (desfrunzirea).

8. Titlul poeziei se regaseste si la începutul primului vers. Substantivul toamna, precedat de adverbul de timp cu valoare absoluta „niciodata” intesifica fascinatia poetului în fata grandioasei toamne.

9. Una din principalele trasaturi specifice modernismului identificate în poezia lui Arghezi este subiectivismul, evident în textul dat în primul rând prin prezenta marcilor eului liric (verbe si pronume la persoana I si a II-a). Se observa intelectualizarea emotiei si intensificarea trairilor eului liric prin prezenta numeroaselor imagini artistice de o deosebita valoare stilistica. La nivel prozodic observam cultivarea versului liber.