Spencer, Herbert, Individul impotriva statului,

- citate -

Statul prin lege coercitiv

Statul-prin lege (involuntar)-coercitiv

p.19    "Panǎ acum nu am fǎcut decat o aluzie in treacǎt, asupra acelei constrangeri concomitente sub forma de mǎrire a ipozitelor generale si locale. In parte pentru a acoperi cheltuielile implinirii acesor reglementǎri ce se inmultesc mereu , fiecare cerand noi functionari /s.n./ si pe de altǎ parte pentru a intampina cheltuielile pentru noi insitutii publice dǎrile locale cresc an de an, iar impozitele generale cresc prin taxele scolare si taxele pe seama departamentului stiintei si artelor, etc. Fiecare dintre acestea presupune restrangeri noi- ele mǎrginesc si mai mult liberatea cetǎteanului.

Fapt e cǎ de cate ori se formuleazǎ noi pretentii din partea Statului, se spune implicit: << Panǎ acum ati fost liberi sǎ cheltuiti banii castigati de Dv. dupǎ plac, deaci incolo nu-i veti mai putea cheltui dupǎ voie, ci noi ii vom cheltui spre binele obstesc.

Astfel, direct sau indirect si in cele mai multe cazuri inambele chipuri, cetǎteanul la orice nou stadiu de crestere al acestei legislatii fortate, e lipsit de o parte din libertatea de care se bucura mai inainte.

Acestea sunt isprǎvile partidului ce se numeste pe sine liberal si care isi ia acest nume in calitate de apǎrǎtor al libertǎtii tuturor."

Restrangerea e restragere oricare ar fi motivele

p.23    "La fel cu conservatorismul bine inteles. O datǎ ce este pentru restragerea din partea Statului a libertǎtii individului, conservatorismul rǎmane conservatorism, fie cǎ el extinde aceastǎ restragere din motive egoiste sau negoiste. Pe cat de sigur e cǎ despotul rǎmane despot, fie cǎ motivele carmuirii lui samavolnice sunt bune sau rele, tot asa de sigur e cǎ un conservator rǎmane tot conservator, indiferent dacǎ are motive egoiste ori altruiste care sa-l indemne a intrebuinta puterea de Stat, pentru a restrange libertatea cetǎteanului dincolo de gradul cerut de mentinerea libertǎtilor altor cetǎteni."

p.24    "Asa se justificǎ paradoxul cu care am inceput. Dupǎ cum am vǎzut, conservatorismul si liberalismul s-au ivit la obarsie, unul din vremurile Statului militar, iar celǎlalt din industrialism. Unul era pentru regimul Statului, iar celǎlalt pentru regimul contractului- unul era pentru acel sistem de cooperatie silitǎ care insoteste inegalitatea legalǎ a claselor; iar celǎlalt pentru cooperatia voluntarǎ, care insoteste egalitatea lor legalǎ; si fǎrǎ indoialǎ, primele acte ale celor douǎ partide aveau in vedere la unul, mentinerea agentilor cari efectueazǎ aceastǎ cooperatie silitǎ, iar celǎlalt, slǎbirea sau infranarea lor. Se intelege cǎ intrucat ceea ce se numeste acum liberalism a extins sistemul restragerii, el e o nouǎ formǎ a Conservatorismului."

Politica socialǎ (pb)- politicianul

p.37    "Chestiunea principalǎ pentru omul politic, ar trebui sǎ fie totdeauna: <<Ce tip de alcǎtuire socialǎ tind eu sǎ produc?>> Dar aceasta e o intrebare pe care niciodatǎ el nu si-o pune."

p.41    "orice asezǎmant nou, suportat din impozite pentru binele lor [cetǎtenilor], trezeste noi nǎdejdi. De fapt, cu cat asezǎmintele publice devin mai numeroase cu atat mai mult se trezeste in cetǎteni notiunea cǎ toate trebuiesc fǎcute pentru ei si nimic prin ei. Fiecare generatie se instrǎineazǎ tot mai mult de gandul ajungerii scopurilor dorite prin muncǎ si asociatii private si se familiarizeazǎ tot mai mult cu ajungerea lor prin concursul guvernului, panǎ cand se poate intampla, ca interventia Statului sǎ fie consideratǎ ca singurul mijloc practic."

p.45    "Vedeti deci cat de multe sunt cauzele care amenintǎ vesnic sǎ grǎbeascǎ transformarea de sub ochii nostri. E intai acea rǎspandire a reglementǎrii pricinuitǎ de imitarea celor precedente, care capǎtǎ cu atat mai multǎ autoritate, cu cat aceastǎ politicǎ e impinsǎ mai departe. E acea nevoie crescandǎ de constragere administrativǎ si de restrangeri, care se nasc din relele neprevǎzute si din lacunele care urmeazǎ firesc silniciilor si restrangerilor precedente."

p.45 "Mai mult decat atat, fiecare interventie nouǎ a Statului intǎreste ideea nemǎrturisitǎ, cǎ e datoria Statului sǎ vindece toate relele si sǎ asigure toate beneficiile. Puterea crescandǎ, a unei organizatii administrative in crestere, e insotitǎ de puterea descrescandǎ a rostului societǎtii de a rezista la incǎlcarea si controlul ei continuu. Inmultirea carierelor deschise de o biurocratie in dezvoltare, ispiteste pe membrii claselor randuite de ea sǎ-i favorizeze intinderea, intrucat ea adaugǎ la prilejurile de a dobandi locuri sigure si respectabile pentru rudeniile lor. Oamenilor cu dare de manǎ, inclinati sǎ priveascǎ la beneficiile primite dela functiile publice ca la niste beneficii gratuite, li se deschide mereu pofta pentru si mai mult. Invǎtǎmantul tot mai rǎspandit, ajutand imprǎstierea de erori ademenitoare mai de grabǎ decat de adevǎruri aspre .

p.46 "Ba ceea ce e si mai rǎu, aceste sperante sunt hrǎnite de candidati la alegeri favorizandu-le iluziile."

"In felul acesta inrauririle de felurite chipuri conspirǎ pentru a face sǎ creascǎ actiunea de corp si sǎ slǎbeascǎ actiunea individualǎ. Schimbarea e ajutatǎ apoi de fǎuritorii de planuri, fiecare gandindu-se numai la planul lui de predilectie si deloc la reorganizarea generalǎ pe care o pregǎteste prin planul sǎu unit cu acel al altora. ."

"De ce e numitǎ aceastǎ schimbare <<robia viitorului>> Rǎspunsul e simplu. Orice socialism implicǎ sclavia."

Spre socialism

Administratia Socialism

p.55    "sǎ se intrebe apǎrǎtorii lui Fǎrǎ sǎ se opreascǎ exclusiv, dupǎ cum fac de obiceiu, la buna stare materialǎ si la multumirile intelectuale pe cari le poate da o administratie binevoitoare, n'ar face rǎu sǎ se gandeascǎ putin la pretul cu care le plǎtesc. Functionarii nu pot crea productia trebuincioasǎ: ei nu pot decat sǎ distribuie indivizilor, ceeace indivizii au produs in impreunǎ-lucrare. Nu poate fi, ca sub sistemul actual, o intelegere intre patron si salariat;

In schimb se vor da ordine lucrǎtorilor prin autoritǎtile locale, iar lucrǎtorii trebuie sǎ primeascǎ ceea ce autoritǎtile le hǎrǎzesc. .fiecare om se va gǎsi fatǎ de administratia diriguitoare in relatia sclavului fatǎ de stǎpan."

p.56    "Si tocmai aceastǎ doctrinǎ potrivitǎ unei stǎri de vesnicǎ rǎsboire.["cǎ cetǎteanul nu-si apartine nici sie insusi si nici familiei sale, ci cetǎtii"- la greci ca la socialisti], e o doctrinǎ pe care socialismul o reintroduce fǎrǎ sǎ bage de seamǎ, intr'un stat inchipuit a fi curat industrial. Serviciile fiecǎruia vor apartinea multimii tuturor si pentru aceste servicii, rǎsplata va fi aceea pe care o cred de cuviintǎ autoritǎtile. Asa incat, chiar dscǎ administratia e binevoitoare, robia, oricat de blandǎ ar fi ea, trebuie sǎ fie rezultatul final al alcǎtuirii socialiste."

Socialism Despotism

p.56    " administratia va inceta, nu dupǎ multǎ vreme, de a fi ceea ce trebuia sǎ fie in intentia creatorilor ei si cǎ robia nu va fi prin urmare blandǎ. Judecata socialistilor e viciatǎ de o presupunere de felul celeia care viciazǎ speculatiile politicianului <<practic>> si anume: se presupune cǎ oficialismul va lucra dupǎ cum el e hǎrǎzit sǎ lucreze . Masinǎria Statului comunist ca ori si ce masinǎ socialǎ existentǎ, e fǎuritǎ din insǎsi firea omeneascǎ asa cum este ea;

Despotism

p.57    "Rezultatul final va fi o reinviere a despotismului. O armatǎ disciplinatǎ de functionari militari, dǎ cǎpeteniei ei o putere supremǎ putem bǎnui cǎ sefii societǎtii- p.58 ideale mult dorite, rareori va da indǎrǎt in fata consideratiei de echitate, atunci cand vor urmǎri politica pe care ei o socotesc trebuincioasǎ: o politicǎ ce va fi intotdeauna identificatǎ cu propria lor suprematie."

Dreptul. Guvernǎmantul

Guvernǎmantul

p.60    " un lucru e neindoielnic adevǎrat: cǎ Guvernǎmantul e nǎscut din agresiune si prin agresiune."

p.62    "Dar lǎsand la o parte cea mai mare parte din chestiunile largi cuprinse sub titlul acestui articol, imi propun aici sǎ consider o parte -p.64 relativ micǎ, adicǎ acele pǎcate ale legiuitorilor, cari nu sunt nǎscute din ambitiile lor pesonale si din interesele de clasǎ ale lor, ci cari rezultǎ din lipsa cunostinei acelor studii pe cari moralmente ei sunt datori sǎ le posede"

Observatie

p.60 "Pentru a face o armatǎ bunǎ, soldatii trebuie- p.61 sǎ asculte de comandant; la fel, pentru a face din societate o bunǎ luptǎtoare, cetǎtenii trebuie sǎ asculte de guvernǎmantul lor.

E vǎdit cǎ morala politicǎ, la inceput identicǎ cu morala rǎzboiului, va fi multǎ vreme inruditǎ cu ea numai cand activitǎtile si pregǎtirile in vederea rǎzboiului se vor reduce."

Si azi:

p.63    " s-ar putea apoi arǎta cǎ in toate zilele noastre chiar lupta judiciarǎ supravietuieste sub o altǎ formǎ: campionii sunt avocati, iar pungile de bani formeazǎ armele. In cazurile civile, ce greu se poate spune cǎ guvernǎmantul azi se ingrijeste mai mult decat pe vremuri sǎ dreagǎ nedreptǎtile suferite de oameni, dar practic vorbind, reprezentantul lui nu face altceva decat sǎ supravegheze, ca regulele luptei sǎ fie observate, iar rezultatul atarnǎ mai mult de o pungǎ bine umplutǎ si de indemanarea advocatului, decat de dreptatea cauzei."