VASILE ALECSANDRI

VASILE ALECSANDRI

Vasile Alecsandri a fost fiul medelnicerului Vasile Alecsandri si al Elenei Cozoni. Dupa alti cercetatori anul nasterii s-ar putea sa fie 1819 sau chiar 1818. Locul nasterii sale este incert, deoarece nasterea s-a petrecut in timpul refugiului familiei Alecsandri in munti din calea armatei lui Alexandru Ipsilanti. Se considera ca s-anascut undeva pe raza judetului Bacau. Si-a petrecut copilaria la Iasi si la Mircesti, unde tatal sau avea o mosie si unde a revenit pe intreaga durata a vietii sale sa-si gaseasca linistea. A inceput invatatura cu un dascal grec, apoi cu dascalul maramuresean Gherman Vida.

Intre anii 1828 si 1834, s-a deschis la Iasi pensionul lui Victor Cuenim. Spatarul Alecsandri l-a insris pe fiul sau la pensionul francez, unde a studiat alaturi de Mihail Kogalniceanu, Matei Millo, actorul de care l-a legat o mare prietenie si admiratie si pentru care a scris Chiritele si o mare parte din canticelele comice. In anul 1834, impreuna cu alti tineri boieri moldoveni, printre care viitorul domn Al. I. Cuza si pictorul Negulici, a fost trimis la studii la Paris, unde si-a dat bacalaureatul in anul 1835. In 1837 s-a pregatit pentru un bacalaureat in stiinte, urmand cursurile Facultatii de Inginerie, pe care nu a terminat-o.

In 1838 apar primele incercari literare in limba franceza: Zunarilla, Marie, Les brigands, Le petit rameau, Serata, iar in anul urmator s-a intors in tara si a ocupat un post in administratie pana in 1846. Impreuna cu Costache Negri a facut o calatorie in Italia, care a devenit motiv de inspiratie pentru nuvela romantica Buchetiera de la Florenta.

In 1840, impreuna cu Mihail Kogalniceanu si Costache Negruzzi a luat conducerea teatrului din Iasi si si-a inceput activitatea de dramaturg care i-a adus cele mai constante succese. Opera sa dramatica insumeaza circa 2000 de pagini, ramanand cel mai rezistent compartiment al activitatii sale literare si va constitui baza solida pe care se va dezvolta dramaturgia romaneasca in principalele sale directii tehnice: comedia straina si drama istorica. In noiembrie s-a jucat Farmazonul din Harlau, iar in februarie 1841, Cinovnicul si modista, ambele preluate dupa piese straine.

Din 1842dateaza importanta sa calatorie in muntii Moldovei, in urma careia descopera valoarea artistica a poeziei populare. Scrie primele sale poezii in limba romana pe care le va grupa mai tarziu in ciclul Doine si care sunt foarte strans legate de modelul popular din care au luat nastere.

In 1843 apare, in Albina Romaneasca, Tatarul, prima poezie care va face parte din ciclul Doine si lacramioare. Tot acum scrie poeziile Baba Cloanta, Strunga, Doina, Hora, Crai nou.

In 1844,impreuna cu Mihail Kogalniceanu si Ion Ghica scoate saptamanalul Propasirea, in care poetul va publica versuri ce vor fi incluse in ciclul Doine si lacramioare. pe 11 ianuarie se reprezinta piesa Iorgu de la Sadagura, comedie de rezistenta in dramaturgia scriitorului.

In 1845 cu ocazia seratelor literare de la Manjina o cunoaste pe Elena, sora prietenului Costache Negri, de care se indragosteste si careia, dupa moartea timpurie, ii dedica poezia Steluta.

In 1847 - Moare Elena Negri; ciclul Lacramioare ii este dedicat in intregime.

In 1848 - Scrie poezia Catre romani, intitulata mai tarziu Desteptarea Romaniei. Devine unul dintre fruntasii miscarii revolutionare din Moldova, redactand impreuna cu Kogalniceanu si C. Negri Dorintele partidei nationale din Moldova, principalul manifest al revolutionarilor moldoveni. Dupa infrangerea miscarii, este exilat, calatoreste prin Austria si Germania; se stabileste la Paris, unde se intalneste cu alti militanti munteni; din perioada exilului dateaza poeziile Adio Moldovei si Sentinela romana.

In 1849- mai- Pleaca, impreuna cu ceilalti exilanti la Brasov, in Bucovina, apoi, in toamna aceluiasi an, la Paris. Scrie primele canticele comice(Soldan Viteazul, Mama Anghelusa) si cateva scenete comice si muzicale. Se intoarce in tara in luna decembrie.

In 1850, dupa o absenta de aproape doi ani, V. Alecsandri se intoarce in tara; publica in revista Bucovina poeziile populare Toma Alimos, Blestemul, Serb sarac, Mioara, Mihu Copilul. Incepe sa lucreze la ciclul Chiritelor cu Chirita in Iasi. Aceasta va fi urmata de Chirita in provincie(1852), Chirita in voiagiu(1864) si Chirita in balon(1874). La Teatrul National se joaca Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca.

In 1852apare volumul Poezii populare. Balade (Cantice batranesti). Adunate si indreptate de d. V. Alecsandri. Tipareste, de asemenea, Repertoriul dramatic, primul volum de teatru care contine piesele Iorgu de la Sadagura, Iasii in carnaval, Peatra din casa, Chirita la Iasi, Chirita in provincie. In acelasi an moare la Palermo Nicolae Balcescu, prietenul lui V. Alecsandri.

Intre 1852-1853 ramane pentru mai multa vreme in Franta. In vara anului 1853 porneste spre Sudul Frantei intr-o calatorie spre Pirinei, Marsilia, Gibraltar, Tanger, Africa, Madrid, o calatorie care va lasa urme in creatia sa poetica, in gustul pentru exoticul mauro-hispanic.

In 1853 - Apare volumul Poezii populare. Balade adunate si indreptate de V. Alecsandri, partea a II-a. Publica la Paris primul volum de poezii originale: Doine si lacramioare.

In 1854 - Apare sub conducerea sa Romania literara, revista la care au colaborat moldovenii C. Negruzzi, M. Kogalniceanu, Al. Russo, dar si muntenii Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, Al. Odobescu.

In 1855 - Se indragosteste de tanara Paulina Lucasievici, cu care va avea o fata, Maria, in noiembrie 1857. Se vor casatori foarte tarziu, in 3 octombrie 1876.

In 1856 - Apare in Steaua Dunarii, revista lui Kogalniceanu, poezia Hora Unirii.

In 1859 - Este numit de domnitorul Al. I. Cuza ministru al afacerilor externe; va fi trimis in Franta, Anglia si Piemont pentru a pleda in scopul recunoasterii Unirii.

In 1860 - Se stabileste pana la sfarsitul vietii la Mircesti, chiar daca lungi perioade de timp este plecat din tara in misiuni diplomatice.

In 1863 - Ia nastere la Iasi societatea Junimea, al carui membru onorific a fost pana la sfarsitul vietii.

In 1867 - Este ales membru al Societatii literare romane, devenita Academia Romana.

In 1868 - In diverse numere ale Convorbirilor literare, Alecsandri publica pasteluri.

In 1871 - Cu ocazia serbarilor de la Putna, poetul trimite doua cantece care au insufletit marea masa de oameni: Imn lui Stefan cel Mare si Imn religios cantat la serbarea junimei academice romane. In acelasi an Titu Maiorescu publica in Convorbiri literare studiul Directia noua in poezia si proza romaneasca in care spune: "In fruntea noii miscari e drept sa punem pe Vasile Alecsandri. Cap al poeziei noastre literare in generatia trecuta, poetul <Doinelor si lacramioarelor>, culegatorul cantecelor populare paruse a-si fi terminat chemarea literara (). Deodata, dupa o lunga tacere, din mijlocul iernei grele, ce o petrecuse in izolare la Mircesti, si iernei mult mai grele ce o petrecuse izolat in literatura tarii, poetul nostru reinviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor "

In1874 - Publica Boieri si ciocoi, una dintre cele mai importante comedii, o fresca sociala de dimensiuni considerabile. Tot in Convorbiri literare publica nuvela Calatorie in Africa.

In1875 - Se editeaza Opere complete, cuprinzand Poezii (I-III) si Teatru (IV).

In 1876 - Se publica volumul Proza.Se casatoreste la Mircesti cu Paulina Lucasievici.

In1877 - Odata cu poezia Balcanul si Carpatul incepe seria Ostasilor nostri.

In 1878 - Apare volumul Ostasii nostri, inchinat eroismului romanilor in razboiul de neatarnare din 1877.

In perioada 1878-[[1879], la conacul sau de la Mircesti, scrie drama istorica romantica Despot-Voda.Premiera va avea loc in octombie 1879 pe scena Teatrului National din Bucuresti. Piesa fusese citita in cenaclul Junimii din 8 mai 1879, printre auditori aflandu-se Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale.Pe data de 30 septembrie 1880,i se joaca drama Despot Voda. La Montpellier este premiat pentru poezia Cantecul gintei latine. Scrie feeria nationala Sanziana si Pepelea.

In 1881 Apare ultimul volum din Opere complete, care cuprinde ciclurile Legende noua si Ostasii nostri. Primeste Premiul Academiei pentru Literatura.

In 1882-Este ales presedinte al sectiei de literatura a Academiei. Calatoreste in Franta pentru a primi premiul oferit de felibrii; este sarbatorit la Montpellier.Il viziteaza pe ambasadorul Romaniei la Londra, prietenul sau Ion Ghica. Incepe sa lucreze la piesa Fantana Blanduziei, pe care o va termina anul urmator. Sunt celebre epistolele pe care Ion Ghica i le trimite.

In 1883 - Termina drama Fantana Blanduziei.

In1884 piesa Fantana Blanduziei este reprezentata la Teatrul National din Bucuresti. Scrie si citeste in cenaclul Junimea drama Ovidiu

In 1885 - Teatrul National prezinta drama Ovidiu a lui V. Alecsandri.Pleaca la Paris ca ministru al Romaniei in Franta.

In 1886 - Titu Maiorescu publica in Convorbiri literare articolul Poeti si critici; acesta se incheie cu o privire sintetica asupra operei lui Alecsandri: "A lui lira multicolora a rasunat la orice adiere ce s-a putut destepta din miscarea poporului nostru in mijlocia lui. In ce sta valoarea unica a lui Alecsandri? In aceasta totalitate a actiunilor sale literare".

In 1889, Primeste vizita poetilor francezi Sully Prudhomme si Leconte de Lisle.

Pe data de 22 august 1890 - Vasile Alecsandri se stinge din viata dupa o lunga suferinta, fiind inmormantat cu tot onorul la conacul sau de la Mircesti.