Vasile Alecsandri

Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, Bacau; d. 22 august 1890, Mircesti, judetul Iasi) a fost poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician roman, membru fondator la Academiei Romane, creator al teatrului romanesc si a literaturii dramatice in Romania, personalitate marcanta a Moldovei si apoi a Romaniei de-a lungul intregului secol al XIX-lea.

Primii ani

Vasile Alecsandri a fost fiul medelnicerului Vasile Alecsandri si al Elenei Cozoni. Dupa unii cercetatori, anul nasterii ar putea fi 1821 , 1819 sau chiar 1818. Locul nasterii sale este incert, deoarece nasterea s-a petrecut in timpul refugiului familiei Alecsandri in munti din calea armatei lui Alexandru Ipsilanti. Se considera ca s-a nascut undeva pe raza judetului Bacau. Si-a petrecut copilaria la Iasi si la Mircesti, unde tatal sau avea o mosie si unde a revenit pe intreaga durata a vietii sale sa-si gaseasca linistea. A inceput invatatura cu un dascal grec, apoi cu dascalul maramuresean Gherman Vida.

Anii de formatie

In anul 1834, impreuna cu alti tineri boieri moldoveni, printre care viitorul domn Al. I. Cuza si pictorul Negulici, a fost trimis la studii la Paris, unde si-a dat bacalaureatul in anul 1835. In 1837 s-a pregatit pentru un bacalaureat in stiinte, urmand cursurile Facultatii de Inginerie, pe care nu a terminat-o.

In 1838 apar primele incercari literare in limba franceza: Zunarilla, Marie, Les brigands, Le petit rameau, Serata. In anul urmator s-a intors in tara si a ocupat un post in administratie pana in 1846. Impreuna cu Costache Negri a facut o calatorie in Italia, care a devenit motiv de inspiratie pentru nuvela romantica Buchetiera de la Florenta.

In 1844, impreuna cu Mihail Kogalniceanu si Ion Ghica scoate saptamanalul Propasirea, in care poetul va publica versuri ce vor fi incluse in ciclul Doine si lacrimioare, iar in 11 ianuarie se reprezinta piesa Iorgu de la Sadagura, comedie de rezistenta in dramaturgia scriitorului.

In 1845 cu ocazia seratelor literare de la Manjina o cunoaste pe Elena, sora prietenului Costache Negri, de care se indragosteste si careia, dupa moartea timpurie 1847, ii dedica poezia Steluta si apoi intreg ciclul de poezii Lacramioare.

Activitate culturala

A fost unul dintre fruntasii miscarii revolutionare din Moldova, redactand impreuna cu Kogalniceanu si C. Negri Dorintele partidei nationale din Moldova, principalul manifest al revolutionarilor moldoveni.In 1854 - Apare sub conducerea sa Romania literara, revista la care au colaborat moldovenii C. Negruzzi, M. Kogalniceanu, Al. Russo, dar si muntenii Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, Al. Odobescu.

In 1859- Este numit de domnitorul Al. I. Cuza ministru al afacerilor externe; va fi trimis in Franta, Anglia si Piemont pentru a pleda in scopul recunoasterii Unirii.

Primeste Premiul Academiei pentru Literatura in 1881.

Alecsandri si Junimea

In 1863 ia nastere la Iasi societatea Junimea, al carui membru onorific a fost pana la sfarsitul vietii. In anul 1867 este ales membru al Societatii literare romane, devenita Academia Romana.

Cu ocazia serbarilor de la Putna din 1871, poetul trimite doua cantece care au insufletit marea masa de oameni: Imn lui Stefan cel Mare si Imn religios cantat la serbarea junimei academice romane. In acelasi an Titu Maiorescu publica in Convorbiri literare studiul Directia noua in poezia si proza romaneasca in care spune: "In fruntea noii miscari e drept sa punem pe Vasile Alecsandri. Cap al poeziei noastre literare in generatia trecuta, poetul <Doinelor si lacrimioarelor>, culegatorul cantecelor populare paruse a-si fi terminat chemarea literara (). Deodata, dupa o lunga tacere, din mijlocul iernei grele, ce o petrecuse in izolare la Mircesti, si iernei mult mai grele ce o petrecuse izolat in literatura tarii, poetul nostru reinviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor "

Opera. Evolutie si tendinte

In 1843 apare, in Albina Romaneasca, Tatarul, prima poezie care va face parte din ciclul Doine si lacramioare. Tot acum scrie poeziile Baba Cloanta, Strunga, Doina, Hora, Crai nou. In 1848 scrie poezia Catre romani, intitulata mai tarziu Desteptarea Romaniei.

In 1850, dupa o absenta de aproape doi ani, Vasile Alecsandri se intoarce in tara; publica in revista Bucovina poeziile populare Toma Alimos, Blestemul, Serb sarac, Mioara, Mihu Copilul. Incepe sa lucreze la ciclul Chiritelor cu Chirita in Iasi. Aceasta va fi urmata de Chirita in provincie (1852), Chirita in voiagiu (1864) si Chirita in balon (1874). La Teatrul National se joaca Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca.

In 1852 apare volumul Poezii poporale. Balade (Cantice batranesti). Adunate si indreptate de d. V. Alecsandri. Tipareste primul volum de teatru Repertoriul dramatic, care contine piesele Iorgu de la Sadagura, Iasii in carnaval, Peatra din casa, Chirita la Iasi, Chirita in provincie. In 1853 apare volumul Poezii poporale. Balade adunate si indreptate de V. Alecsandri, partea a II-a. Publica la Paris primul volum de poezii originale: Doine si lacrimioare. In 1856 apare in Steaua Dunarii, revista lui Kogalniceanu, poezia Hora Unirii.

Volume de teatru. Comedii

• Chirita in provintie (1852)
• Chirita in voiagiu (1864)
• Chirita in balon (1874)

Volume de poezie

• Pasteluri
• Poezii populare. Balade (Cantice batranesti), 1852
• Poezii populare. Balade adunate si indreptate de V. Alexandri, partea a II-a, 1853
• Doine si lacramioare, 1853

Proze

• Istoria unui galben
• Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florenta
• Iasii in 1844
• Un salon din Iasi
• Romanii si poezia lor
• O primblare la munti
• Borsec
• Balta-alba
• Calatorie in Africa.
• Un episod din anul 1848

Proze din periodice

• Satire si alte poetice compuneri de printul Antioh Cantemir
• Melodiile romanesti
• Prietenii romanilor
• Lamartine
• Alecu Russo
• Dridri, (roman scris in 1869, publicat in 1873)
• Din albumul unui bibliofil
• Vasile Porojan
• Margarita, (nuvela scrisa in 1870, din ea fiind publicata numai un mic episod in 1880)
• Introducere la scrisorile lui Ion Ghica catre Vasile Alecsandri