| CATEGORII DOCUMENTE |
| Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
| Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
| Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
Aplicatii la ecuatii integrale
1. Vom considera ecuatia integrala

in ipoteza ca nucleul
este continut in patratul
Daca termenul integral este privit ca operator
liniar in spatiul
atunci ecuatia (1) este de tipul ecuatiilor
studiate in paragrafele anterioare.
Am putea considera ecuatii integrale mai generale decat (1) si anume

unde T este o multime inchissa arbitrar in spatiul euclidian
n dimensional
Dar tot ce va fi demonstrat pentru ecuatia (1)
poate fi generalizat la ecuatia
fara nici o schimbare esentiala a
demonstratiilor ; avand in vedere acest fapt vom considera cazul simplu reprezentat de (1)
Operatorul integral U

considerat ca operator din
are norma ![]()

si este compact (IX.2.1.)
Scriem ecuatia (1) sub forma
![]()
Solutia
a acestei ecuatii, se exprima in functie de y
prin formula
![]()
si conform teoremei 4.1. poate fi dezvoltata in serie de puteri
![]()
convergenta pentru orice

unde
![]()
iar r este distanta de la punctul
la multimea caracteristica a operatorului U . In acest caz seria (4)
este convergenta pentru

Dupa cum s-a aratat in V.3.8. puterile operatorului U sunt de asemenea operatori integrali. Anume

unde
sunt nuclee iterate
Inlocuind (5) in (4) obsinem dezvoltarea in serie dupa
puterile parametrului
a solutiei ecuatiei integrale (1)

Seria este uniforma convergenta in raport cu ![]()
Intrucat seria
.. (6)
converge in spatiul operatorilor din ![]()

Ca urmare pentru orice
fixat , seria
(7)
converge in spatiul
uniform in raport cu
. Suma acestei
serii, functia
se numeste rezolventa ecuatiei integrale(1).
Este limpede ca

si ca urmare a formulei (4) poate fi scrisa sub forma

Daca
conform teoremei 1.3. sirul de aproximatii
succesive pentru ecuatia (3) converge ceea ce aplicat la ecuatia integrala (1)
conduce la urmatorul rezultat : pentru
valorile indicate ale lui
solutia ecuatiei (1) poate fi obtinuta ca
limita unui sir uniform convergent de functii continue
definite prin formula de recurenta

unde
este o functie continua arbitrara.
2. Daca nucleul
se anuleaza pentru
atunci ecuatia (1) poate fi scrisa sub forma

Ecuatiile de acest tip se numesc ecuatii integrale Volterra.
Este usor de verificat ca nucleele iterate ale ecuatiei
Volterra de asemenea se anuleaza
pentru ![]()
Presupunand ca nucleul
este continuu pentru
vom demonstra ca dezvoltarea (4) este
adevarata pentru orice
complex adica ![]()

Intradevar pentru
marginirea este trivial satisfacuta si daca
(9) este adevarata pentru
atunci

de unde

Rezulta in acest mod ca
si ca un operator integral de tip Volterra nu
are valori caracteristice.
3. Vom demonstra din nou ecuatia (1). Deoarece operatorul (2) este compact pentru ecuatia (3) este adevarata alternativa Fredholm. Aceasta conduce la urmatorul rezultat privind ecuatia (1)
Teorema 1. Sau ecuatia (1) are solutia continua oricare ar fi
functia continua
sau ecuatia

are un numar infinit de solutii liniar independente
In aceaste conditii ecuatia

are de asemenea n solutii continue liniar independente
In acest caz ecuatia (1) are solutie daca si
numai daca

Valorile
pentru care ecuatia (10) admite solutii nenule
se numesc valori caracteristice ale ecuatiei (1) sau ale nucleului
Astfel spus valorile caracteristice ale
ecuatiei (1) nu sunt altceva decat valori caracteristice ale operatorului U .
Ca urmare pentru cea mai mica in modul valoare caracteristica a ecuatiei
integrale este adevarata estimarea

Utilizand dependenta de
a solutiei ecuatiei 3 pe baza teoremei 4.5.
obtinem urmatorul rezultat.
Teorema 2. Intr-o vecinatate a unei valori caracteristice
solutia ecuatiei (1) poate fi reprezentata sub forma
![]()
unde
sunt functii ce depind numai de y. Seria din
membrul drept converge uniform in raport cu ![]()
In acest mod
este pentru orice valoare fixa a lui s o
funcsie meromorfa de
cu poli in
valorile caracteristice
4. Vom considera spatiul
este un domeniu
marginit in spatiul n dimensional si ecuatia integrala

Presupunem ca nucleul
satisface conditiile teoremei
adica

Atunci conform
teoremei amintite mai sus, operatorul intergal U cu nucleul
este un operator compact din
si ca urmare a
ecuatiei (11) I se aplica toate cele afirmate la relativ la ecuatia (1). In
particular daca nucleul
este de tip potential adica
![]()
unde
este o functie
marginita, continua pentru
atunci conditiile enumerate mai sus sunt
indeplinite.
Daca in plus
este o functie continua si

atunci conform teoremei XI.3.7. operatorul U aplica
astfel ca in acest caz seriile de puteri care
reprezinta solutia
in vecinatatea valorilor caracteristice sau
vecinatatea originii converg uniform.
Formularea detaliata este lasata pe seama cititorului.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1940
Importanta: ![]()
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2025 . All rights reserved