CATEGORII DOCUMENTE |
Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
Orce nr. Natural care are cifra unitatilor 0, 2, 4, 6 sau 8 se numeste nr. Par.
Orce nr. Natural care are cifra unitatilor 1, 3, 5, 7 sau 9 se numeste nr. Impar.
Cifre Romane |
Cifre Standard |
I |
1 |
V |
5 |
X |
10 |
L |
50 |
C |
100 |
D |
500 |
M |
1000 |
Nu se pot repeat patru sau mai multe cifre de odata: MMMM = Gresit
Pe o dreapta (d) se fixseaza un punct O numit origine, se stabileste un sens (de la origine care dreapta), numit sensul pozitivsi se allege o unitate de masura (un segnent MN de lungime oare-care). Cu aceste trei caracteristici, dreapta (d) se numeste axa numerelor.
Compararea si ordonarea nr. naturale.
Scrisul nr. nat. - crescator
- descrescatr
Orce nr. nat. are un successor si orce nr. nat. diferit de zero (0) are un predecessor.
Aproxsimarea nr. nat.
Aproxsimarea se face prin : lipsa sau prin adaos.
Adunarea nr. nat.
a + b = c a, b, c nr. nat.
a, b = temeni
c = suma
Scaderea nr. nat.
a - b = c
a = descazut
b = scazator
c = diferenta
La scaderea nr. nat. descazutul trebuie sa fie mai mare sau egal decat scaatorul.
Orce nr. nat. se poate scrie ca diferenta de nr. nat.
Imultirea nr. nat.
a * b = c
a, b = factori
c = produs
a * b + a * c = a(b + c)
a * b - a * c = a(b - c)
Impartirea nr. nat.
a / b = c
a = dempartit
b = impartitor
c = cat
Ecuatii
Ecuatiile sunt egalitati de forma
A rezolva o ecuatie inseamna a determina valorile pe care necunoscuta (X) pentru ca egalitatile sa fie adevarate.
X + 2 < 5
X <5 - 2
X = 3
D / I = C, R
D = I * C + R
I =/ 0
Oricare ar fi nr. nat. D si I cu I =/ 0 exista si sunt unice 2 nr. C si R astfel incat D = I * C + R.
Nr. nat "a" este divizibil cu nr. nat. "b" daca exista un nr. nat. "c" astfel incat
a = b * c nr. "b' se numeste divisor si nr."a" se numeste multiplu lui "b".
b | a - b se divide cu a
a : b - a se divide cu b
Criteriul de divizibilitate cu 2.
Un nr. nat se divide cu 2 daca ultima lui cifra este: 0, 2, 4, 6 sau 8.
Criteriul de divizibilitate cu 5.
Un nr. nat.este divizibil cu 5 daca ultima sa cifra este: 0, 5.
Criteriul de divizibilitate cu 10.
Un nr. nat. se divide cu 10 daca ultima sa cifra este 0.
Criteriul de divizibilitate cu 100.
Un nr. nat. se divide cu 100 daca ultimele doua cifre sunt 00.
Criteriul de divizibilitate cu 4.
Un nr. nat. este divizibil cu 4 daca nr. format din ultimile cifre se divid cu 4.
Criteriul de divizibilitate cu 25.
Un nr.nat se divide cu 25 daca ultimile doua cifre ale lui sunt: 00, 25, 50, 75.
Criteriul de divizibilitate cu 3.
Un nr. nat. se divide cu 3 daca suma cifrelor lui se divid cu 3.
Criteriul de divizibilitate cu 9.
Un nr.nat se divide cu 9 daca suma cifrelor lui sunt 9.
Desconpunerea in factori primi a unui nr. nat.
Numerele nat. diferite de 1 si care se divid numai cu 1 si cu ele insule se numesc numere prime.
Orce nr. nat. diferit de 0 si 1 nu sunt nici prime, nici compuse.
Puterea unui nr. nat.
2 * 2 * 2 = 23
5 * 5 = 52
a * a * a * a * a * a ...... * a = an
a - nr. nat. se numeste baza
n - nr. nat. =/ de 0 exponent
12 = 1 * 1 = 1 a0 = 1 a1 = a 0n = 0
13 = 1 * 1 * 1 = 1 70 = 1 91 = 9 02 = 0
. 1030 = 1 101 = 10 010 = 0
. 45642120 = 1
1n = 1
Reguli de calcul cu puteri
an * an = an+n
an / an = an-n
(an)m =an*m
(a * b)p = ap * bp
Comparearea puterilor care au aceasi baza:
an>am n>m
an<am n<m
an=an n=n
Pentru a compara 2 puteri cu aceasi baza comparam exponentii intre ei.
Compararea puterilor cu baza diferita si acelasi exponent
an>bn a>b
an<bn a<b
an=bn a=b
Pentru a comparaputeri cu baza diferite si acelasi exponent vom compara bazele intre ele.
22 = 4
32 = 9
42 = 16
52 = 25
62 = 36
72 = 49
82 = 64
Numim patrat perfect un nr. nat. care este patratul altui nr. nat.
Ultima cifra a unui nr. nat. patrat perfect poate fi una din cifrele: 0, 1, 4, 5, 6, 9.
Ultima cifra a unui nr. nat.
a - nr. nat.
u (123) = 3
u (2n) = 2, 4, 8, 6
u (3n) = 3, 9, 7, 1
u (4n) = 4, 6
u (5n) = 5
u (6n) = 6
u (7n) = 7, 9, 3, 1
u (8n) = 8, 4, 2, 6
u (9n) = 9, 1
u (10n) = 0
Cel mai mare divisor comun al mai multor nr. nat., nu toate nule, este cel mai mare nr. nat. care se divide cu toate nr. date.
c.m.m.d.c
Cel mai mic multiplu comun
Pentru a afla cel mai mic multiplu comun diferit de 0 al mai multor nr. nat., procedam astfel: desconpunem nr. in factori primi, luam, o singura dat, factorii comuni si necomuni la exponentul cel mai mare si ii imultim intre ei.
c.m.m.m.c
ab-- = 10 a + b
abc--- = a*102+b*10+c
abcd---- = 2*103+102c*10+d
Multimea div. unui nr.nat.
D6 =divizori improprii
2 =divizori proprii
Un nr. nat. se numeste prim daca are ca divisor pe 1 sau pe el insusi.
Multimea multiplilor unui nr. nat.
M2=
M6=
Enunturile care descriu sau comunica fapte se numesc propozitii.
O propozitie in matematica este adevarata sau falsa. Propozitia adevarata are valuare de adevar "A" sau falsa "F"
Valuarea de adevar se numeste si valuare logica.
a - numarator
-
b - numitor
Fractii - subunitare
echivalente
supraunitare
Doua fractii a si c sunt echivalente , ceea ce se scrie a = c daca a*d=b*c
- - - -
b d b d
Amplificare. A amplifica o fractie inseamna a inmultii numaratorul si numitorul
ei cu acelas nr. nat. nenul.
Simplificarea A simplifica o fractie inseamna a impartii numaratorul si
numitorul ei printr-un numar care este divisor comun al lor.
O fractie care nu mai poate fii simplificata se numeste fractie
Ireductibila
O fractie care poate fii simplificata se numeste fractie reductibila.
adunarea fractiilor cu acelasi numitor
a c a+c
- + - = -
b b b
adunarea fractiilor cu numitori diferiti
Pentru a aduna fractii cu numitori diferiti mai intai le aducem la acelas numitor.
scaderea nr. fractionate
a c a-c
- - - = -
b b b
scaderea fractilor cu numitori diferiti
Intai aducem fractiile la acelas numitor prin simplificaresau amplificare, si dupa accea facem operatia.
Aflarea unei fractii dintr-un nr.
Pentru a afla o fractie dintr-un nr. nat. se inmulteste fractia cu acel nr.
A a a * c
- din c = - * c = -
b b b
Imultirea
Pentru a inmultii doua sau mai multe numere fractionare, se imultesc numaratorii intre ei si numitorii intre ei.
Pentru a impartii doua fractii facem: prima fractie ramane pe loc, iar cealalta o rasturman si facem o inmultire.
(-ab)n = -a nb n (-ab)1 = -ab
(-ab = 1
p% din x este a
p
- * x = a
100
x = a / p
-
100
x = a * 100
-
p
O fractie zecimala este formata dintr-o parte zecimala si din una intreaga, despartite de virgula ",".
Compararea nr.zecimale
Pentru a compara doua nr. zecimale se compara mai intai partile lor intregi. Daca acestea nu sunt egale este mai mare nr. zecimal cu partea intreaga mai mare. Daca partile intregi sunt egale, se compara partile zecimale, dupa ce s-au adaugat eventual zerouri pana cand partile zecimale au acelasi nr. de cifre.
Cand vrem sa inmultim, noi mutam virgula peste o cifra de la stanga la dreapta.
1 *10=12,3
Impartirea nr. zecumale cu o putere a lui 10
Cand vrem sa impartim, noi mutam virgula peste o cifra de la dreapta la stanga.
1 /10=0,123
Numarul de zecimale al unei puteri a unui nr. zecimal este egal cu produsul dintre numarul de zecimale ale bazei si exponentul puterii.
Daca numitorul unei fractii ordinare ireductibile nu contine numai factori 2 si 5, atunci impartirea numaratorului la numitor este nesfarsita.
Transformarea fractiilor zecimale periodice in fractii:
Ordinare
O fractie zecimala periodica simpla cu partea intreaga nula se transforma intr-o fractie ordinara al carei numarator sete alcatuit din perioada fractiei zecimale periodice simple, iar numitorul este numarul natural format din atatea cifre de 9 cate cifre are perioada.
Mixte
O fractie zecimala periodica mixta cu partea intreaga nula se transforam intr-o fractie ordinara al carei numarator este diferenta dintre nr. nat. format din neperioada urmata de perioada si nr.nat. format din neperioada , iar numitorul numarul natural format din atatea cifre de 9 cate cifrea are perioada urmat de atatea zerouri cate cifre are partea neprioada.
Media aritmetica
Pentru a calcula media aritmetica la 10, 9, 8, noi trebuie sa aduman cifrele si dupa accea sa le inpartim.
(10+9+8)/3=27/3=9
Punct, dreapta, plan
Punctul - poate fi comparat cu urma lasata de varful creionului pe hartie. Punctul nu are dimensiuni.
Notam punctual cu litere mari din alfabet.
B |
C, D
A=/B - distincte
C=D - identice
Dreapta - este nemarginita, nu are dimensiuni, reprezinta o multime infinita de multimi de puncte asezate unul langa altul.
Printr-un punct trec o infinitate de drepte.
Planul
Planul este nelimitat, reprezinta o multime infinita de puncte si de drepte.
Multimea punctelor aflate pe dreapta d, la dreapta punctului O constituie semidreapta limitata de punctual O si care contine punctual A. Se citeste semidreapta OA.
Multimea punctelor dreptei d situate intre punctele A si B se numeste segment AB. Punctele A si B sunt extremitatile segmentului, iar dreapta d suportul lui.
Unghiul
Unghiul - este figura geometrica formata din 2 semidrepte cu acceasi origine. Originea comuna se numeste varful unghiului, iar semidreptele se numesc laturile varfului.
Latura B
Ascutit
Obtuz
Drept
D
Linie franta deschisa
Linie franta deschisa incruciseata
Linie franta inchisa
Linie franta inchisa incruciseata
Poligon
Poligon numim asa o linie franta inchisa
Triunghiul
Triunghiul - este poligonul cu trei laturi.
A,B,C= varfuri
[A,B] - latura
[B,C] - latura
[C,D] - latura
Clasificare
triunghi oarecare
triunghi acscutitunghic
triunghiobtuzunghic
triunghi dreptunghic
triunghi isoscel
triunghi echilateral
Patrulatere
patrulatere oarecare
patrulatere particulare
Paralelogram
Dreptunghi
Patrat
Romb
Trapez
A N M O L B
Cercul
Paralelipiped
Cub
Prisma Triunghiulara Prisma Patrulatera
Piramida
Desconpunerea
Cub
Triunghi
Piranida
Cilindrul
Conul
Consstructia dreptei se face cu linia, alegand doua puncte pe foaie si unindu-le
Constructia unui segment de acceasi lungime cu lungimea unui segment dat. Masuram cu rigla gradata cat are si dupa accea trasam al doilea segment.
Constructia dreptelor paralele se face cu rigla si echerul. Dupa ce s-au asezat instrumentele(rigla sub echer), se lasa echerul sa alunece de-a lungul riglei fixsate pana in pozitia dorita, apoi se traseaza paralela la dreapta a.
Constructi perpendicularei dusa dintr-un punct punct exterior unei drepte pe acea dreapta se poate realiza folosind echerul ca mai sus .
Constructia perpendicularei duse dintr-un punct al unei drepte pe acea dreapta. Echerul se fixseaza pe linie se se tra doua perpendiculare.
km inf. la sup. *10
hm sup. la inf. /10
dam
m
dm
cm
mm
Perimetrul
Patrat = 4l
Dreptunghi = 2(L+l)
Triunghi = l1+l2+l3
Translatie este miscarea prin care noi, mutam un triunghi putin mai la dreapta sau la stanga
Simetria. Se ia o linie si dupa ea se poate desena tot felul de forme geometrice. Daca indoim foaia cu desenul pe cea lalta parte o sa iasa identical(in oglinda).
km2
hm2
dam2 inf. la sup. *100
m2 sup. la inf. /100
dm2
cm2
mm2
Aria la diferite forme geometrice
Dreptunghi - l*L
Patrat - 4*l
Triunghi - (b*h)/2
km3
h3
dm3 inf. la sup. *1000
m3 sup. la inf. /1000
dm3
cm3
mm3
Volumul la diferite forme geometrice
Paralelipiped
Al=L*l+l*h+l/h*2L*h+2h
Al=2h(L+l)
At=Al+2A
At=2l*h+2l*h+2L*l
V=L*l*h
kl
hl
dam inf. la sup. *10
l sup. la inf. /10
dl
cl
ml
t
q
kg inf. la sup. *10
hg sup. la inf. /10
dag
g
dg
cg
mg
min=60s.
h=3600s.
d=86400s.
sap 7zile
deceniu=10ani
secol=100ani
mileniu=1000ani
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1842
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved