ASIMETRIA ROLURILOR DE SEX; PLANURI DE ANALIZA ALE ASIMETRIEI ROLURILOR DE SEX

ASIMETRIA ROLURILOR DE SEX; PLANURI DE ANALIZA ALE ASIMETRIEI ROLURILOR DE SEX

Asimetria rolurilor de sex

In procesul structurarii comportamentelor sexuale, diferentele biologice, psihologice si psihosociale ale partenerilor induc o accentuata asimetrie a rolurilor asumate de parteneri in cadrul relatiilor intersexuale. Unele dintre particularitatile esentiale ale vietii sociale au ca fundament diferentierile tipologice si comportamentale ale celor doua sexe: masculin si feminin. Acestea sunt reale, au multiple implicatii psihosociale, economice si culturale, trebuind sa fie privite ca atare; singurul lucru de neacceptat este acela al introducerii unor criterii valorice in aprecierea indivizilor in functie de sex. Raporturile biologice si sociale dintre sexe se judeca in termeni de complementaritate si convergenta, si in nici un caz in termeni de superioritate-inferioritate.

Se,pot identifica doua mari categorii de cauze ale asimetriilor de rol sexual: l ) diferente naturale, de ordin biologic si fiziologic; 2) diferente induse cultural, in procesul socializarii individului si structurarii vietii sociale la nivel grupal si global. Din interferenta acestor factori rezulta diferentieri in functie de sex in urmatoarele planuri:

(a) In plan biologic diferentele intersexuale sunt de o incontestabila evidenta stiintifica: structura cromozomiala diferita la cele doua sexe (46 XX - la femei si 46XY - la barbati), deosebiri in biochimia si fiziologia creierului, particularitati ale activitatii hormonale, conformatia corpului, diferente de masa musculara, greutate si inaltime s.a. Datorita acestor particularitati, femeile sunt mai rezistente la stres si la boli decat barbatii, avand si o longevitate cu cca. 810 ani mai mare. Este evident ca aceste diferente naturale, indispensabile procesului de conservare si perpetuare a speciei, au capatat in filogeneza accente si conotatii legate nemijlocit de specificul activitatilor sociale distribuite in functie de sex, rezultand astfel si diferente in plan psihologic si sociocultural.

(b) In plan psihologic diferentele sunt determinate atat de factorii naturali amintiti mai sus, cat si de particularitatile procesului de socializare, invatare si integrare sociala in raport cu cele doua sexe. Astfel, pe baza a numeroase observatii, se constata urmatoarele particularitati psihice in functie de sex. Femeile sunt mai sensibile in plan afectiv, cu un registru emotional mai larg si mai receptive la stimuli exteriori; sunt mai intuitive, globale in gandire si pozitive in orientare, avand o deosebita aprehensiune pentru aspectele materiale ale vietii. Tendintele agresive sunt incomparabil mai reduse decat ale barbatilor, si oricum cu o mai mare capacitate empatica in raport cu eventuala victima. Femeile au o mai mare predispozitie spre conformism, prudenta si flexibilitate sociala, avand insa atitudini mai putin nuantate decat ale barbatilor. Unele observatii, avand mai degraba un caracter eseistic, acuza o anumita lipsa de individualizare a femeii, spunandu-se chiar ca ea este mai mult specie decat individ; nota derivata poate si din rolul deosebit pe care il are din punct de vedere biologic si social in perpetuarea speciei. Barbatii sunt caracterizati prin inteligenta analitico-sintetica, prevalenta ratiunii asupra afectivitatii si spirit practic-aplicativ mai accentuat. Sunt mai activi, mai agresivi, .dispusi intr-o mai mare masura decat femeile sa-si asume riscuri si chiar sa braveze. Mai putin conformisti decat femeile, barbatii sunt totodata mai rigizi in gandire si au disponibilitati de comunicare spontana mai reduse (190 ,251; 151; 176 s.a.).

(c) In plan psihosocial diferentele intersexuale se obiectiveaza in profilul imaginii de sine aferent celor doua sexe si in modul cum se asuma rolurile de sex in cadrul relatiilor sociale (familiale, interpersonale, grupale si publice). La acest nivel se vor putea constata in mod efectiv mecanismele constituirii asimetriilor de rol sexual, precum si diferitele efectele ale acestora.

Dupa cum s-a aratat intr-un capitol anterior, imaginea de sine este un "construct psihosocial', in care sunt implicate procese de autoperceptie, perceptie de altul, comparatie sociala, presiune normativa, modelare si conditionare culturala (v. cap.3.2.). Socializarea are un rol decisiv in constituirea unei imagini de sine dualizate pe directia barbat-femeie. Profilul psihologic, comportamental si social al celor doua sexe este atat de puternic consolidat prin consens, incat din primele zile de viata copilul este supus unei modelari specifice sexului caruia ii apartine. Astfel, din start, tratamentul baiat-fetita este profund asimetric, inducand de timpuriu o imagine de sine a carei coordonata esentiala este chiar sexul si tipurile de comportament considerate specifice acestuia. Ulterior, in copilarie, actiunile diferentiatoare se amplifica, prin modul cum sunt imbracati copii, tipul de jucarii care li se ofera, prin activitatile in care sunt antrenati, sanctiunile pozitive si negative prin care sunt conditionati s.a. Aceasta inductie sociala este atat de puternica incat, dupa cum demonstreaza J. Money si A. Erhard (1972), in cazul hermafroditilor "programarea' sociala este chiar mai relevanta decat indicatorii biologici ai sexului: rolul prescris social determina un asemenea continut al activitatii socializante si formative incat "produsul" va corespunde in cea mai mare masura modelului pe baza caruia a fost elaborat "programul". Identificarea progresiva cu parintele de acelasi sex, adoptarea ulterioara a modelelor culturale din aceeasi categorie si orientarea spre anumite profesiuni tipice vor desavarsi procesul formarii imaginii de sine pe linie sexuala, imagine care va marca definitiv comportamentul si destinul social al oricarei persoane.

Identificarea cu rolul de sex este un proces complementar aceluia de formare a imaginii de sine, realizandu-se astfel fundamentul psihoindividual si psihosocial al persoanei, identificabila acum in plan social si prin tipurile de conduite asumate si exercitate conform sexului sau. Vor rezulta astfel tipuri de comportamente specific masculine si feminine, cu asteptari si atribuiri reciproce in consonanta cu apartenenta la un sex sau altul. Preluand un truism, femeile se vor comporta precum femeile, iar barbatii precum barbatii, deci intr-o relativa consonanta cu modelele oferite drept referential cultural pentru fiecare categorie; armonizarea vietii personale si sociale tine in mare masura si de aceasta asumare de rol sexual, cu un rol aparte in reglarea raporturilor sociale.

(d) In plan sociocultural diferentele intersexuale se pot manifesta in mai multe forme: 1) disparitate pe piata maritala, "schimburile' asteptate si realizate intre parteneri in urma mariajului fiind conditionate in mare masura de sex (initiativa, conditiile economice, profesionale, educationale si culturale pentru realizarea legaturii maritale sunt diferite, in functie de sex; diferentierea atributiilor si responsabilitatilor sotilor s.a.); 2) discriminare pe piata muncii, unde de cele mai multe ori femeile sunt dezavantajate; 3) promovarea unor modele discriminatorii de participare la viata politica, economica si culturala s.a