Abordare din perspectiva medicala a anxietatii

1. Definitie - senzatie subiectiva de neliniste, spaima sau presimtiri negre, poate indica o afectiune psihiatrica primara sau poate fi o componenta sau o reactie la o boala medicala primara.

2. Clasificare - anxietatea generalizata

- tulburarea de panica

- tulburari fobice

- tulburari de stress - sindrom de stress posttraumatic

- tulburari obsesiv compulsive

- anxietatea acuta situationala

- fobii specifice

- fobie sociala

3. Incidenta/Prevalenta - cea mai comuna afectiune psihiatrica din SUA.

Incidenta pe grupe de anxietate

Panica: - femei 3,2%; barbati 1,3%

Boala obsesiv - compulsiva: - femei 2,6; barbati 1,1-2,6%

Agorafobie: - femei 3,8%; barbati 1,7%

Anxietate generalizata: - femei 4,3%; barbati 2%

Dupa cum se poate observa in toate cazurile de anxietate, cea mai mare incidenta este in randul populatiei de sex feminin.

4. Varsta de debut - anxietatea generalizata apare frecvent in perioada de mijloc a adolescentei sau la inceputul varstei adulte. Varsta medie cand poate surveni primul consult terapeutic este in jurul a patruzeci de ani.

5. Cauze: -factori genetici

- stresul psihosocial

- anomalii ale sistemului neurotransmitatorilor (serotonina, norepinefrina si acid gama- aminobutilic -GABA).

6. Factori de risc

- probleme sociale si financiare

- boli medicale

- Istoric familial

- lipsa suportului social   

Avand in vedere faptul ca printre cele mai raspandite tulburari anxioase se afla tulburarea de anxietate generalizata vom aborda mai detaliat aceasta tulburare. Ea prezinta

Manifestari chimice - stare de ingrijorare persistenta, excesiva si/sau lipsita de suport real, asociata cu alte semne si simptome ce includ in general tensiune musculara, putere de concentrare scazuta, stimulare vegetativa, agitatie sau insomnie.

Debutul apare de obicei inainte de douazeci de ani si poate fi prezent un istoric de teama sau inhibitie sociala in copilarie.

Incidenta este crescuta la rudele de gradul I ale pacientilor diagnosticati.

Etiologie si fiziopatologie - sunt produse de anomalii ale reglarii receptorilor pentru benzodiazepine; serotonine pare avea un rol in neurobiologia anxietatii.

Criterii de diagnostic:

A.         Anxietate si ingrijorare excesive (anxietate de anticipatie) ce apar mai multe zile pana la cel putin sase luni, in legatura cu anumite activitati sau evenimente (munca sau activitate scolara).

B.         Persoana isi controleaza cu dificultate starea de ingrijorare.

C.         Anxietatea si ingrijorarea sunt asociate cu trei (sau mai multe) din urmatoarele sase simptome (cu cel putin cateva simptome prezente pentru mai multe zile daca nu in ultimele sase luni)

Agitatie, hiperexcitatie sau nervozitate

Fatigabilitate dupa eforturi mici

Dificultate de concentrare sau senzatie de minte ce se goleste

Iritabilitate

Tensiune musculara

Tulburari de somn (adoarme sau sta treaz cu dificultate, somn neodihnitor)

D.         Anxietatea si ingrijorarea nu sunt in legatura cu:

teama de a avea un atac de panica (ca in tulburarea de panica)

de a fi umilit in public (ca in fobia sociala)

de a se contamina (ca in tulburarea obsesiv-compulsiva)

de a fi departe de casa sau de rudele apropiate (anxietate de separare)

de a creste in greutate (anorexie nervoasa)

simptome fizice numeroase (tulburarea de somatizare)

teama de a avea o boala grava (hipocondrie) iar anxietatea si ingrijorarea nu apar exclusiv in timpul tulburarii de stres posttraumatica

E.      Anxietatea si simptomele fizice determina tulburari chimice semnificative sau au efecte negative asupra vietii sociale, profesionale sau a altor sfere de activitate

F.      Tulburarea nu se datoreaza direct efectelor fiziologice ale unei substante (de exemplu, abuz de droguri sau medicamente) sau ale unei afectiuni medicale generale (hipertiroidia) si nu apare exclusiv in timpul unei tulburari afective psihotice sau de dezvoltare generala.

Tratament

Combinatia intre tratamentul farmacologic si psihoterapie este cea mai eficienta, dar o ameliorare completa este rara.

a)Benzodiazepimele se clasifica in functie de timpul de actiune in:

cu timp scurt -alprazolam

- oxazepam

cu timp lung -diazepam

- flurazepam

- clorazepam

- holazepam

Medicatie - benzodiazepinica

- nou - benzodiazepine

Tratamentul se incepe cu doze medicamentoase mici, crescute progresiv si ulterior reducere gradata (sase - doisprezece saptamani).

Se descriu reactii adverse la intreruperea tratamentului: depresia, anxietatea, delirul, letargia, diaforeze, tinitesul, tulburari neurovegetative, miscari neuromusculare neobisnuite si mai rar convulsii.

Prudenta la varstnici

Contraindicatie pe perioada sarcinii si a alaptarii.

b)      Tratament non-benzodiazepimic - buspirona

Efectul se instaleaza in cateva saptamani

Doza 3X20mg/zi

COMPLICATII POSIBILE ALE TULBURARII DE ANXIETATE:

afectarea functiilor sociale/ocupationale

dependenta medicamentoasa - benzodiazepine

aritmii cardiace - triciclice