Abordarea inteligentei emotionale (IE / EQ)

Abordarea inteligentei emotionale (IE / EQ)

Inteligenta emotionaaa este un concept care apare in Statele Unite in 1990, intr-un articol scris de John Mayer si Peter Salovey. Jurnalist si cercetator in stiintele comportamentale. Daniel Goleman a preluat acest concept alaturi de teza pe care acesta o promova, conform careia IQ-ul nu garanteaza succesul in viata si, in 1995, a publicat o carte, provocand o adevarata revolutie, Inteligenta Emotionala.    Determinismul genetic face nu numai ca IQ-ul sa fie predestinat, ci si inteligenta emotionala (IE sau EQ). Aceasta noua viziune asupra succesului in viata a fost preluata si de foarte multe institutii de educatie si invatamant, astfel incat au aparut in multe parti ale lumii programe de educatie sociala si emotionala. Impactul IE/EQ s-a resimtit puternic si asupra felului in care este descris un bun lider: calitati care pana de curand pareau accidentale si nu erau necesar asociate cu succesul unui lider, sunt acum identificate ca fiind dovezi ale unei inteligente emotionale bine dezvoltate si sunt considerate ca esentiale. Astfel, intr-un articol intitulat Cum recunosti cele cinci componente ale IE intr-un lider, Goleman propune urmatoarele indicii:

Ø      Self-Awareness: liderul are incredere in fortele sale pe care si le evalueaza in mod realist; el este constient de sine si capabil sa rada de el insusi la fel cum isi manifesta umorul si fata de altii.

Ø      Self-Regulation: liderul este un om de incredere, integru, pe care nu il sperie ambiguitatea unei situatii careia trebuie sa-i faca fata, este deschis la schimbare.

Ø      Motivation: liderul manifesta o dorinta puternica de a-si atinge obiectivele, este optimist si dedicat organizatiei din care face parte.

Ø      Empathy: liderul este specialist in a recunoaste si a incuraja talentele celorlalti, este sensibil la diversitatea culturala a angajatilor, se pricepe sa-i satisfaca pe clienti.

Ø      Social skills: Liderul initiaza si gestionaza cu succes schimbarea in organizatie, este persuasiv, este foarte bun in crearea si conducerea echipei.

S-a constat ca succesul in viata este determinat intr-o destul de mica masura de IQ (20%), semnificativ relevanti pentru implinirea personala si profesionala fiind inca numerosi alti factori. Cercetatorii care au studiat amanuntit viata emotionala individuala, au incercat sa stabileasca daca exista abilitati emotionale care faciliteaza drumul unora si deficiente la nivel emotional care ar putea ingreuna reusita altora in viata.

Neurobiologia a stabilit ca functia specifica a unei parti a creierului, este descoperita in situatiile in care apar pacienti care au suferit traumatisme in aceste zone. Responsabile cu producerea si gestiunea emotiilor sunt sistemul limbic, nucleul amigdalian si neocortexul, in special lobii prefrontali.

Exista persoane (alexitimicii) care nu numai ca nu isi pot exprima in cuvinte emotiile, sentimentele, starile, dar nici nu-si pot da seama ce simt, nu fac distinctia intre doua emotii diferite. Ca urmare, ei nici nu pot recunoaste emotiile in ceilalti, iar orice aluzie la sentimente le produce disconfort.  

Exista si persoane care au dus o viata de succes pana la momentul unei operatii pe creier (din cauza unei tumori, de exemplu) in zona lobilor prefrontali, pentru ca dupa reusita operatiei viata lor sa se deterioreze din ce in ce mai mult. Aceste persoane nu si-au pierdut capacitatea de a rationa, IQ-ul lor a ramas acelasi, dar in rationamentele lor nu au mai tinut cont de sentimente, de ceea ce simteau in legatura cu o problema sau alta, pentru ca nu mai aveau aceste sentimente.

Exista, din pacate si persoane care comit grave acte antisociale si care sustin ca ceea ce au facut nu a fost rau, ei nu cred ca victimele au suferit. Acesti oameni sunt mai mult sau mai putin lipsiti de empatie, nu sunt capabili sa recunoasca emotiile pe care le traieste altcineva, nu se pot pune in locul victimei.

Exista, de asemenea, persoane pesimiste, carora fiecare esec le intareste convingerea ca nu sunt bune de nimic, ceea ce le determina sa obtina rezultate din ce in ce mai slabe. Aceste persoane considera ca sunt ele insele vinovate pentru greselile lor, si de vreme ce e ceva in neregula cu ele, vor gresi intotdeauna. Acesta este un rationament opus celui pe care il are o persoana optimista, care crede ca esecul s-a produs din cauza unor conditii care pe viitor pot fi schimbate.

Exista si persoane pe care nimeni nu le place, care sunt respinse in mod constant, care nu se pot integra intr-un grup, nu pot sustine conversatii, sunt fie foarte timide, fie plictisitoare, ele nu recunosc semnalele pe care ceilalti le transmit, nu se pot racorda la dispozitia generala, orice ar face pare ciudat si nelalocul lui.

Toate aceste exemple privind persoanele cu probleme emotionale sunt argumente pentru dicultati de integrare, chiar pentru o viata suportabila. Aceste situatii scot in evidenta importanta emotiilor si, mai ales, importanta gestionarii lor in vederea unei vieti mai bune. A avea inteligenta emotionala inseamna a da inteligenta emotiilor personale, a le trai in mod inteligent - inteligent insemnand aici, de fapt, benefic sau adaptat scopului.

Inteligenta emotionala presupune urmatoarele abilitati :

1. Self-Awareness(auto-cunoastere) persoana isi da seama ca este prada unei anume emotii chiar in momentul in care o traieste. Aceasta este abilitatea fundamentala fara de care nu se poate merge mai departe spre emotiile inteligente.

2. Self-Regulation(auto-reglare) o data ce persoana este constienta de emotia pe care o traieste, urmatorul pas este sa o controleze.

3. Motivation(automotivare) controland emotia, persoana o poate folosi pentru a-si atinge scopurile, se poate motiva pentru a-si atinge obiectivele inhibandu-si impulsurile (de exemplu amanarea recompensei).

4. Empathy(empatie) daca persoana recunoaste emotiile in ceilalti, va stii cum sa se comporte fata de ei.

5. Social skills(abilitatile sociale) cand o persoana stie ce simt ceilalti si reuseste sa se racordeze la emotiile lor, atunci ii va putea influenta, isi  va crea usor relatii pentru ca ceilalti se vor bucura de compania sa.

Aceste cinci abilitati se intrepatrund si se influenteaza reciproc:

Ø      primele trei abilitati se refera la capacitatile intrapersonale ale individului,

Ø      ultimele doua se refera la relationarea persoanei cu ceilalti (capacitati interpersonale). 

Goleman arata, bazandu-se pe observatiile realizate pe mii de barbati si femei, ca atunci cand e vorba de totalul inteligentei emotionale, cele doua genuri nu se comporta diferit ci au fiecare un profil personal de puncte forte si slabiciuni in cele cinci domenii ale inteligentei emotionale. De asemenea, autorul citat arata ca nivelul de inteligenta emotionala nu este fixat genetic si nu se dezvolta numai la inceputul copilariei, ci pe tot parcursul vietii.

Inteligenta emotionala determina potentialul pe care-l are fiecare persoana pentru a invata abilitatile practice bazate pe cele cinci elemente componente deja amintite. Fiecare element are o contributie unica la obtinerea performantelor personale dar, in acelasi timp, este intr-o anumita masura rezultanta celorlalte, se afla in strasa corelatie cu acestea.

Competenta emotionala - care combina gandirea cu simtirea - arata cat anume din acel potential este translatat in abilitatile pe care indivizii le au intr-un anumit domeniu de activitate.

Inteligenta emotionala se distinge astfel ca o capacitate personala de identificare si gestionare eficienta a propriilor emotii in raport cu scopurile personale (cariera, familie, educatie etc). Finalitatea ei consta in atingerea scopurilor propuse, cu un minim de conflicte inter- si intra-personale. Inteligenta emotionala este raspunsul la intrebarea ce ii face pe unii oameni, cu un coeficient de inteligenta mediu sau chiar scazut, sa reuseasca in cariera, sau altfel spus, ce ii face pe altii, cu un IQ ridicat, sa aiba esecuri, sau sa stagneze in cariera? Raspunsul la acest aparent paradox este modul in care fiecare dintre ei isi foloseste inteligenta emotionala (EQ).

Chiar daca o persoana are suficiente cunostinte si idei inteligente, daca nu isi cunoaste si nu reuseste sa-si gestioneze emotiile si sentimentele, poate intampina dificultati in incercarea de a-si construi relatiile cu ceilalti sau o cariera profesionala de succes. Persoanele cu un inalt grad de autocunoastere isi dau seama cum sentimentele lor ii afecteaza, atat pe ei, cat si pe cei din jur. Dezvoltarea inteligentei emotionale permite individului sa-si valorifice aptitudinile intelectuale si creativitatea, asigurandu-i reusita, atat in plan personal, cat si profesional.