Domenii, scopuri si cerinte privind utilizarea testelor de personalitate

Domenii, scopuri si cerinte privind utilizarea testelor de personalitate

1. Domeniul clinic

Exista cateva scopuri specifice privind utilizarea testelor de personalitate in domeniul clinic si psihoterapie. Acestea sunt in mod evident interdependente si decurg intr-o anumita masura unul din altul, motiv pentru care nu insistam asupra acestei idei.

a. In primul rand putem vorbi despre un scop diagnostic, in sensul de contributie la diagnosticul psihiatric sau de evidentiere si explicare a unor mecanisme cauzale implicate in geneza unei tulburari psihice. Este vorba, de exemplu, despre evidentierea nivelului nevrotismului unui subiect care solicita asistenta de specialitate pentru acuze de tip anxios sau depresiv sau despre utilizarea rezultatelor la un test clinic tip MMPI pentru a evidentia tipul e tulburare prezentata de un pacient (cu ajutorul scalelor clinice ale testului). Ideea de baza este aceea de a stabili un diagnostic, de a cunoaste, de a putea oferi o explicatie pentru unele fapte plasate la nivelul biografiei obiective a clientilor.

b. In cela de-al doilea rand putem aduce in discutie un scop de tip predictiv sau prognostic. In cadrul acestei abordari problematica este aceea de a anticipa evolutia viitoare a subiectului, eventual inscris intr-un program terapeutic sau profilactic. O alta finalitate de tip predictiv vizeaza evidentierea resurselor personale pe care se poate baza interventia de tip recuperativ. In acest caz, datele recoltate prin aplicarea testelor vor constitui un punct de pornire important privind structurarea unor obiective sau programe de interventie sau de orientare preferentiala a acestor programe.

c. Validarea unor interventii de tip recuperativ sau corectiv constituie cel de-al treilea scop posibil privind utilizarea testelor psihologice in domeniul clinic. Avem in vedere nu numai testele de personalitate, ci si testele destinate investigari functiilor psihice, a capacitatii intelectuale sau a potentialului aptitudinal, precum si unele instrumente construite special pentru practica clinica, destinate a evalua fie complianta subiectului, fie evolutia dispozitiei acestuia (scale clinice). Maniera de utilizare specifica in acest context este cea test - retest, accentul cazand asupra analizei comparative a celor doua seturi de scoruri. De exemplu, evolutia rezultatelor la un test de inteligenta poate evidentia recuperarea sau depasirea unei depresii (care atrage un anumit nivel de bradipsihie tradus in performante scazute la test in faza initiala) sau un anumit nivel de retard sau deficit intelectual (in cazul mentinerii unor scoruri scazute dupa remiterea unui episod psihotic). Un alt exemplu poate viza modul in care evolueaza scalele clinice MMPI in urma tratamentului medicamentos sau in urma psihoterapiei sau modul in care se modifica in urma psihoterapiei scorurile la factorul Nevrotism si fatetele acestuia din NEO PI R. In acest mod sunt date o masura si o valoare obiectiva rezultatelor unei interventii specifice.

2. Domeniul organizational

Foarte inalt specifice domeniului organizational sunt doua tipuri de demersuri, care au scopuri specifice si diferentiate: selectia si evaluarea de personal.

a. In selectia de personal accentul cade asupra validitatii predictive a setului (bateriei) de instrumente utilizate, deci a problematicii corelatiei intre predictori (rezultatele la teste) si criteriu (eficienta subiectului in rolul profesional, rezultatele in locul de munca vizat). De amintit ca in mod uzual in selectia de personal se utilizeaza baterii mai largi, care cuprind si alte tipuri de probe decat cele de personalitate, precum si faptul ca, in functie de profesia sau postul avut in vedere pentru selectie, instrumentele utilizate vor fi diferentiate.

Revenind la problematica corelatiei predictor - criteriu si a alegerii instrumentelor pentru selectie, amintim ca     exista 4 situatii posibile, psihologul diagnostician urmarind una anume dintre acestea. Prima situatie vizeaza o corelatie nula (rezultate slabe la teste si rezultate profesionale slabe), in care instrumentul respectiv nu are valoare predictiva, deci nu poate fi utilizat pentru selectie (nu este relevant). Urmatoarele doua situatii vizeaza corelatia negativa (rezultate bune la teste si rezultate profesionale slabe sau rezultate slabe la teste si rezultate profesionale bune) si conduc catre cele doua tipuri de eroare posibile a fi comise de psiholog. Si intr-un caz si in celalalt dintre ultimele doua problema este aceea a alegerii gresite a instrumentelor pentru selectie, ele neavand valoare predictiva. In sfarsit situatia vizata de psiholog in selectie este aceea a corelatiei pozitive si inalte intre predictor si criteriu (rezultate inalte si la probele administrate si in activitatea profesionala), ceea ce indica o valoare predictiva ridicata a instrumentului si posibilitatea utilizarii acestuia in selectie.

De-a lungul timpului, in selectia de personal au fost construite mai multe solutii pentru atingerea acestui tip de corelatie, incepand cu construirea profesiogramelor (psiho-profesiograme), a profilelor ocupationale si mergand catre utilizarea grupurilor de experti sau a evaluarii bazate pe interactiunea individ - situatie profesionala. Fiecare dintre strategiile sau solutiile enumerate presupune parcurgerea anumitor pasi si demersuri specifice.

b. Evaluarea personalului aduce in atentia psihologului provocarea de a da o masura obiectiva evolutiei in timp a subiectului angajat in cariera, a modului in care acesta face fata in conditiile solicitarilor postului, a progreselor realizate, a achizitiilor in urma unor programe de perfectionare sau training etc. Evaluarea personalului pote fi extrem de utila si dintr-o perspectiva manageriala, oferind managerilor posibilitatea de a-si adapta si ajusta interactiunile cu fiecare subordonat, in functie de dominantele structurii personalitatii acestora.

Numai o parte a instrumentelor existente pot fi utilizate in acest scop, cum ar fi spre exemplu un test de rezistenta la frustrare sau stres in conditiile unui job foarte solicitant sau reaplicarea unui test de personalitate construit prin strategia empirica pentru a ilustra modul in care personalitatea subiectuluieste influentata de parcurgerea unui traseu profesional anume.

O situatie aparte o constituie acele profesii sau posturi care necesita o avizare initiala, eventual periodica, in care criteriile de evaluare sunt clar stabilite si normate, psihologul stabilind in urma aplicarii testelor un calificativ de tipul apt - inapt.

In cel mai inalt mod specifica evaluarii de personal este necesitatea ca psihologul sa identifice acele criterii relevante si sa construiasca modalitati si instrumente de evaluare specifice realitatii organizatiei in care activeaza. Diversitatea pe acest plan este foarte mare, ceea ce impune un demers de cercetare si resurse de tip creativ ale psihologului, acesta avand sarcina de a adapta si construi instrumente si modalitati de evaluare care sa-i permita atingerea scopurilor specifice din organizatie.

Un caz aparte al evaluarii de personal este acela in care scorurile la testele psihometrice sunt utilizate pentru proiectarea sau echilibrarea echipelor de lucru. In aceasta situatie evaluarea vizeaza fie echilibrarea structurii echipelor din punct de vedere a prezentei anumitor caracteristici psihologice, fie structurarea unor echipe care prezinta o distributie anume a unui set de trasaturi.

3. Domeniul educational

Domeniul educational poate fi plasat din persectiva evaluarii psihologice la intersectia dintre cel clinic si cel organizational, pe de o parte datorita demersurilor vizand consilierea psihologica iar pe de alta parte datorita celor vizand orientarea profedsionala sau a carierei, ca tipuri de demersuri definitorii pentru activitatea psihologului diagnostician in domeniul educational. Daca din perspectiva orientarii carierei activitatea psihologului se apropie mai degraba de specificul selectiei, din perspectiva consilierii scolare se apropie mai degraba de domeniul clinic.

Exista insa o serie de aspecte specifice. In orientarea vocationala accentul cade asupra corelatiei dintre potentialul aptitudinal sau de personalitate si structurile motivationale ale subiectului (interese, aspiratii etc), pe de o parte iar pe de alta parte asupra corelatiei dintre structurile motivationale ale subiectului si realitatea pietei fortei de munca (oferte si posibilitati).

In ceea ce priveste consilierea, amintim in primul rand faptul ca aceasta este plasata in domeniul normalitatii psihice, cazurile de tulburari intrand in sfera psihologului clinician. Scopurile consilierului vizeaza ca prin instrumentele diagnostice utilizate sa faciliteze o mai buna autocunoastere a subiectului, precum si o adaptare mai eficienta a acestuia la cerintele si conditiile mediului si procesului educational.

In ceea ce priveste testele de personalitate, apare restrictia legata de varsta subiectilor cuprinsi in procesul educativ.

Domeniul judiciar

Este un domeniu oarecum particular, in care activitatea psihologului diagnostician poate capata valente care o apropie mai degraba de un demers de cercetare sau mai degraba de unul de investigatie clinica.

5. Evaluarea corelativa a perechilor sau grupurilor de subiecti

Aceste situatii sunt cumva de tip particular si se pot plasa practic in oricare dintre domeniile aplicative mentionate la punctele anterioare. Este cazul de exemplu al evaluarii cuplurilor in situatii de consiliere sau psihoterapie sau cazul evaluarii echipelor de lucru in domeniul organizational, indiferent daca in componenta acestora intra 2 sau mai multe persoane. Particular si specific pentru acest tip de abordare este faptul ca analiza nu este focalizata asupra scorurilor individuale, ci mai degraba asupra modului in care scorurile la teste obtinute de persoane diferite coreleaza intre ele si se manifesta la nivel comportamental. Scopul unor astfel de evaluari poate fi acela de a explica unele fenomene disfunctionale, de a face predictii sau de a contura directii de intervetie.

6. Cercetarea

Cercetarea psihologica este un demers ce poate fi plasat in contextul oricaruia dintre domeniile enumerate mai sus sau poate avea un caracter independent relativ la un domeniu anume, in cercetarea fundamentala sau atunci cand psihologul activeaza in cadrul unui institut de cercetare.

Problematica specifica a utilizarii testelor de personalitate in cercetare priveste selectarea unor instrumente adecvate obiectivelor cercetarii (situatie in care alegerea instrumentelor poate deveni o sursa de eroare), precum si cea a constructiei unor instrumente de natura a raspunde obiectivelor cercetarii.

O situatie particulara este aceea in care cercetarea are drept scop construirea si standardizarea unui instrument psihodiagnostic sau importul acestuia dintr-oalta cultura (traducerea, adaptarea si standardizarea acestuia).

Multe teste psihometrice, in special cele cu numar redus de itemi, sunt preferate de catre cercetatori, oferind scoruri care permit analize statistice multiple si variate. In plus, ofera un plus de obiectivitate a evaluarii fata de situatiile experimentale clasice.

7. Responsabilitati etice, profesionale si legale privind utilizarea testelor de personalitate

7.1. Licentierea

Majoritatea testelor psihologice intra sub incidenta legii care reglementeaza dreptul de proprietate intelectuala, precum si sub incidenta legilor civile, facand obiectul unor tranzactii comerciale. De regula, utilizarea testelor psihologice necesita obtinerea unei licente de utilizare de catre psiholog. Din punct de vedere legal si profesional, este interzisa utilizarea unui test fara licenta de utilizare, daca regimul juridic al acestuia solicita licentierea. Inainte de utilizarea unui test, recomandam informarea cu privire la regimul juridic si comercial al acestuia.

In principiu, licentierea acopera doua categorii de aspecte. In primul rand ea garanteaza si reglementeaza legalitatea utilizarii si respectarea dreptului de proprietate asupra probei. In cel de-al doilea rand, obtinerea licentei garanteaza un nivel minim de pregatire si cunostinte, necesare pentru utilizarea probei respective.

7.2. Responsabilitati etice

Facand obiectul activitatii psihologilor, utilizarea testelor psihologice trebuie sa respecte principalele principii si domenii ale eticii profesionale. Din acest punct de vedere sunt 3 aspecte fundamentale care trebuie sa intre in atentia utilizatorului de teste:

1. Protectia subiectului va fi avuta in vedere in special atunci cand rezultatele la teste sunt folosite pentru a lua decizii in legatura cu subiectul, asa cum este cazul situatiilor de selectie si evaluare profesionala, in unele cazuri clinice sau acolo unde exista responsabilitati de ordin judiciar pentru subiectul evaluat. Protectia si preocuparea pentru bunastarea subiectului trebuie de asemenea avuta in vedere atunci cand subiectului ii sunt comunicate rezultatele evaluarii, in sensul ca aceasta sa nu dauneze imaginii de sine a subiectului.

2. Dreptul la informare al subiectilor va fi respectat atat in faza de pregatire a evaluarii, cat si in ceea ce priveste comunicarea rezultatelor. Subiectul va trebui informat cu privire la scopurile si continutul evaluarii, modul de garantare a confidentialitatii datelor, precum si la consecintele pe care le poate avea evaluarea, de exemplu pentru cariera acestuia. Ca principiu, este necesara obtinerea consimtamantului informat al subiectului pentru parcurgerea evaluarii.

3. Relatia cu tertii reprezinta probabil domeniul cel mai dificil de abordat din perspectiva etica de catre utilizatorii de teste si care poate genera cele mai multe dileme etice. Psihologul va trebui sa aiba intotdeauna in vedere faptul ca principala responsabilitate din perspectiva etica vizeaza subiectul evaluat si in niciun caz un tert, chiar daca acesta este un parinte, o organizatie angajatoare sau o institutie a statului. Aceasta decurge din principiul amintit la punctul 1, respectiv din natura umanista si liberala a profesiei de psiholog. De exemplu, este interzis ca psihologul sa accepte examinarea psihologica pentru concedierea unor angajati sau orice forma de discriminare a subiectilor de catre un tert avand ca baza rezultatele la teste. Toate aceste aspecte vor trebui avute in vedere si specificate in etapa negocierii contractului cu tertii.