CAUZALITATE SI EFECTE IN CRIMINOLOGIE, IN PRODUCEREA SI DECLANSAREA CRIZELOR

CUPRINS

CAUZALITATE SI EFECTE IN CRIMINOLOGIE, IN PRODUCEREA SI DECLANSAREA CRIZELOR.

1.-Componente ale macrocriminologiei si microcriminologiei. Influentele acestora asupra persoanelor, situatiilor care pot genera crize si asupra climatului de ordine si siguranta publica    

-Urbanismul-factor criminogen.

CAUZALITATE SI EFECTE IN CRIMINOLOGIE, IN PRODUCEREA SI DECLANSAREA CRIZELOR.

1.-Componente ale macrocriminologiei si microcriminologiei. Influentele acestora asupra persoanelor, situatiilor care pot genera crize si asupra climatului de ordine si siguranta publica

Specialistii in domeniu analizeaza si clasifica factorii criminogeni din mai multe puncte de vedere. Astfel ,,J. Pinatel, clasifica factorii criminogeni in factori geografici, economici, culturali si politici. R. Gassin este sceptic cu privire la faptul ca mediul geografic ar constitui un factor criminogen relevant la nivelul fenomenului infractional, iar H.Mannheim trateaza cauzele de ordin social ale criminalitatii." [1]

In concluzie, din perspectiva analizei factorilor care determina criminalitatea ca fenomen social, acestia se pot clasifica in factori economici, demografici, culturali si politici.

Pentru a reliefa aparitia fenomenului criminogen, evolutia acestuia si a urmarii comportamentului uman, se impune a analiza influenta factorilor anterior mentionati, consecintele acestora asupra psihicului si actiunilor persoanelor, asupra climatului de ordine si siguranta publica, indeosebi comportamentul persoanelor pretabile sau care savarsesc fapte contraventionele sau infractionale.

Factorii economici

Situatia economica a unor state regionale, a unui stat sau a unei zone restranse poate genera situatii de criza, adunari publice spontane sau diverse actiuni de protest la care pot participa un numar mare de protestatari, determinand dupa caz anumite comportamente si reactii de natura actionala, acte de violenta de diferite intensitati inclusiv comportament infractional.

Factorii economici ce pot fi considerati cu continut criminogen sunt: superindustrializarea actuala, somajul, nivelul de trai (adancirea saraciei si tendinta de imbogatire rapida), crizele financiar-bancare si crizele economice.

O realitate a lumii contemporane, asa cum evidentia Alvin Toffler, in lucrarea sa intitulata ,,A crea o noua civilizatie", o reprezinta faptul ca ,,.economia celui de-al Trailea Val opereaza cu viteze atat de mari incat furnizorii premoderni abia mai pot tine pasul. Productia demasificata (serii scurte de produse inalt specializate) reprezinta noul cap de pod al fabricatiei. Desfacerea pe piata de munca, cedeaza locul segmentarii pietelor si marketing-ului pe particule, in paralel cu schimbarea productiei. Vechii titani de stil industrial se surpa sub propria lor greutate, ajunsi in pragul distrugerii. Sindicatele muncitoresti din sectorul fabricatiei se micsoreaza." [2]

Acelasi autor argumenta faptul ca industrializarea in cel de-al Doilea Val, a creat productia de serie (de masa) si ofera locuri de munca, posibilitati de instruire si specializare, inclusiv cresterea nivelului de trai. Insa acest fenomen, de-a lungul evolutiei sale a produs si efecte negative, precum:

cresterea mobilitatii pe orizintala a unei parti importante din zona rurala, care se deplaseaza spre zonele industrializate, generand efecte negative asupra acestor oameni si producand modificari in structura lor de personalitate;

industrializarea produce o specializare cu efecte de instrainare si afecteaza grav echilibrul ecologic, producand efecte care genereaza si amplifica starea de stres a oamenilor.

Superindustrializarea, in societatea contemporana (societatea celui de-al Treilea Val), este caracterizata prin circulatia rapida si volumul mare de informatie care circula prin inalta tehnologie informatizata, care a cuprins toate domeniile vietii sociale si se dezvolta extrem de rapid, diversificand productia si fragmentand productia de serie.

Somajul exercita influenta prin scaderea nivelului de trai, prin adancirea saraciei, prin cresterea numarului de imigranti care migreaza din tari tot mai sarace in tarile puternic industrializate, practicand la inceput orice tip de activitate care le pot aduce o remuneratie, in acelasi timp generand si instabilitatea emotionala, iar in unele situatii, daca persoana intampina greutati de: insusire a limbii statului respectiv, de comunicare, de adaptare sau de incadrare in alt domeniu decat cel conform specializarii sale, pune persoana in cauza in imposibilitatea de a-si mai putea realiza aspiratiile sale.

Astfel, persoanele aflate in somaj sunt in marea majoritate a acestora dominate de un stres continuu, generat pe de-o parte de lipsa locurilor de munca specifice formarii si specializarii sale, de teama de a participa la procesul de reconversie profesionaala, de refuzul unora dintre acestia de a presta o alta activitate in alt domeniu, motivand remuneratia redusa, exigentele persoanelor private, conditiile de munca, temerea unor persoane de a un mai fi angajate dupa implinirea varstei de 40 de ani (indeosebi barbatii) precum si de alte cauze.

Nu in putine cazuri, persoanele care au trecut prin cel putin una din situatiile anterior mentionate, s-au izolat de societate, s-au lamentat cu faptul ca ajutorul de somaj este suficient pentru viata de zi cu zi, au devenit persoane inadaptate social, protestatare la adunari publice, dar refuzand sa presteze alte activitati din diferite motive, devenind in multe situatii dependenti de alcool, de droguri, orientandu-se spre delincventa si criminalitate, cu implicatii morale si sociale inclusiv asupra familiei acestora si amediului social.

Nivelul de trai. Scaderea nivelului de trai si adancirea fenomenului de saracie, atribuie acesteia din urma un numai o dimensiune economica, ci si una spirituala. Dimensiunea obiectiva se raporteaza la un nivel de trai mediu intr-o societate, in timp ce dimensiunea subiectiva se refera la perceptia si evaluarea personala pe care individul o face statutului sau economic. Astfel, acelasi salariu poate fi considerat foarte bun de unele persoane in timp ce altele il pot considera insuficient pentru un trai decent.

Pentru a evidentia decalajele nivelului de trai intre persoanele din statele puternic industrializate si celelalte state, specialistii in domeniu afirma urmatoarele:,, Intrucat tarile in curs de dezvoltare au sporit exporturile de produse ce presupun un nivel de calificare redus al fortei de munca, iar cele dezvoltate au devenit tot mai specializate in producerea de bunuri ce necesita forta de lucru calificata superior, s-a produs astfel o convergenta pe plan international a salariilor aferente grupurilor de lucratori care se situeaza la acelasi nivel de calificare. Declinul industriilor care necesita mana de lucru slab calificata in cadrul tarilor dezvoltate, a diminuat drastic nevoia de lucratori slab calificati, ceea ce a dus la scaderea salariilor si cresterea somajului.

Cercetarile existente releva faptul ca avantajul comparativ al economiilor dezvoltate deriva atat din relativa lor abundenta in forta de munca superior calificata cat si din avantajul lor tehnologic, desi convergenta generala a nivelurilor productivitatii intre aceste economii ascunde diferente persistente intre ramuri,"[3]

Alaturi de adancirea saraciei, care poate determina unele categorii sociale nemultumite si defavorizate sa declanseze actiuni de protest organizate sau spontane, in tara dar si in alte tari din Europa, observam pe de o parte, tendinta si actiunile unor persoane de imbogatire rapida uneori si prin activitati ilicite sau infractionale, aparitia si extinderea unor grupuri de interese care incearca sa obtina importante fonduri financiare si contracte avantajoase, iar pe cealalta parte, scaderea nivelului de trai la un numar din ce in ce mai mare de persoane, scaderea rolului statului si transferul unor atributii ale acestuia corporatiilor de state, lupta declansata de structurile specializate pentru combaterea terorismului, criminalitatii, coruptiei, delincventei etc.

Crizele economice. Pe fondul scaderii nivelului de trai in randul unor importante categorii sociale defavorizate, a extinderii la nivel zonal, regional european si international a marilor corporatii, cu efecte negative in falimentarea unor societati determinand reorganizarea sau fuziunea activitatii altor firme, se constata ,dupa caz, afectarea productiei, exportului, salariilor, a ratei somajului, sau dimpotriva , obtinerea unor performante superioare in domeniul cresterea calitatii productiei, a exporturilor, conform standardelor uniunii europene, cresterea nivelului de trai a personalului acestor corporatii, etc.

Crizele politice. Sunt de asemenea deosebit de importante deoarece afecteaza diverse sfere ale vietii sociale, institutii ale statului si imaginea tarii in exterior, scad neancrederea populatiei in partidele politice, ca urmare a: nerespectarii programelor electorale, cresterea unor taxe si impozite la anumite categorii de servicii, neadoptarea unor legi sau acte normative in conformitate cu normele actuale din societate sau nearmonizarea acestora la timp cu prevederile legislatiei europene, crearea unor stari tensionate la nivelul unor institutii ca urmare a acuzelor reciproce din partea conducatorilor de partide sau ale altor lideri politici, mediatizate frecvent de mass-media, acestea generand stari de nemultumire, actiuni de protest prin initierea unor motiuni de cenzura, a procedurii referendumului pentru suspendarea presedintelui sau a altor personalitati cu functii politice importante, generand adunari publice sau conflicte, marsuri, mitinguri de protest, uneori transformandu-se in actiuni de tulburare a ordinii publice.

Factorii demografici

Analistii in domeniu au constatat ca ,,exploziile" in rata natalitatii, structura demografica a sexelor, mobilitatea geografica si sociala a populatiei reprezinta factori criminogeni importanti. Actuala relatie intre rata natalitatii si criminalitate este de natura indirecta, la amplificarea delincventei juvenile contribuind o multitudine de alti factori, precum: carentele instructiv-educative, structura familiala, rolul negativ al mass-mediei, anturajele in care se consuma alcool, droguri, se practica prostitutia, etc.

Mobilitatea sociala si urbanizarea

In societatea contemporana, mobilitatea geografica este caracterizatade urbanizare, de tendinta periodica a unui important segment de populatie de a schimba locuinta, de a migra din zonele rurale spre orase sau alte tari in vederea prestarii unor activitati sezoniere sau pentru a ramane definitiv in acele tari, accelerand in acest fel fenomenul migratiei.

Astfel, se produce ,, o instabilitate continua in viata de fiecare zi, exprimata printr-o senzatie de nepermenenta", care in acceptiunea lui Alvin Toffler, poarta denumirea de ,,tranzienta". Aceasta mai semnifica si ,,viteza cu care se modifica relatiile noastre."[4]

Acest renumit autor reliefa faptul ca ,,.oamenii trecutului si ai prezentului, duc o viata de tranzienta relativ joasa, iar relatiile acestora tind sa aiba o durata indelungata. Oamenii viitorului (cei din al Treilea Val), traiesc intr-o tranzienta inalta, o conditie in care durata relatiilor este scurtata iar ,,inlocuirea" acestora este extrem de rapida."[5] Ca un argument mai exact referitor la urbanism, Louis Wirth preciza urmatoarele: ,, Caracteristic pentru oraseni este faptul ca se intalnesc unii cu altii in roluri foarte segmentate. Interdependenta lor se limiteaza la aspecte cat se poate de fractionate din cercul lor de activitati."

Mobilitatea geografica accelereaza un numai fluxul locurilor prin viata noastra dar si fluxul oamenilor in acelasi timp. Ea conduce la dezorganizarea unor institutii sociale, la redirectionarea, crearea si implementarea altora noi.

In prezent asistam in tarile europene si din intreaga lume la extinderea rapida a mediului urban si reducerea din ce in ce mai rapida a decalajelor inregistrate intre sat si oras, prin crearea unor programe care sa atraga fondurile Uniunii Europene, sau ale celorlalte instititii internationale (Banca Mondiala, Fondul monetar international, etc) in vederea modificarii infrastructurii satelor, desfasurarii agriculturii la standarde ridicate, etc

Aceasta extindere a mediului urban, care un permite amenajarea cartierelor, constructia de noi locuinte proprietate particulara intr-un ritm infernal, mediul tehnic urban manifestat in forme multiple, cu structuri modificate permanent, in care predomina otelul, sticla si betonul, cresterea numarului de autovehicule si implicit a poluarii, reducerea spatiilor de parcare si amenajarea celor etajate, cartierele periferice suprapopulate in care predomina categoriile sociale cu venituri reduse, cele defavorizate sau imigrantii, lumea interlopa si unele persoane aflate in evidenta structurilor de ordine si siguranta publica, care au savarsit fapte antisociale, supun personalitatea umana la perturbatii evidente.

Necunoasterea situatiei reale si neglijenta personalului abilitat din institutiile statului, pentru a interveni legislativ si social in aceste medii, scaderea controlului social (informal si formal), determina cresterea delincventei, declansarea unor conflicte, urmate de adunari publice spontane si actiuni de protest pentru acordarea unor drepturi, acte de violenta pentru delimitarea sferelor de influenta ale gruparilor lumii interlope, in urma carora rezulta incendieri de bunuri, incendii ,,suspecte a fi provocate cu mana criminala pentru reglarea unor conturi",raniri prin lovituri cu diferite obiecte sau uneori omoruri.

Un renumit sociolog american, Robert Erza Park, impreuna cu W.I.Thomas, au realizat o analiza obiectiva a vietii urbane, majoritatea atitudinilor, comportamentelor si contextelor sociale in care se inscriu conduitele persoanelor care locuiesc la oras, regasindu-se si in prezent, in societatea contemporana. Dei doi sociologi si colaboratori au fost fascinati de complexitatea si diversitatea vietii urbane, lansand un vast ,,program de cercetare asupra marilor orase americane incepand cu Chicago, pe urmatoarele teme:

traiectoriile sociale si rezidentele emigrantilor;

relatiile de vecinatate;

viata asociativa si formulele de control in cartierele rezidentiale,

organizatiile criminale;

persoanele marginalizate social si cei fara adapost;

prostitutia."[7]

Robert Erza Park considera orasul un adevarat ,,laborator social", obiectul de studiu principal al sociologiei ca stiinta, precizand despre oras ca acesta reprezinta pentru un om civilizat ceea ce reprezinta casa pentru un taran. El afirma ca orasul trebuie studiat totodata ca un sistem de indivizi si institutii in interdependenta, ca o configuratie spatiala si ca o stare de spirit. Orasul reprezinta ,,un mozaic de grupe teritoriale, avand cultura sa, istoria si interesele sale proprii". Citadinii se distribuie in spatiul aglomerarii in functie de procesele de regrupare, care la randul lor se fondeaza pe diversitatea originii lor.

Orasul insa un este o simpla juxtapunere de populatii mici inchise. El este alcatuit din interconexiuni si uneori tensiuni, intre urmatoarele fenomene de: mobilitate si stabilitate; cosmopolitism si insertie locala, centralitate si viata de cartier. El tinde sa plaseze relatiile sociale sub semnul mobilitatii, rezervei, marginalizarii sociale si al distantei.

Orasele actuale sunt dominate de procesele de reorganizare si dezorganizare (structuri materiale), de numarul mare al institutiilor, de tensiuni sociale care pot genera stari conflictuale, violente sau crize, toate acestea facand parte din ,,patologia urbana", care poate accelera in unele situatii delincventa si criminalitatea.

Fiecare oras isi are propria sa viata si propria sa structura. Ce este caracteristic primordial unui oras, este structura acestuia prin imensitatea si complexitatea ei, aceasta avandu-si baza in natura umana. Unitatile care delimiteaza distantele sunt blocurile. Aceasta aparenta geometrica lasa sa se creada ca orasul este o constructie pur artificiala.

Totusi, in zilele noastre, acestea se imbina uneori armonios cu cladirile istorice si culturale, cu spatiile verzi si locurile de joaca, cu sediile institutiilor si cu vasta arhitectura a infrastructurii drumurilor, pasajelor, podurilor supraterane si subterane, cu particularitatile cluburilor de noapte, cazinourilor, cele ale vietii subterane generate de existanta metroului dar si caracteristicile modului de viata inuman pe care-l duc persoanele fara adapost in canale, in retelele subterane de aprovizionare cu apa, gaze, energie termica, in cartierele marginese sau in alte locuri.

Viziunea de ansamblu a orasului este data de planul acestuia, care stabileste: limitele si bornele, fixeaza maniera generala si caracterul constructiilor urbane si impune functionarea agentiilor de stat sau private destinate imobilelor, fondate prin initiativa particulara ca si prin serviciile reprezentative.

Caracteristicile topografice, avantajele si inconvenientele naturale, determina dinainte liniile planului urban. De asemenea, alegerea locuintelor populatiei in marile orase este influentata de: convenientele si dorinta acestora de a ocupa imobile cat mai apropiate de zona centrala a orasului, de interesele profesionale si economice.

Pe masura ce populatia urbana creste si fenomenul migratiei se accentueaza, infrastructura se dezvolta si apar institutii noi, cresc si influentele subtile ale simpatiei / antipatiei, ale rivalitatii concurentiale si ale necesitatii economice, care tind sa controleze din ce in ce mai mult repartitia populatiei. Deci populatia transforma orasul dintr-o simpla expresie geografica, intr-un mediu cu o sensibilitate si dinamica specifica, intr-o continua transformare.

Organizarea orasului, caracterul urban si regulile care se impun sunt determinate de concentrarea si distribuirea populatiei. De aceea este important a se cunoaste si studia cresterea / descresterea populatiei urbane si aspectele de cauzalitate care duc la realizarea acestora.

Astfel, pentru a se cunoaste cum se realizeaza repartitia judicioasa a populatiei in zonele urbane, dar si rurale si problematica acesteia, se impun a fi cunoscute urmatoarele: Care sunt sursele de existenta si locurile de munca ale populatiei urbane, specificul acestora? Care este norma de crestere demografica normala (influenta cresterii demografice de nasteri asupra deceselor)? Care este norma acestei cresteri in raport cu emigrarea nationala si cea straina? Care este norma acestei cresteri in raport cu emigrarea nationala si cea straina? Care sunt zonele de discriminare din oras? Cum este afectata distributia populatiei urbane in functie de: interesele economice si de atasamentul afectiv, pe comunitati, etnii, rase si de interese profesionale? Care sunt zonele si sectoarele unde populatia creste si cele unde aceasta scade? Unde este concentrata populatia minoritara, etniile, imigrantii, populatia de alta nationalitate, ocupatiile acestora si problemele cu care se confrunta?

Vecinatatea in zonele urbane

Contactele de vecinatate sunt baza formelor cele mai simple si mai elementare, adica ale asociatiilor de: proprietari, locatari, chiriasi, de asistenta sociala, etc, de care este nevoie in organizarea orasului. Interesele locale si asociatiile intretin un atasament local, intr-un sistem care face din resedinta baza participarii la afacerile publice, iar vecinatatea devine baza controlului politic. Sub influentele complexe ale vietii urbane, ceea ce am putea numi sentimentul normal al apartenentei vecinatatii, a suferit modificari diverse in timp si a produs tipuri neobisnuite de comunitati locale.

Astfel au luat fiinta cartiere de imigranti, cu populatuie majoritara de culoare sau apartinand unor etnii, asociatii de locatari buni platnici, cartiere cu blocuri nefinalizate sau abandonate, blocuri unde populatia cu venituri reduse se debranseaza de la anumite utilitati (caldura, energie electrica, gaze naturale, etc), nu achita perioade lungi chiria, intretinerea, celelalte utilitati sau executa improvizatii ilegale la energia electrica, la apometre, etc.

In societatea contemporana cartierele tind sa se extinda prin crearea unor institutii, imobile si elemente de infrastructura, prin reamenajarea centrelor sau cladirilor istorice, demolarea locuintelor care pot pune in pericol siguranta circulatiei si viata persoanelor, consolidarea cladirilor pentru a rezista la situatii de urgente civile, demolarea locuintelor sau a unor anexe ilegal construite, ,,ascensiunea pe verticala" a imobilelor foarte inalte cu structuri de otel.

De asemenea, crearea unor centre comerciale mari cu o gama diversificata de produse alimentare, crearea si amplasarea in orase a sediilor unor reprezentante straine de autovehicule, materiale de constructii, de IT, completeaza in prezent peisagistica urbana prin utilitatea acestora, prin satisfacerea nevoilor populatiei de deplasare pe distante scurte pentru aprovizionarea cu produse din cadrul acestora, si prin determinarea micilor producatori de a-si reorienta strategiile, de a se restructura, fuziona sau a intra in relatii cu aceste centre comerciale.

Este foarte important a se cunoaste din timp aceste cauze care pot genera stari tensionate sau adunari publice (refuzul unor persoane de a evacua locuintele construite ilegal pe domeniul public sau privat pentru demolarea acestora, debransarea de la sursele de curent a instalatiilor electrice improvizate, etc) de catre institutiile abilitate ale statului, pentru a stabili masurile preventive si de actiune in vederea gestionarii eficiente a acestora.

Incercarile de restructurare a vietii urbane prin amenajarea cartierelor de la periferia oraselor si integrarea populatiei din acestea in multitudinea activitatilor vietii sociale (educatie, cultura, protectie sociala, rezolvarea si solicitarilor cetatenilor prin implicarea personalului institutiilor abilitate ale statului cu atributii in domeniu, etc.), deschiderea unor centre sau societati in scopul castigarii unor venituri legale si decente de catre populatia acestor cartiere, reprezinta unele din preocuparile actuale.

Coloniile si zonele de segregatie

Aglomeratia excesiva generata de urbanism, poluarea mediului inconjurator sub toate formele acesteia (poluarea aerului, ambiantei sonore, a spatiilor, etc.), populatia marilor aglomerari urbane din orasele tarilor occidentale, ale Europei, coloniile de emigranti, cele din asa numitele ,,ghetouri" sau ,,zone de segregatie", tind sa pastreze intimitatea si solidaritatea specifica gruparilor locale si de vecinatate. S-a constatat ca acolo unde oamenii de aceeasi rasa, de profesii sau ocupatii asemanatoare traiesc impreuna in grupuri segregate, sentimentul apartenentei vecinatatii tinde sa fuzioneze cu antagonismele rasiale si interesele de clasa.

In afara de astfel de colonii, marile aglomerari urbane au cartiere ale viciului, bine delimitate (ex:orasul Chicago din S.U.A.;estul Londrei unde locuieste o populatie de aproximativ doua milioane de muncitori, de rase diferite dar de aceeasi clasa sociala. In orasele europene vechi, procesul segregarii a mers pera departe, liniile cartierelor fiind mai marcate ca in America.

Pentru a cunoaste foarte bine vecinatatile, comunitatile, rasele, zonele de segregatie, structurile de ordine si siguranta publica ale fiecarei tari, trebuie sa cunoasca grupurile sociale cu privire la: alcatuire, in ce masura persoanele sunt rezultatul unui proces de selectie; cum se introduce /iese o persoana in grupul astfel constituit; care este media de varsta, sexul, conditia sociala a oamenilor, gradul de stabilitate a populatiei, care este istoria cartierului, doctrinele, gruparile care actioneaza si specificul acestora, starea de spirit, care sunt ritualurile si liderii; care sunt interesele din cartier si prin ce tehnici anumite grupari isi exercita controlul, s.a.

Orasul modern actual este primordial un loc comercial care-si datoreaza existenta pietii in jurul careia s-a dezvoltat, existand permanent concurenta intre societati pentru oferirea unor servicii de cea mai buna calitate. Competitia intre persoane avand ca tinta reusita, depinde de posibiltatea fiecarei persoane de a se concentra asupra unor activitati unice sau de cooperare, stimuland nevoia de a aplica metode rationale, mijloace tehnice si de competenta exceptionale, toate acestea impunand o pregatire continua in institutii de invatamant superior, in centre de perfectionare comerciale si profesionale si chiar servicii de reorientare profesionala.

Tot ceea ce faciliteaza comertul si industria, deschide calea unei permanente concurente si specializari a sarcinilor, in baza carora oamenii presteaza meseriile acestora. In prezent, acest proces are ca rezultat transformarea vechii organizari sociale si economice in societati fondate pe legaturi familiale, asociatii locale, culturale sau apartinand statului.

Diviziunea muncii care obliga individul din zona urbana sa se concentreze asupra unor munci specializate, daca vrea sa reuseasca, are ca efect cresterea interdependentei meseriilor. O organizatie sociala se constituie astfel in masura in care individul devine din ce in ce mai dependent de comunitate, a carui parte integranta este. In cazul competitiei intre persoane, interdependenta crescuta intre partile antrenate, genereaza o solidaritate bazata pe comunitatea de interese si un pe sentimente sau obisnuinta.

Concentrarea populatiei in zone urbane, extinderea pietelor, diviziunea muncii, specializarea continua a persoanelor si a grupurilor, prestarea de catre persoane a mai multor activitati, inclusiv la domiciliu, asa cum preciza Alvin Toffler intr-o lucrare publicata in 2006, intitulata Avutia in miscare ,,..60% din familiile americane presteaza activitati la domiciliu", continua sa modifice fara incetare conditiile materiale ale vietii.

Bursa si multimile urbane

Prin bursa se poate urmari fluctuatiile preturilor in functie de noutati, ele reflectand situatia economica in tara si in intreaga lume. Exista un loc comun care determina ca factorii decisivi ai miscariimultimii si fluctuatia pietei sa fie psihologici. Aparitia ,,crizei" intr-o bursa este o situatie normala in ziua de astazi, generand crize si la nivelul multimilor, a persoanelor in general. In masura in care ele sunt consecinta mobilitatii comunitatilor, acestea pot fi controlate si gestionate usor.

Mobilitatea persoanelor in marile aglomerari urbane

Transporturile, comunicatiile, inalta tehnologie, extinderea zonelor urbane, capitalul financiar ridicat care se poate obtine de persoanele care doresc sa presteze activitati legale si sa se specializeze in diverse domenii, in marile orase cu implicatii asupra nivelului de trai si a celorlalte domenii, au provocat pe langa numeroasele transformari si ,,mobilitatea persoanelor". Pe langa aceste persoane insa, si-au facut aparitia, organizandu-se, specializandu-se continuu si actionand ilegal, extinzandu-se in unele capitale si mari orase ale lumii ca o ,,plaga a societatii" grupuri de interese, lumea interlopa, organizatiile criminale transfrontaliere si interne, impotriva carora in prezent lupta pe toate fronturile institutiile abilitate ale statului si cele internationale.

Alvin Toffler, reliefa un aspect foarte important pe care-l observam si in prezent in zonele urbane, asa numita ,,revolutie a inchiriatului."[8] In continua miscare a oamenilor dupa locuri de munca, care sa le aduca venituri mai ridicate, suplimentare, sau pentru a supravietui, costurile din ce in ce mai ridicate ale locuintelor dar si ale celorlalte servicii, cei care au dobandit doua sau mai multe locuinte, care lucreaza in strainatate se intorc in tara si reinvestesc cumparand locuinte, precum si cei care investesc in afaceri imobiliare, inchiriaza la preturi din ce in ce mai ridicate locuintele persoanelor fizice sau persoanelor juridice, percepand, dupa caz preturi anticipate sau lunare destul de ridicate, in functie de zona unde se afla acestea.

Se inchiriaza, de asemenea, automobile, parcari, spatii comerciale, terenuri, cu alte cuvinte orice bun sau produs in scop comercial, generand mobilitatea persoanelor. Totodata ,,in zilele noastre are loc din ce in ce mai frecvente, deplasari geografice a caminelor persoanelor" . Un exemplu in acest sens este Franta, in care 8-10% din francezi isi schimba de mai multe ori locuinta.

Fenomenul migratiei in Germania, Italia, Olanda, Suedia, canada, este in crestere.. In Europa si in intreazga lume se inregistreaza, asa cum apreciaza analistii in domeniu, un val de migratie internationala in masa cum n-a mai existat din perioada dislocarilor in cel de-al Doilea Razboi Mondial. Prosperitatea economica a unor state din Uniunea Europeana si din occident a generat si continua sa produca mari valuri de migratii, o criza de mana de lucru, atragand de regula muncitori agricoli, someri din tarile mediteraneene si Orientul Mijlociu dar si migratia unor elite. (cercetatori stiintifici, specialisti in domenii, inclusiv cel militar, studenti, copii superdotati intelectualetc).

In afara de transporturi si de inalta tehnologie actuala, segregarea tinde sa usureze mobilitatea persoanelor. Segregatiile dau posibilitatea de a trece rapid si usor de la un mijloc moral la altul si incurajeaza aceasta experienta periculoasa, care presupune a trai in mai multe locuri diferite, in cartiere marginase, acestea constituind locurile de plecare, de ascundere sau de tranzit a unor persoane care savarsesc infractiuni, acele locuri unde lupta pentru delimitarea sferelor de influenta sau controlul pietelor de desfacere a drogurilor, armelor, prostituatelor etc, poate genera aparitia violentelor, reglarilor de conturi intre grupari rivale, uneori savarsindu-se crime.

Sociologii, psihologii si personalul din structurile de ordine si siguranta publica, au studiat si au in atentie si in prezent cauzele, dinamica actionala si consecintele comportamentului deviant, generator de delincventa al unor persoane din aceste cartiere.

In acest sens, Howard S. Backer, in lucrarea sa intitulata ,,Outsiders" un clasic al sociologiei americane, a realizat primele sale studii asupra fenomenului consumului de droguri, in speta persoanele care fumeaza marihuana. In acest studiu, acest autor dezvolta teoria ,,deviantei ca etichetare (labelling theory)"[10]. In analiza teoriei sale acest sociolog, face o analiza critica a sociologiei care vede in devianta fie o manifestare patologica si produsul unei boli mintale, fie un simptom al disfunctiei sau dezorganizarii sociale.

In conceptia sa, devianta un este o trasatura caracteristica individului, zis,, deviant", ea fiind mai putin o stare de fapt, o forma de a judeca actiunile unui individ. In acest sens Backer, afirma urmatoarele:,, Grupurile sociale creaza devianta prin instituirea unor norme a caror incalcare constituie devianta, prin aplicarea acestor norme unor anumiti indivizi si prin etichetarea lor drept devianti.Din acest punct de vedere devianta un este o insusire a actului comis de o persoana ci mai degraba o consecinta a aplicarii de catre altii a normelor si sanctiunilor asupra unui ,, transgresor". Deviantul este cel caruia i-a fost aplicata cu succes aceasta eticheta iar colectivitatea este cea care consacra termenul de ,, comportament deviant".

Becker considera devianta ,, produsul unei tranzactii efectuate intre un grup social si un individ care in ochii grupului, a incalcat o norma."[11]

Acest sociolog a cercetat stiintific un numai faptele care tin de delincventa (a fuma marihuana, a consuma droguri, etc.) ci si ,,comportamentele atipice a celor care traiesc in cartierele marginase, la limita normelor recunoscute, descoperind urmatoarele tipuri de comportamente deviante, caracterizate prin:

reprezentare - maniera de gandire si interpretare a realitatii cotidiene;

etichetare - grupurile cu statut superior isi conditioneaza puterea pe capacitatea de a introduce noi reguli si de a-i pedepsi pe devianti.

stigmatizare - evidentierea unei persoane sau grup, de catre acele institutii sau grupuri care considera degradante unele practici (ex: persoanele cu dizabilitati fizice sau mentale; membrii unei comunitati minoritare, etnice, religioase, ideologice. Aceasta catalogare duce la excludere si respingere, victimele simtindu-se frustrate si umilite.

izolare de societate, care reprezinta reactia cea mai frecventa. Esenta mecanismului o gasim in procesul de etichetare in cursul caruia observam cum societatea pe de-o parte creeaza delicventul odata cu etichetarea lui, iar pe de o alta parte isi apara propria unitate."

Violentele din suburbiile metropolelor occidentale

si perspectivele evolutiei acestora

Este semnificativ faptul ca majoritatea cercetarilor si predictiilor stiintifice cu privire la devianta se ocupa mai mult de indivizii care incalca normele dar si de cei care le stabilesc necorespunzator, le ignora, refuza sa intervina la timp cu masuri de protectie sociala si de reintegrare in societate, un exemplu in acest sens fiind violentele din suburbiile Parisului, declansate de imigranti in lunile octombrie-noiembrie 2005, reluate de o mai mica intensitate in octombrie 2006.

Cauzele declansarii acestor violente, in opinia unor personalitati, analisti si reprezentanti mass-media prezenti la fata locului, au fost urmatoarele: decesul a doi tineri imigranti- Bouna si Ziad, ascunsi intr-un panou electric urmariti de fortele de ordine, in noaptea de 27.10.2005; ,, insuportabila si obositioarea" saptamana de lucru de 30 de ore; mondializarea si destramarea familiei; homosexualitatea, deschiderea granitelor pentru imigranti de catre Franta; depasirea principiului intrebuintarii si proportionalitatii fortei de catre fortele de ordine franceze, fata de tinerii banuiti ca au aruncat cu cocteiluri molotov in scoli si masini si care au incendiat multe autoturisme, interzicerea voalului islamic de culoare neagra in scoli si nerenuntarea la ,,ghetoizarea imigrantilor"; discriminarea in privinta locuintelor si a locurilor de munca pentru cetatenii de origine araba si africana; limbajul violent folosit la adresa imigrantilor de unele oficialitati si de mass-media, de genul: ,,lepadaturi", ,,bande violente", persoane cu identitate,, suspendata", ,,scursuri pe care le vor curata fortele de ordine cu tulumba de aer comprimat". La aceste reactii verbale deosebit de grave, imigranti au raspuns cu tacere, dar au intensificat actiunile violente asupra personalului din cadrul structurilor de ordine - Jandarmeria si Politia franceza, exagerand prin incendieri de bunuri, indeosebi autovehicule.

Dezastrul social din periferiile Parisului-capitala Frantei, asa cum argumentau unii analisti si reprezentanti mass media din presa franceza ,,este la originea unui blestem colonial. Nativii din fostele colonii s-au intors in metropola sa-si caute de lucru, iar metropola a avut mereu nevoie de ei, ca mana de lucru ieftina pentru reconstructia dupa razboi, intre anii 1950 - 1960, cu o inertie in perioada 1970-1975. Numai ca atunci, ca si acum, a lipsit orice politica de integrare a africanilor, indienilor sau arabilor admisi in Europa, ale caror familii numeroase au ajuns un ,,soi de bomba cu ceas", pentru structura societatii frantuzesti, britanice, italiene, sau chiar olandeze.

Statul a construit cartiere cu blocuri ,,gri" la periferii, ca sa le ofere locuinte ieftine muncitorilor straini, eventual si cateva cluburi sau terenuri de sport (de unde s-au ridicat Zinedine Zidane sau Thierry Henry). Locurile s-au ghetoizat, aglomerandu-se, noua generatie nascuta in metropola din parinti imigranti s-a ridicat, iar gazdele cu pielea alba s-au trezit in fata unor hibrizi ciudati, care le vorbesc limba cu accent, stiu sa le foloseasca walkman-urile si celularele, dar in loc un au nimic comun cu locul unde au venit pe lume"[12].

O mare parte a populatiei si mass-mediei din Franta dar si din intreaga lume, care au participat la filmari sau au vizionat prin mijloace media violentele din suburbiile Parisului, au remarcat ca imigrantii nu au protestat verbal, ,,neavand glas,, si nu cerut nici o revendicare, exprimandu-si furia oarba prin gestul de a incendia.

De fiecare data cand ziaristii s-au apropiat de imigrantii din suburbiile Parisului, fie i-au alungat acuzandu-i ca oricum scriu numai ce vor ei, fie au raspuns sfidator de genul ,,masinile arata misto cand ard si-i atrag pe ziaristi sa filmeze. Numai asa o sa ne bage in seama Sarkozy- ministrul de interne al Frantei,,

Scenariul este aproximativ acelasi in toate marile orase europene si occidentale, iar violentele urbane de la Madrid, de la Lille sau Birmingham, declansate de imigranti izbucnesc periodic. In luna octombrie 2005, in suburbiile Lozells din Birmingham, doi oameni au murit si douazeci au fost raniti din cauza ciocnirilor violente dintre tinerii de origine asiatica si copii imigrantilor din Caraibe, avand ca urmari locuinte devastate si autovehicule incendiate.

Aspecte ale activitatii mass-mediei si efectele acesteia in generarea unor violente si in producerea situatiilor de criza

Somajul din suburbiile Lozells este de 22%, de trei ori mai mare ca in oras iar statisticienii cred ca la Birmingham, considerat al doilea oras ca marime din Marea Britanie, unde actualmente o treime din cei un milion de locuitori sunt imigranti, populatia alba majoritara va ajunge minoritara in zece ani. Asa cum reliefa intr-un articol ziarista italiana Oviana Fallaci ,,acest fenomen se intituleaza,, Eurabia,,¹⁷.

Ziarista a scris dupa data de 11.09.2001 un pamflet violent antiislamic intitulat ,,Furia si mandria,, evidentiind metisizarea Europei invadate de ,,barbarii musulmani, incapabili sa munceasca, vulgari si dusmanosi, care urineaza pe monumentele Romei, pregatesc atentate sinucigase si viseaza sa puna burqa pe capul femeilor europene,,.

Indignarea ziaristei italiene a generat controverse aprinse in Europa, au avut loc atentatele de la Madrid si Londra, mici rebeliuni urbane, injunghierea regizorului olandez Theo Van Gogh care insultase islamul, de catre un musulman furios, iar in Romania- violentele prin incendierea unor materiale din luna decembrie 2006 si actiunile de protest din cartierul Ferentari / municipiul Bucuresti, generate pe fondul escaladarii infractiunilor la regimul energiei electrice, al tergiversarii autoritatilor de a se implica in solutionarea problemelor sociale ale persoanelor din acest cartier marea majoritate apartinand etniei romilor, generand o situatie de criza, care in cele din urma a fost solutionata.

Asa cum afirma unii analisti ai fenomenului migratiei, in societatea contemporana, Europa de Est va fi urmatoarea Franta, deoarece frontierele Uniunii Europene se opresc la Romania si Bulgaria. De asemenea, deputatii nationalisti din Duma ruseasca au inceput sa vorbeasca deschis despre pericolul cecenilor si al caucazienilor in general, care s-au stabilit in valuri la Moscova, inaintand chiar propunerea ca ,, imigratia interna de acest fel sa fie interzisa,,.

Este evident faptul ca libertatea de exprimare, de circulatie, de a se stabili legal in tara sau in localitatea unde doreste fiecare persoana etc., reprezinta drepturi unanim acceptate care fac parte din drepturile si libertatile omului, insa fenomenul migratiei excesive ale unor persoane, despre care se cunoaste in plus faptul ca unii dintre acestia s-au confruntat violent cu fortele de ordine sau fac parte din organizatii cu caracter terorist, in anumite zone, orase sau localitati, trebuie monitorizat permanent, pentru a se interveni operativ si eficient in prevenirea si contracararea oricaror situatii de criza sau de conflict.

Pe de alta parte, sustinatorii politicii americane actuale, dincolo de ceea ce s-a intamplat in suburbiile Parisului si in alte orase din Franta, au interpretat faptul ca aceste evenimente s-au petrecut drept dovada ca razboiul civilizatiilor continua. Franta a fost singura tara care s-a opus razboiului cu Irakul si iata ca musulmanii sai vin sa dovedeasca ca o astfel de atitudine nu a ferit-o cu nimic de mana lunga a gruparii teroriste Al- Qaida, argumentele fiind strigatele de ,,Allahu Akbar,, care se auzeau pe strazile cuprinse de incendii.

Asa cum precizeaza analistii in domeniu, ,,actul incendierii adoptat de imigranti, a fost poate unicul mod violent si primitiv de a-si confirma lor insisi ca exista, distrugand aceasta lume unde ei considera ca nu incap,,¹⁸.

Conform institutului de statistica si de studii economice -I.N.S.E.E. de la Paris, in Franta metropolitana traiesc patru milioane si jumatate de imigranti adulti. Pe copii lor insa, daca acestia sunt nascuti in Franta, nimeni nu-i ia in evidenta. Astfel cifra reala a imigratiei este de fapt mult mai mare, ca urmare a ratei constant inalte a natalitatii, manifestate mai ales dupa sosirea in tara adoptiva.

In perspectiva, trebuie sa constituie un semnal de alarma deosebit de important la adresa institutiilor statului francez, dar si a celor din statele care au pe teritoriul acestora imigranti, deoarece aceste actiuni violente pot avea consecinte sociale deosebit de grave, ajungandu-se posibil si la riposta cu arme, daca se refuza dialogul normal pentru aflarea din timp a problemelor cu care diverse categorii sociale se confrunta, bazat pe principii de egalitate, pe respectarea demnitatii umane a fiecarei persoane, indiferent de faptul ca acesta este cetatean al tarii, apatrid, imigrant, apartinand unor etnii etc.

Cover Story - ,, Rebeliunea din Franta", articol publicat in revista Business Magazin, 16-22, Noiembrie, 2005

CONCLUZII

Fara indoiala ca situatiile de criza sunt forme de manifestare a nemultumirilor, contradictiilor de orice fel, actiuni ale unor cercuri interne sau actiuni externe interesate in destabilizarea tarii.

Ele au implicatii care atenteaza la securitatea nationala, la destabilizarea exercitarii prerogativelor puterii, impiedicarea functionarii institutiilor democratice ale statului si destabilizarea ordinii de drept.

Indiferent de factorii care le favorizeaza, situatiile de criza presupun interventia eficienta a fortelor de ordine publica si in situatii exceptionale, a fortelor Sistemului Apararii Nationale.

BIBLIOGRAFIE

- Legea nr. 550 din 29.11.2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane;

- Legea nr. 218 din 23.04.2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane, cu modificarile si completarile ulterioare;

- H.G. nr.1490/2004 privind organizarea si functionarea Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta;

- Legea nr. 60 din 23.09.1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice, modificata si completata prin Legea nr. 31 din 05.03.2004 si Legea nr. 208 din 27.05.2004;

- Hotararea Guvernului nr. 196 din 17.03.2005 privind aprobarea Strategiei Ministerului Administratiei si Internelor de realizare a ordinii si sigurantei publice, pentru cresterea sigurantei cetateanului si prevenirea criminalitatii stradale;

Legea nr. 299/11.06.2006, privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 11/2006, pentru prevenirea si combaterea violentei in sport.

- Lygia Negrier-Dormont Ph d. Universite Pantheon Paris; prof.univ dr. Costica Voicu, conf. univ.dr. Georgeta Ungureanu - ,,Introducere in criminologia aplicata", Editura Preuniversitaria Bucuresti, 2006.

- George C. Basiliade - ,,Criminologie comprehensiva", Editura Expert, 2006.

- Internet - Facultatea de Sociologie - Robert Erza Park, ,,Orasul- propuneri de corectare asupra comportamentului uman in oras", 2006

- Cover Story - ,,Rebeliunea din Franta", articol publicat in revista Business Magazin, 16-22, Noiembrie, 2005.

Timothy Garton Ash- ,,Lumea libera, America, Europa si viitorul surprinzator al Occidentului', Editura Incitatus, 2004.

- Velicu G. -,,Managementul crizei in dreptul asigurarii apararii nationale', Editura Scrisul Romanesc, Craiova, 200

- Michael Begenter, Judy Larkin-,, Managementul crizelor si a

situatiilor de risc', Editura Comunicare. ro-2003.

Alvin Toffler si Heidi Toffler - ,,A crea o noua civilizatie", Editura

Antet, 1995.

- David Held, Anthony McGrew, David Goldblatt, Johnathan Perraton - ,,Transformari globale. Politica, economie si cultura." Editura Polirom, 2004.

- Alvin Toffler, ,,Socul Viitorului", Editura Z, 1995

Howard S. Backer, - ,,Outsiders"

- Internet http:// www.brm.consulting.ro / index.php.