CODUL DEONTOLOGIC AL PRACTICARII PSIHODIAGNOZEI

1. Legi, standarde si reglementari privind testarea educationala si psihologica

2. Responsabilitati in construirea testelor si publicarii acestora

Responsabilitati in aplicarea testelor si utilizarea rezultatelor

1. Legi, standarde si reglementari privind testarea educationala si psihologica

Asociatiile psihologilor din diferitele spatii ale lumii au construit o serie de norme asamblate in coduri deontologice valabile pentru conduita profesionala a psihologului si a oricarei persoane care indeplineste, in activitatea sa ca intreg sau partial, functii profesionale de psihologie.

Comportamentul profesionist si responsabilitatile in utilizarea modalitatilor de evaluare psihologica pot fi privind din trei perspective: probleme legale, probleme etice si probleme profesionale. Desigur ca actiunile, comportamentele, practicile propriu-zise sunt inter-corelate, dar delimitarile sunt utile pentru a discuta despre tipuri de preocupari, severitatea practicilor si comportamentelor neadecvate. Problemele etice, legale si profesionale formeaza un continuu de standarde ale comportamentului profesional. Reglementarile legale, cate sunt la noi in tara privesc mai ales necesitatea actiunilor de testare a anumitor categorii de locuri de munca si nu se refera, din pacate la aspectele avute in vedere de munca propriu-zisa. In numeroase state occidentale, si mai ales in S.U.A.., legi si reglementari guvernamentale sunt mandatele legale care afecteaza munca psihologului. Codurile etice si ghidurile profesionale, principiile si standardele aferente sunt dezvoltate pentru a educa si ghida profesionistii in activitatile concrete.

Documentele legale despre testare sunt in general mai vagi si mai ambigui, dar ele sunt de natura ca, acolo unde exista, sa influenteze atat standardele profesionale privind conduita cat si practicile profesionale in evaluare si testare. Implicarea regulamentelor este mai evidenta in domeniul testarii personalului, chiar si aici limitata la unele domenii mai specifice. Astfel, se adreseaza unor probleme (de exemplu discriminarea) si aplicatii (de exemplu testarea de personal) ale evaluarii care au intrat in atentia generala, dar lasa nespecificate probleme si preocupari mai putin comune (precum validitatea masurarii).

Primul cod etic formal pentru profesiunile care implica evaluarea a fost adoptat de Asociatia Psihologilor Americani in 1952. Din cele 100 de principii etice, 18 se adreseaza utilizarii testelor psihologice si probelor pentru diagnostic acoperind urmatoarele probleme: calificarea celor ce utilizeaza teste (3 principii), responsabilitatile psihologului (4 principii), responsabilitatile si calificarile celui care publica testele ( (3 principii), conditia pentru ca testul sa fie considerat terminat (1 principiu), modul de descriere a testelor in manuale si publicatii ( 5 principii), securitatea materialelor testului ( 2 principii). Codurile asociatiilor canadiene si britanice, precum si cele europene au aparut ulterior acestora. In deceniul 90 a secolului trecut majoritatea asociatiilor psihologice din lume au adoptat standarde etice si coduri profesionale care acopera domeniul masurarii si evaluarii.

La noi in tara, desi preocuparea a devenit presanta odata cu repunerea psihologiei in drepturi in deceniul 90, abia in prezent Codul deontologic adoptat de asociatie va intra in functiune din toamna anului 2001, iar Legea privind activitatea psihologica in Romania, desi elaborata inca nu a patruns intre prioritatile guvernamentale pentru a putea fi discutata si votata de parlament.

1.2. Tipuri de standarde

In S.U.A., din 1985, reprezentantii a trei organizatii profesionale: The American Educational Research Association, The American Psychological Association (APA) si The National Council on Measurement in Education au constituit un set de norme etice si standarde de utilizare a testelor psihologice si de practicare a examinarilor psihologic 'Standards for Educational and Psychological Testing'. Aceste standarde pentru testarea educationala si psihologica descriu conditiile care trebuiesc indeplinite la construirea, evaluarea, administrarea si interpretarea testelor psihologice. Standardele etice ale Asociatiei Americane de Consiliere si ale A.P.A. sunt reprezentative si prin faptul ca mentin mecanisme de intarire care, de exemplu, pot avea ca si consecinte suspendarea si expulzarea membrilor care nu respecta prevederile. In 1992, Asociatia Americana de Cercetare Educationala adopta standarde etice urmate in 1995 de Codul Responsabilitatilor Profesionale in Masurarea Educationala dezvoltat de Consiliul National pentru Masurare in Educatie. Diferite ale organizatii se alatura si adopta codurile etice ale A.P.A. pentru membrii lor dar fara mecanismele de pedepsire.

Legile care afecteaza testarea au ca scop principal protejarea anumitor segmente ale publicului de abuzuri specifice. Standardele etice si codurile incearca sa stabileasca un standard normativ mai inalt pentru o gama mai larga de profesionisti. De exemplu, standardele etice ale A.P.A. prevad ca: 'in luarea deciziilor privind comportamentul profesional, psihologii trebuie sa ia in consideratie Codul Etic, in plus fata de legile si reglementarile psihologice mai largi. Daca acest Cod Etic stabileste un standard mai inalt de conduita decat cel cerut de aceste legi, psihologii trebuie sa raspunda acestor standarde etice. Daca Codul Etic pare sa intre in conflict cu reglementarile legale, psihologii trebuie sa faca cunoscuta apartenenta lor la Codul Etic si, intr-o maniera responsabila, sa intreprinda pasi in rezolvarea conflictului' (1992).

Standardele profesionale, principiile si ghidurile sunt mai specifice si orientate in general spre probleme mai tehnice pentru a ghida pe cei care utilizeaza testul fata de unele aplicatii specifice si utilizari ale evaluarilor. In primul rand probleme tehnice privind dezvoltarea, validarea si utilizarea evaluarilor fac obiectul standardelor. Validitatea este cerinta tehnica generala pentru evaluari, dar sunt luate in considerare si criterii profesionale si sociale in plus precum: cat este de util testul in general? cat este de corect in general? cat de bine face fata constrangerilor practice.

Exista standarde care ghideaza pe cei ce folosesc teste in dezvoltarea testelor si utilizarea testelor si evaluarilor care de obicei, ating numai anumite categorii de profesionisti pentru care au fost dezvoltate. De exemplu, intre psihologii din S.U.A. majoritatea celor care utilizeaza teste nu cunosc 'Principiile de validare si utilizare a procedurilor de selectie de personal', promulgate de Asociatia de Psihologie Organizationala si Industriala in 1987.

Standardele pentru Testare Educationala si Psihologica emise in 1985 sunt cele mai publicate si citate standarde profesionale si se plica pentru orice forma de testare si evaluare. Standardele pentru testarea psihologica si educationala au fost publicate prima data in S.U.A. in anul 1952 si au suportat succesiv revizuiri in 1966, 1974, 1985.

Sunt vizate atat caracteristicile psihometrice ale testelor, cat si comportamentul profesional al psihologilor, insistandu-se asupra faptului ca au responsabilitatea profesionala a apararii bunastarii persoanelor testate.

Aceste Standarde au fost completate cu prevederi specifice pentru domenii particulare. Asa sunt, de exemplu:

Specially Guidelines (APA, 1981), cu indrumari pentru psihologii care lucreaza in clinica, in organizatii industriale, in scoli sau in activitatea de consiliere;

Principles for the Validation and Use of Personnel Selection Procedures (Society for Industrial and Organizational Psychology, 1987),

privind conditiile de desfasurare a selectiei profesionale;

Guidelines for Computer-Based Tests and Interpretations (APA,1986), referitoare la folosirea calculatorului in testarea psihologica.

In completarea principiilor etice care trebuie sa ii calauzeasca pe psihologi in activitatea de evaluare cuprinse in Standards for Educational and Psychological Testing intervin cele enuntate in Ethical Principles of Psychologists and Code of conduct (APA, 1992). Aceste coduri deontologice cuprind aspecte specifice activitatii de evaluare psihologica, astfel:

evaluarea psihologica si psihodiagnosticul trebuie sa se faca numai intr-un cadru profesional, de catre utilizatori de teste competenti si cu experienta in domeniu, cu ajutorul unor teste potrivite;

pentru proiectarea si selectarea tehnicilor adecvate populatiilor particulare se vor folosi proceduri stiintifice;

interpretarea rezultatelor si explicarea acestora se vor face cu mare atentie;

se va actiona pentru pastrarea securitatii testelor.

In proiectul Statutului psihologului din Romania, propus de Asociatia Psihologilor din Romania, se precizeaza ca profesia de psiholog "se exercita numai de psihologi' si consta 'in observarea, evaluarea, explicarea, predictia si modificarea comportamentului uman prin aplicarea principiilor, metodelor si procedurilor stiintifice in scopul prevenirii si tratamentului tulburarilor psihice si de comportament, precum si in scopul dezvoltarii relatiilor interpersonale, adaptarii eficiente in viata si munca, optimizarii ergonomice a productiei, cresterii eficientei personale si mentinerii sanatatii psihice si fizice (art.2). De asemenea sunt prevazute o serie de specificatii privind activitatile aplicative, in care sunt cuprinse si cele privind problemele etice si profesionale in testare si evaluare.

2. Responsabilitati in construirea testelor si publicarii acestora

In general, ghidurile privind testarea incearca o definire tehnica a ceea ce este un test psihologic. Dupa aceste standarde, testul psihologic, prin definitie:

este un instrument de interpretare utilizat de psihologi, formand o baza pentru o inferenta care depaseste continutul itemului;

se bazeaza pe principii stiintifice;

are proprietati psihometrice cunoscute si evaluate;

poate fi folosit pentru o varietate de utilizari

poate fi folosit de profesionisti care nu sunt psihologi si chiar dezvoltat de profesionisti care nu sunt psihologi, dar care trebuie sa fie capabili sa-l foloseasca pentru scopuri psihologice si utilizarea trebuie reglementata de principiile etice ea care se bazeaza cercetarea si practica psihologica.

Standardelor tehnice pentru construirea si evaluarea testului psihologic elaborate de Asociatia privind Cercetarea Educationala si Consiliul national pentru Masurarea in Educatie cuprind norme privind activitatea de construire a testului ce includ necesitatea masuratorilor privind validitatea, privind gradul de incredere si erorile masuratorii, precum si cercetarilor pentru dezvoltarea si revizia testului, scalarea si stabilirea normelor, comparabilitatea scorurilor si, de asemenea, sunt delimitate standardele de publicare.

In anii 50, utilizatorul de teste era considerat doar cel care avea o adecvata formare profesionala, care putea deci conduce testarea sau disemina rezultatele si interpretarile. Aceasta definitie clasica includea psihologic, consilieri, manageri de personal, sau personalul care se ocupa cu evaluarea si care toti demonstrau calificarile si responsabilitatile legate de masurare si evaluare. Versiunea actuala a Standardelor defineste aceste categorii de profesionist drept 'cel care are nevoie de test pentru a lua decizii', sau 'utilizator primar de teste'.

Azi ideile despre utilizatorul de teste s-au largit destul de mult si se includ adesea mai multe tipuri de persoane care nu au o formarea propriu-zisa in masurare si evaluare. Sunt cuprinsi sub denumirea de 'utilizatori secundari de teste', mai ales in domeniul educational, incluzand profesori, parinti, personal care se ocupa de politici manageriale. O parte dintre aceste categorii de persoane pot avea o serioasa influenta si pot distorsiona interpretarea generala a rezultatelor, sau pot utiliza gresit evaluarile si rezultatele, precum influente politice in utilizarea selectiva a rezultatelor pentru a sprijini anumite valori sau credinte. Ca rezultat, profesionistii din prima categorie sunt implicati de regula in imbunatatirea utilizarii testelor si informarea si influentarea grupurilor de utilizatori secundari. Se dezvolta astfel un grup aditional de coduri de conduita, standarde tehnice, ateliere de formare si de studiu de caz. Astfel este Codul de practici de testare corecte in Educatie.

In privinta calitatii instrumentelor si a procedurilor de masurare, normele includ obligatia psihologului de a citi manualul testului pentru a determina daca: testul este adecvat scopului urmarit; testul este potrivit caracteristicilor celor examinati; daca calitatile testului sunt acceptabile. Un test redactat neangrijit, cu greseli de ortografie, patat sau cu imagini desenate neglijent va face o impresie proasta subiectilor, scazand interesul acestora pentru a participa la testare sau derutand. Performantele acestor subiecti la test vor fi invalidate de aceste influente.

Marile firme care produc sau distribuie teste psihologice sunt obligate sa acorde atentie prevederilor privind controlul distribuirii testelor (acestea vanzandu-se direct numai utilizatorilor calificati profesional, care prezinta o fotocopie a diplomei de licenta in psihologie, E.P.A. Franta).

Responsabilitati in aplicarea testelor si utilizarea rezultatelor

Standardele pentru testarea psihologica si educationala cuprind: norme profesionale pentru utilizarea testului si norme pentru procedurile de administrare prevazand administrarea testului, stabilirea scorului si elaborarea raportului de psihodiagnoza dar si protejarea drepturilor subiectilor. In utilizarea testului sunt prevazute: principiile generale de utilizare; testarea clinica; testarea educationala si psihologica in scoli; testarea utilitatii testului; licentierea si calificarea profesionala si ocupationala; evaluarea programului.

Pentru activitatea specifica testarii psihologice normele reglementeaza: calificarea examinatorului; calitatea procedurilor si instrumentelor de masurare; obtinerea consimtamantului subiectului pentru examinarea psihologica; confidentialitatea rezultatelor; comunicarea rezultatelor testarii; specificarea efectului discriminatoriu al testului asupra grupelor minoritare.

Calificarea examinatorului este specificata in Ghidul pentru Testele bazate pe computer si pentru interpretare, A.P.A. 1986, unde se considera ca pot utiliza teste psihologice doar profesionisti calificati care: au cunostinte asupra masurarii psihologice; cunosc istoricul probelor sau chestionarelor pe care le utilizeaza; au experienta in utilizarea testelor; au cunostinte in domeniul in care aplica testele. Cataloagele care prezinta teste psihologice specifica si nivelul de competenta necesar cumpararii si utilizarii fiecarui teste. Utilizatorilor li se cere sa aplice testele numai conform indicatiilor date de autorii lor. Personale cu o formare profesionala incompleta nu pot cumpara si utiliza teste decat prin intermediul si sub supervizarea unei persoane competente.

Calitatea procedurilor de examinare specifica interdictia de a examina in conditii necorespunzatoare si in situatia in care subiectii prezenti la examinare nu sunt pregatiti sau nu-si dau consimtamantul.

Obtinerea consimtamantului include obligatia psihologului de a explica motivul examenului, in unele tari acordul consimtindu-se intr-o forma scrisa, semnata de ambele persoane. Pentru a nu fi afectate rezultatele examinarii, nu se dau explicatii detaliate despre test in situatiile cand intruziunea testului in viata particulara este minora.

Confidentialitatea rezultatelor prevede ca, cu exceptia cazurilor in care persoana examinata prezinta un pericol pentru sine si altii, informatia furnizata de testele psihologice va fi confidentiala si nu va fi comunicata fara consimtamantul subiectului. Rezultatele si in acest caz nu pot fi facute cunoscute decat medicului, avocatului sau psihologului care se ocupa de persoana.

Datorita surselor de eroare care pot afecta semnificatia rezultatelor subiectului la teste, acestuia i se poate da posibilitatea de a corecta ceea ce considera a fi o imagine nefavorabila sau discordanta cu performantele sale reale.

Trebuie evitata afisarea rezultatelor examenului psihologic, recomandandu-se doar afisarea persoanelor admise, fara comentarii are ar putea constitui o violare a intimitatii subiectilor.

Comunicarea rezultatelor se face in forma lor prelucrata si interpretata. Raportul psihologic va fi intocmit conform cu solicitarea beneficiarului. Raportul trebuie redactat fara ambiguitati, clar, evitandu-se utilizarea termenilor tehnici, care pot antrena erori de intelegere unor neprofesionisti. Nu se porneste de la presupunerea ca beneficiarul cunoaste testul sau bateria de examinare in sensul ca in raport sunt necesare explicatii privind semnificatia rezultatelor. De exemplu semnificatia faptului ca persoana a obtinut un anume Q.I si a implicatiilor. Datele comunicate trebuie sa reflecte situatia obiectiv, fara pareri subiective sau strict personale.

Problema discriminarii datorate in testarea psihologica intervine mai ales cand proba este utilizata in selectia profesionala si se utilizeaza un singur prag de admisibilitate. Daca exista grupuri minoritare care obtin scoruri mi mici decat alte grupuri, personale care fac parte din acestea au sanse mai mici de a fi selectate si se constituie ca victime ale acestui tip de discriminare. In acelasi sens, sunt prevazute si standarde pentru aplicatiile particulare ale testelor, de exemplu testarea lingvistica a minoritatilor si testarea indivizilor care prezinta conditii handicapante.

Preocupari recente, dupa ani 1996, tinda sa includa urmatoarele categorii de probleme in reglementarile de utilizare a testelor educationale:

Notificarea adecvata, dinainte, a standardelor cerute de testare; mai ales pentru testarea educationala, cu sublinierea ca elevilor, studentilor si profesorilor trebuie sa li se ofere standarde de continut (cunostinte si abilitati cerute) dar si de performanta (nivel de performanta;

Determinarea posibilitatilor elevilor si studentilor de a invata) cunostintele si abilitatile cerute;

Determinarea posibilitatilor reale de a avea succes (toti elevii si studentii sunt familiarizati cu tipul de sarcini din evaluare, implicate in modul de administrare (inclusiv cele bazate pe computer), au acelasi echipament standardizat de administrare si scorare si echipamentul cerut de testare;

Evaluarea reflecta practicile curente de instruire si curriculare;

Existenta unei increderi supra sau sub-dimensionate in scoruri (performantele la teste trebuie suplimentate cu alte informatii de sprijin si la indemana pentru a forma un profil coerent al persoanei testate; performanta la teste trebuie interpretata in cadrul unui context mai larg in care intra si alti indicatori relevanti.

Posibilitatile de a trisa sau a 'invata' testul

Considerarea fundalului cultural si social al celui care este testat;

Excluderea unei largi proportii de elevi si studenti care prezinta de obicei disabilitati si / sau dificultati lingvistice din studiile si normele care monitorizeaza progresul educational si care permit comparatii sistematice (testarile pe scara larga);

Utilizarea scorurilor la test pentru scopuri neintentionate.

Toate aceste aspecte privind codul deontologic al profesiei de psiholog intervin in perceptia psihodiagnozei de societate si de cei carora i se adreseaza, ca stiinta eficienta si obiectiva sau ca amatorism inutil.