CONSTRUIREA CHESTIONARULUI UMOR

CONSTRUIREA CHESTIONARULUI UMOR

Pentru construirea chestionarului UMOR au fost parcurse mai multe etape, dupa cum urmeaza:

A. Un numar de 21 de persoane cu varsta cuprinsa intre 17 si 56 de ani au fost solicitate sa descrie pe cate o coala de hartie o persoana cunoscuta pe care o considera ca avand simtul umorului, iar pe o alta coala de hartie o persoana considerata fara simtul umorului. Cele 21 de persoane au constituit primul grup de experti, fiind selectate aleator (din caminele studentesti, de la un liceu, din gara, dintr-un bloc si din diverse institutii - din zona Ardealului) in vederea centralizarii opiniilor lor privind persoanele cu simtul umorului. Opiniile acestui grup s-au prezentat sub forma de descrieri comportamentale si adjective. Au fost compactate toate caracterizarile, dupa care au fost eliminate descrierile dublate sau cele sinonime si s-a recurs la reformularea descrierilor ambigue. Cu datele ramase s-au alcatuit doua chestionare: unul cu descrieri comportamentale, cu 50 de itemi (ANEXA 1A) si unul cu adjective, cu 20 de itemi (ANEXA 1B). Chestionarul cu descrieri comportamentale are atasata o scala de raspuns de la 1 la 5 (1 = foarte des; 2 = des; 3 = nici prea rar, nici prea des; 4 = rar; 5 = foarte rar), iar chestionarul cu adjective avea variantele de raspuns DA si NU.

B. Chestionarele au fost aplicate unui al doilea grup de experti (alcatuit din 39 de persoane) cu varsta cuprinsa intre 20 si 56 ani, pentru a fi revizuite pe baza observatiilor formulate de acestia. In aceasta faza erau solicitate expertilor comentarii legate de itemi si de chestionare, sugestii si critici. S-au analizat frecventele cu care au fost alese raspunsurile la fiecare item. Pentru itemii primului chestionar distributia de frecventa a fost simetrica, pentru fiecare item. La ambele chestionare nu a existat nici un item la care sa nu se fi dat un singur raspuns. Nu a fost inlocuit nici un item. Nici un item nu a fost formulat in termeni ambigui, astfel incat sa solicite raspunsuri neplauzibile (pe care sa nu le aleaga nimeni) sau evidente (pe care sa le aleaga toti cei testati). Pornind de la criticile formulate de experti, chestionarul cu adjective a fost revizuit, atasandu-i-se o scala de raspuns de la 1 la 5 (1 = intotdeauna; 2 = aproape intotdeauna; 3 = uneori; 4 = aproape niciodata; 5 = niciodata). De asemenea, expertii au mai propus adaugarea unor itemi la chestionarul de descrieri comportamentale si oferirea de sinonime-tinta la unele adjective din chestionarul cu adjective (de exemplu, cuvantul 'serios', avand mai multe acceptiuni a fost explicitat cu sensul la care se refera chestionarul: 'sobru, asezat, ponderat, sever'). Itemii din chestionarul cu descrieri comportamentale au fost amestecati si s-au mai adaugat patru itemi. Varianta a doua a chestionarului cu descrieri comportamentale figureaza in ANEXA 2A. Se prezinta cu cotare inversa itemii: 2; 7; 9; 12; 17; 18; 21; 23; 26; 34; 38; 39; 41; 44; 49; 50; 51; 54. Varianta a doua a chestionarului cu adjective figureaza in ANEXA 2B. Se prezinta cu cotare inversa itemii: 4; 8; 9; 11; 15; 16; 18.

C. Varianta a doua a celor doua chestionare a fost aplicata la 87 de subiecti (42 barbati si 45 femei) cu varsta cuprinsa intre 12 si 75 ani (m = 31.21; AS = 13.43). Toti itemii au primit toate cotele posibile (de la 1 la 5), la ambele chestionare. Analiza factoriala efectuata asupra itemilor din chestionarul cu descrieri comportamentale (54 de itemi) a extras 15 factori, care acopera 72,7% din varianta totala. Primul factor acopera 22,7%, iar urmatorii acopera doar parti mici din varianta totala (al doilea 9,1%, al treilea 4,5% s. a. m. d.), motiv pentru care nu ne-am oprit asupra lor.

Primul factor intra cu saturatii mari in itemii: 2; 3; 7; 8; 9; 10; 12; 13; 14; 16; 17; 19; 20; 21; 23; 24; 25; 26; 28; 29; 30; 31; 32; 35; 38; 39; 41; 42; 45; 46; 49; 50; 51; 52. Am format scala UMOR din acesti itemi. Ea are fidelitatea (consistenta interna) foarte buna: alfa = 0.9275 (pentru 87 persoane).

Scorurile scalei UMOR se deosebesc mult intre sexe: prin testul t pentru esantioane independente s-au comparat scorurile medii intre grupele "barbati" si "femei" si s-a constatat ca ele difera semnificativ la pragul p = 0.039 (t(85) = 2.09). Valorile statistice ale scorurilor la aceasta scala, pe sexe, sunt prezentate in Tabelul 1.

Tabelul 1

Indicatorii de start pentru scorurile scalei UMOR

S-a efectuat analiza factoriala si asupra celor 20 de itemi din chestionarul cu adjective.

Au fost extrasi 5 factori care acopera 66,3% din varianta totala (32,4% primul factor, 13,6% al doilea, 7,6% al treilea, 7,0% al patrulea si 5,8% al cincilea).

In Tabelul 2 sunt notati coeficientii de corelatie liniara dintre factorii extrasi prin analiza factoriala si itemii celui de-al doilea chestionar, semnificativi la p = 0.01.

Am repartizat fiecare item factorului cu care are cea mai mare corelatie. Rezultatele sunt prezentate in Tabelul 3.

Scala formata din itemii primei grupe (1; 11; 12; 13; 17; 20) a fost denumita initial CARACT1. Fidelitatea sa este alfa = 0.8625.

Scala formata din itemii grupei a doua (2; 5; 8; 9) a fost numita CARACT2. Fidelitatea sa este alfa = 0.7916.

Un numar de 6 experti cu pregatire psihologica au determinat ce masoara scalele CARACT1 si CARACT2. Scala CARACT1 contine urmatoarele atribute: optimist, non-morocanos, prietenos, bine dispus, eficient, comunicativ si s-a considerat ca acestea denota increderea in sine. Scala CARACT2 contine adjectivele: creativ, distrat, non-moralist, non-serios si s-a considerat ca evalueaza toleranta la ambiguitate.

Tabelul 2

Saturatiile itemilor din cel de-al doilea chestionar in factori, semnificative la p = 0.01

Tabelul 3

Gruparea itemilor din cel de-al doilea chestionar in functie de coeficientul de corelatie liniara dintre itemi si factori.

Pentru scala CARACT1 valorile statistice, pe sexe, sunt prezentate in Tabelul 4. Prin testul t pentru esantioane independente s-a constatat ca mediile scorurilor nu difera semnificativ intre sexe: t(85) = 1.72, p = 0.089.

Pentru scala CARACT2 valorile statistice, pe sexe, sunt prezentate in Tabelul 5. Prin testul t pentru esantioane independente s-a constatat ca mediile scorurilor difera semnificativ intre sexe: t(85) = 3.59, p = 0.001.

Tabelul 4

Indicatorii de start pentru scorurile scalei CARACT1

Tabelul 5

Indicatorii de start pentru scorurile scalei CARACT2

Tabelul 6

Coeficientii de corelatie liniara intre scorurile scalelor semnificativi la pragul p = 0.05, pentru barbati (N = 42)

(* inseamna "semnificativ la p = 0.01", iar ** inseamna "semnificativ la p = 0.001")

Tabelul 7

Coeficientii de corelatie liniara intre scorurile scalelor semnificativi la pragul p = 0.05, pentru femei (N=45)

(* inseamna "semnificativ la p = 0.01", iar ** inseamna "semnificativ la p = 0.001")

Deoarece exista deosebiri intre sexe in privinta scorurilor scalelor construite, am facut ipoteza ca sexul este o variabila moderatoare pentru relatiile dintre scorurile celor trei scale (luate doua cate doua) si am calculat coeficientii de corelatie liniara intre scorurile scalelor. De asemenea am calculat coeficientii de corelatie liniara dintre scorurile scalelor si varsta. Valorile coeficientilor semnificativi la pragul p = 0.05 sunt prezentate in Tabelele 6 si 7.

Se constata ca sexul este variabila moderatoare pentru relatia dintre varsta si fiecare dintre scalele CARACT1 si CARACT2: pentru barbati, inaintarea in varsta se asociaza cu cresterea increderii in sine si a tolerantei la ambiguitate, in timp ce pentru femei varsta nu are nici o legatura liniara cu scalele UMOR, CARACT1 si CARACT2.

Dupa cum reiese din Tabelul 6, CARACT1 coreleaza liniar pozitiv cu UMOR la p = 0.001 (r = 0.7604), ceea ce inseamna ca pe masura ce creste increderea in sine, creste si simtul umorului (la barbati). CARACT2 coreleaza liniar pozitiv cu UMOR la p = 0.01 (r = 0.4123), respectiv, pe masura ce creste toleranta la ambiguitate, creste si simtul umorului. Din Tabelul 7, pentru femei (N = 45), reies urmatoarele: CARACT1 si CARACT2 coreleaza liniar pozitiv cu UMOR la p = 0.001 (r = 0.8427, respectiv, r = 0.6907), ceea ce inseamna, ca o data cu cresterea increderii in sine, respectiv a tolerantei ambiguitatii, creste si simtul umorului. CARACT2 coreleaza liniar pozitiv si cu CARACT1 la p = 0.001 (r = 0.6072), deci, pe masura ce creste increderea in sine, creste si toleranta la ambiguitate.

D. Intrucat scalele CARACT1 si CARACT2 coreleaza liniar semnificativ la pragul p = 0.05 pentru ambele sexe, s-a decis reunirea lor intr-o singura scala. Cele doua chestionare au fost "finisate", astfel incat noua varianta a primului chestionar (cu descrieri comportamentale) este constituita din 34 de itemi (ramasi in urma analizei factoriale) din care itemii: 1; 3; 5; 7; 11; 14; 15; 18; 25; 26; 27; 31; 32; 33 - au cotare inversa. Celalalt chestionar (cu adjective) este compus din 10 itemi, din care itemii: 4; 5; 6 - au cotare inversa. (In ANEXA 3 sunt prezentate chestionarele finale). Acestea au fost aplicate la un numar de 76 subiecti (40 barbati, 36 femei) cu varsta cuprinsa intre 17 si 72 ani (m = 29.13, AS = 12.62) pentru validarea suplimentara.

Analiza de itemi a relevat urmatoarele: din prima parte (cei 34 de itemi), singurul item pentru care scorul nu a variat intre 1 si 5, ci intre 1 si 4 a fost itemul 12 ("Caut contextele vesele"): nimeni nu a declarat ca ar cauta contextele vesele foarte rar.

Din partea a doua (cei 10 itemi), itemii pentru care scorul nu a variat intre 1 si 5, ci intre 1 si 4 au fost 7, 8 si 10 (7-"Sunt prietenos"; 8-"Sunt bine dispus"; 10-"Sunt comunicativ"): nici o persoana nu a ales la acesti itemi raspunsul 'niciodata'.

Se constata ca nu sunt itemi pentru care absolut toti subiectii sa fi ales acelasi raspuns sau doar doua-trei raspunsuri.

Indicatorii statistici ai scorurilor scalelor, pe sexe si pe intregul lot, sunt prezentati in tabelele 8 si 9. Pentru nici una dintre scale scorurile nu difera semnificativ, la pragul p = 0.05, intre sexe:

~ pentru prima scala: t(74) = 0.00, p = 0.948

~ pentru a doua scala: t(74) = - 0.011, p = 0.994.

Fidelitatile scalelor, masurate prin coeficientul alpha al lui Cronbach au urmatoarele valori:

Prima parte (34 itemi): alpha = 0.9308

A doua parte (10 itemi): alpha = 0.8831

Tabelul 8

Indicatorii statistici ai scorurilor primei scale (34 itemi):

Tabel 9

Indicatorii statistici ai scorurilor celei de-a doua scale (10 itemi):

Cele doua parti ale chestionarului coreleaza liniar semnificativ la pragul p = 0.001: r = 0.8761

Aceste rezultate ne permit sa formam o singura scala din cele doua. O numim UMOR.

Scorurile medii nu difera semnificativ intre sexe (t(74) = 0.00, p = 1.00):

barbati : m = 117.47, AS = 32.84

femei: m=117.48, AS=25.72

Scorurile scalei formate nu coreleaza liniar semnificativ cu varsta:

r = 0.084, p = 0.235