Rolul comportamentului in sanatate

Obiective operationale: prin parcurgerea acestui modul studentul va cunoaste:

1. Ce este stilul de viata si impactul sau asupra starii de sanatate;
2. Care sunt componentele stilului de viata;
3. Care sunt factorii care influenteaza practicarea unor comportamente;
4. Cum se realizeaza programele de preventie a comportamentelor patogene;
5. Cum se realizeaza educatia pentru sanatate.

Cuvinte cheie: stil de viata, abuz de substante, tutun, drog, alcool, comportament alimentar, activitate fizica, comportament sexual, preventie primara, secundara, tertiara, modelul convingerilor despre sanatate, stadiile schimbarii.

1. Conceptul de stil de viata

Prevalenta si natura bolilor s-a modificat semnificativ de-a lungul secolului XX. Daca la inceputul secolului prezent cele trei cauze majore de mortalitate erau pneumonia, tuberculoza si gastroenteritele, incepand cu deceniul al cincilea asistam la o modificare radicala a cauzelor de deces. Bolile cardiovasculare, cancerul, accidentele iau locul bolilor microbiene si infectioase. Schimbarea se datoreaza pe de o parte succeselor medicinei moderne in combaterea bolilor infectioase, iar pe de alta parte schimbarilor in stilul de viata.

Modificarile sociale rapide rezultate din dezvoltarea economica, industrializare si urbanizare, destructurarea traditiilor si coeziunii familiale, bombardarea informationala, caracterul intempestiv si imprevizibil al multor evenimente, au erodat rezistenta individului la multiplele solicitari psihosociale la care este supus. Totodata s-a impus un nou stil de viata in care sedentarismul, supraalimentatia, fumatul, munca hectica, consumul de alcool, devin comportamente comune. Astfel, omul modern devine vulnerabil la o noua categorie de boli, cu etiologie plurifactoriala, in care stilul de viata joaca un rol proeminent. Acest fapt le-a conferit bolilor cardiovasculare, cancerului, diabetului, sindromului imuno-deficient achizitionat, numele de "boli ale civilizatiei".

Conceptul de stil de viata     defineste totalitatea deciziilor si actiunilor voluntare care afecteaza starea de sanatate. Factorii comportamentali ai stilului de viata se pot constitui in:

• factori de risc pentru imbolnaviri, raniri si morti premature (ex: fumat, conducerea autovehiculelor cu viteza excesiva si/sau fara centuri de siguranta, relatii sexuale neprotejate etc.);
• factori protectori ai starii de sanatate (ex: practicarea regulata a exercitiilor fizice, alimentatie rationala, suport social etc.).

Datorita efectului stilului de viata asupra sanatatii, prima categorie de factori comportamentali poarta denumirea de stil de viata patogen sau negativ, iar cea de a doua categorie constituie stilul de viata imunogen sau pozitiv.

Din punctul de vedere al frecventei si intensitatii, comportamentele stilului de viata nesanatos pot fi in exces (fumat, consum de alcool, de carne rosie etc.) sau in deficit (exercitiu fizic, somn, relaxare etc.).

Se vehiculeaza si clasificarea - comportament nesanatos minim, moderat, sever si letal, clasificare care nu se dovedeste operanta, deoarece granitele intre categoriile enumerate sunt dificil de trasat, diferentele individuale fiind deosebit de mari.

2. Componentele stilului de viata

Rolul factorilor comportamentali in etiologia, evolutia si recuperarea din boala este astazi tot mai clar precizat si inteles. Peste 50% din cauzele de mortalitate din tarile dezvoltate (inclusiv Europa centrala si de est) se datoreaza factorilor comportamentali (vezi tabelul 1)

Tabel 1 Cauzele de mortalitate din tarile dezvoltate

Stil de viata    50

Factori biologici    25

Factori de mediu    15

Sursa: Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), 1993

Importanta factorilor comportamentali asupra starii de sanatate s-a confirmat prin acumularea unor studii epidemiologice si prospective relevante. De exemplu, studiul Alameda California, care a luat in observatie 7.000 de subiecti urmariti longitudinal timp de 8 ani, a identificat sapte caracteristici comportamentale care reduc semnificativ riscul pentru imbolnaviri:

1. a nu fuma (si a nu fi fost fumator)
2. activitate fizica regulata
3. mentinerea greutatii potrivite
4. evitarea gustarilor intre mese (cu exceptia fructelor)
5. mic dejun regulat
6. 7-8 ore somn pe noapte
7. consum moderat de alcool.

Studiul a estimat ca o persoana in varsta de 45 ani care practica sase-sapte comportamente drept obisnuinte, va avea o speranta de viata cu 11 ani mai mare decat cea care practica doar unul-trei comportamente.

Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca procentul de 50% din totalul deceselor datorare stilului de viata, ar putea fi evitat prin modificarea stilului de viata. Astfel, doar evitarea fumatului ar reduce cu 25% mortalitatea prin cancer, iar o reducere de 10% a greutatii unui barbat de 35-55 ani ar determina o scadere a bolilor cardiovasculare cu 20%, avand un impact pozitiv si asupra frecventei artritei degenerative, cancerului gastro-intestinal, diabetului si a accidentelor cerebrale. Constientizarea mai profunda, atat la nivel individual cat si la cel populational, a semnificatiei pozitive sau negative a fiecarui comportament sumarizat in tabelul 2, ar produce o reducere importanta a morbiditatii si mortalitatii prin maladiile civilizatiei.

1. Uzul de substante

nicotina (fumat activ, pasiv, orice tip de tigareta, pipa)

consum de alcool (depasirea consumului ocazional)

medicamente, droguri (non-aderenta, automedicatia, autoinjectarea drogurilor)

2. Comportament alimentar

balanta calorica(aport-necesitate)

balanta dietei (proteine, glucide, lipide, vitamine, minerale)

regularitatea meselor (3 mese/zi)

preferinte culinare (carne alba vs. rosie, vegetale, fructe vs. dulciuri, condimente)   

metode de preparare si conservare (fierbere vs. prajire, inghetare vs. proaspete)

3. Activitate fizica

tip de miscare aerobic (flexibilitate, vigoare)

frecventa (3-5/saptamana)

intensitate (60-90% din capacitatea cardiaca maxima)

durata (20-60 minute)

Somn, relaxare

7-8 ore de somn zilnic

hobiuri

exercitii de relaxare, meditatie

echilibru munca/recreatie

5. Alte comportamente preventive

imunizari/vaccinari

verificari medicale periodice

autoexaminari (ex: palparea sanilor, testiculelor)

comportament sexual (evitarea sarcinilor nedorite, a avorturilor septice, a

bolilor cu transmisie sexuala prin utilizarea prezervativelor sau partener stabil)

comportament la volan (utilizarea centurilor de siguranta, viteza redusa, etc.)

evitarea expunerii excesive si neprotejate a pielii la soare

Modele si factori care influenteaza stilul de viata

• Modelul invatarii sociale (Bandura) : comportamentele sunt invatate prin imitare,    datorita persuasini sociale sau prin intaririle primite de la grupul de apartenenta, prieteni. In acest sens un rol covarsitor il are mass media si mesajele publicitare.
• Modelul convingerilor despre sanatate (Rosenstock, Becker): conform acestui model persoana adopta sau nu un comportament de risc in functie de perceptia sa asupra comportamnetului respectiv, vulnerabilitatii personale, gravitatea bolii care poate fi declansata de acel comportament, capacitatea sa de a renunta la comportamentul de risc si de avantajele si dezavantajele practicarii comportamentului sanatos. Aceste perceptii vor determina intentia care declanseaza comportamentul sanogen sau patogen.   

Figura 1 Modelul convingerilor despre sanatate (Rosenstock, 1985; Becker, 1974)

Principii si tipuri de preventie

Programele de promovare a sanatatii vor viza reducerea comportamentelor de risc, respectiv a fumatului, consumului de alcool si droguri, a comportamentului alimentar si sexual deficitar si vor incuraja practicarea comportamentelor protective (exercitiul fizic, relaxare, etc.). Programele de preventie trebuie sa respecte anumite principii care, totodata vor fi adaptate in functie de nivelul si tipul programului de preventie.

Principiile programelor de preventie

Tulburarile clinice sunt determinate de relatii complexe cu factorii de risc

Expunerea la mai multi factori are efecte cumulative si interactive

Boli/disfunctii diferite au factori de risc similari

Importanta factorilor de risc difera in functie de stadiul de dezvoltare a persoanei

Promovarea factorilor de protectie diminueaza efectul factorilor de risc

Preventia eficienta solicita interventii coordonate in domenii diferite

Actiunile de combatere a factorilor de risc trebuie sa fie initiate inaintea instalarii disfunctiilor/bolii

Programele de preventie trebuie sa incorporeze datele cercetarilor din domeniu

Programele de preventie trebuie sa vizeze in aceeasi masura efectele de scurta durata cat si cele de lunga durata

Programele de preventie trebuie adaptate la tipul si nivelul de interventie.

Nivele de realizare a programelor de preventie

Guvernamental (masuri legislative si politici sanitare)

Comunitar (masuri la nivelul unui judet, oras, cartier)

Organizational (masuri la nivelul institutiilor, scolilor, organizatiilor profesionale)

Grup (adolescenti, soldati, prizonieri, abuzatori)

Individual

Tipuri de programe de preventie

Primara (vizeaza interventii la nivel populational, inainte ca orice disfunctie sau tulburare sa se manifeste).

Secundara (urmareste identificarea grupurilor, situatiilor de risc si actionarea asupra lor in scopul reducerii riscului de aparitiei a bolii).

Tertiara (se realizeaza de obicei in mediul clinic, prin abordarea factorilor de risc la persoanele bolnav, in scopul preveni recaderilor si cronicizarii bolii si a unei recuperari mai rapide.

5. Modele de educatie pentru sanatate si modificarea factorilor de risc

Educatia pentru sanatate implica mai multe etape :

Constientizare (a faptului ca anumite comportamente reprezinta un risc pentru sanatate)

Cunostinte (oferirea de informatii despre comportamentele de risc)

Atitudine (schimbarea atitudini de acceptare a comportamentelor de risc)

Persuasiune (informatii si mesaje pe diferite canale si in momente diferite pentru a mentine atitudinea de respingere a comportamentelor de risc si de adoptare a masurilor de schimbare de comportament)

Comportament (practicarea comportamentelor sanogene)

Mentinere (a comportamentelor sanogene)

Prozelitism (convingerea altor persoane de beneficiile adoptarii comportamentelor sanagene).

Modelul stadiilor schimbarii (Prochaska si Di Clemente, 1984) descrie etapele in care se pot situa persoanele; in faza de precontemplare, nu se ia in considerare schimbarea, deci este necesara constientizarea comportamentului de risc; in cea de contemplare, este necesara transmiterea de informatii; pregatirea pentru schimbare si schimbarea propriu+zisa, precum si recaderile trebuie asistate prin metode specifice.

mentinere

actiune

pregatire

contemplare

precontemplare

Teoria difuzarii informatiei si comunicarii (Rogers, 1983). Modelul descrie opt conditii prin care mesajele despre sanatate devin eficiente.

Modelul celor "8P

Pervaziv

Popular

Personal

Participativ

Pasionant

Practic

Persuasiv

Profitabil

Exercitii si aplicatii

Formulati in doua fraze un mesaj de sanatate care sa respecte cat mai mult dintre principiile

cuprinse in modelul celor 8P (identificati componentele atinse).

Exemplificati modelul stadiilor schimbarii

Sunteti Directorul unei case de asigurari si aveti la dispozitie fonduri pentru finantarea a 5

programe in domeniul sanatatii. Trebuie sa decideti cate dintre acestea vor fi programe de preventie si cate de interventie. Argumentati decizia pe care o luati.

Elaborati obiectivele unui program de preventie a comportamentului sexual de risc, care va fi aplicat pe un grup de adolescenti cu varste intre 16-18 ani.

Adrese pagini internet:

https://hsc.usf.edu/~kmbrown/hlth_beh_models.htm

www.kidource.com/kidsource/content2/teen.pregnancy.html

www.epa.gov/iaq/pubs/etsfs.html   

www.cdc.gov/tobacco/research_data/youth/stspta5.htm   

eric-web.tc.columbia.edu/guides/pg17.html

www.ed.gov/databases/ERIC_Digests/ed408371.html

www.valmillscounselling.co.uk/giving_up_smoking.htm

alcoholism.about.com/cs/heal/

www.med.unc.edu/alcohol/prevention/welcome.htm https://draonline.org/

https://atkinscenter.com/helpatkins/faqs/faqfood/

www.nimh.nih.gov/publicat/eatingdisordersmenu.cfm www.familyhaven.com/health/indexfood.html

www.expat.or.id/medical/stds.html

www.cdc.gov/hiv/dhap.htm

https://hivinsite.ucsf.edu/InSite.jsp?page=Prevention