IMAGINEA DE SINE-"CHEIA PERSONALITATII SI COMPORTAMENTULUI"

IMAGINEA DE SINE-"CHEIA PERSONALITATII SI COMPORTAMENTULUI"

Problematica imaginii de sine si respectului de sine, fara a fi absolut noua in psihologia actuala, se considera a fi de o importanta cruciala din punctul de vedere al "psihologiei practice", al psihologiei dezvoltarii personale si " personalitatii optimale".

Cateva aprecieri sunt lamuritoare:

" Imaginea de sine inseamna destinul. Sau, mai exact, tinde sa insemne.Imaginea despre propria persoana inseamna cine si ce credem noi, constient si subconstient, ca suntem-trasaturile noastre fizice si psihice,activul si pasivul, posibilitatile si limitele, forta si slabiciunea. O imagine despre sine include si nivelul respectului de sine, numai ca ea e mai cuprinzatoare. Nu putem sa intelegem comportamentul unei persoane fara sa descifram inainte imaginea despre sine care se ascunde in spatele acestuia".- Nathaniel Branden, The Six Pillars of Self- Esteem, 1994 [ Cei sase stalpi ai respectului de sine (trad.rom.), Ed. Colosseum, Bucuresti, p.27,1996] )

" De fapt, imaginea pe care o are cineva asupra propriului viitor poate fi un profet mai bun in privinta realizarii decat performantele anterioare"- E. Paul Torrance, specialist in psihologie educationala;

" Prin tot ceea ce intreprinde, individul apara, afirma sau tinde sa creeze celor din jur o anumita imagine de sine, suma reprezentarilor sale cu privire la el insusi"- Valeriu Ceausu, Autocunoastere si creatie, Ed. Militara, p.11 (1983);

" Pe langa tulburarile ale caror cauze sunt biologice, nu cunosc nici o macar o singura problema psihologica- de la anxietate si depresie, pana la esecul scolar sau profesional, la teama de intimitate, fericire si succes, la abuzul de alcool sau de droguri, la molestarea sotiei sau copilului, la co- dependenta si tulburari sexuale, la pasivitate si lipsa cronica de teluri, pana la sinucidere si crime cu violenta- care sa nu se lege, fie si numai partial, de o deficienta a respectului de sine. Din toate judecatile pe care le facem in viata, nici una nu este asa de importanta ca judecata despre noi insine"." Pentru mine este cel mai important subiect din psihologie " (N. Branden, Op.cit,p. 10).

DELIMITARI CONCEPTUALE

La momentul actual, in psihologie se considera ca in personalitatea reala a omului concret exista, de fapt, mai multe " fatete" ale acesteia. M. Zlate ( Eul si personalitatea, Editia a treia,Ed. Trei, 2004, p. 50) distinge si identifica urmatoarele: 1.personalitatea reala ( PR), asa cum este ea in realitate; 2. personalitatea autoevaluata ( PA), adica imaginea pe care individul o are despre sine; 3. personalitatea ideala ( PI), adica cea dorita, cea spre care aspira sa si-o formeze; 4. personalitatea perceputa (PP), imaginea individului despre altii; 5. personalitatea proiectata[radu1] [radu2] ( Ppro), imaginea despre ce crede individul ca altii cred despre el; 6.personalitatea manifesta (PM), adica cea exteriorizata, obiectivata in comportament.

Imaginea de sine( IDS) este tocmai personalitatea autoevaluata (PA):

imaginea de sine (IDS) cuprinde totalitatea reprezentarilor, ideilor, credintelor individului despre propria personalitate ( V. Ceausu, Op.cit);

IDS reprezinta felul cum individul se percepe, ce crede despre sine, ce loc isi atribuie in raport cu ceilalti ( Aurora Perju-Liiceanu, Cunoasterea de sine si comportamentul autoevaluativ, in: "Rev. de psihologie", nr.1, 1981);

IDS este nucleul central al personalitatii, reper, constanta orientativa a ei, element definitoriu al statusului si rolului social ( Nicolae Bogatu, Implicatii psihosociale ale imaginii de sine, "Rev. de psihologie", nr.4, 1981);

In opinia noasta (I R-T), I.D.S. este un " interpretor- operator al actiunii situationale"; este " Eul de lucru", ce se stabilizeaza functional ca reflex al perceperii dinamicii succes/esec, al comparatiei sociale cu"altul generalizat ", al pretuirii / respingerii de catre grup (socio- organizare), totul amalgamat intr-o matrice sociala in care individul uman s-a inserat prin fenomenul de insusire a unei culturi, cu normele si valorile de referinta pe care acestea le-a internalizat si la care a aderat ( Ion Radu- Tomsa, Eul, imaginea de sine si comportamentul, Ed. AISM, 1999);

"imaginea personala", este "cheia personalitatii si comportamentului uman"

( Dr. Maxwell Maltz, Psycho- Cybernetics, Psihocibernetica, Imaginea de sine- cheia spre o viata mai buna (trad.rom.), Curtea Veche, Bucuresti, 1999).