Cercetare proprie privind factorii perturbatori ai informarii adolescentilor (15-16 ani) privind viata sexuala

Scopul cercetarii

Cercetarea de fata isi propune sa analizeze sursele de obtinere a informatiilor privind viata sexuala si factorii distorsionarii acestor informatii in cazul adolescenetilor (elevi) cu varsta cuprinsa intre 15- 16 ani.

Obiectivul general:

Cunoasterea surselor de informare a adolescentilor privind viata sexuala si identificarea factorilor care afecteaza informatia corecta, aflati fie la nivelul surselor, fie al adolescentului.

Ipoteze de cercetare

a) Ipoteza generala

Informatiile elevilor adolescenti (15-16 ani) privind viata sexuala sunt obtinute din surse diferite (parinti, scoala, mass-media, colegi/prieteni) si sunt supuse influentei unor factori perturbatori, ceea ce determinna existenta unor informatii distorsionate.

b) Ipoteze secundare

Sursele de informare a adolescentilor privind viata sexuala sunt ierarhizate astfel: I. Mass-media, II. Scoala, III. Colegi/prieteni si Parinti, cand in realitate adolescentii ar trebui sa fie informati in primul rand prin: I. Parinti, II. Scoala, III. Colegi/prieteni si Mass-media.

Informatiile adolescentilor privind viata sexuala sunt in mare parte corecte.

Fetele sunt mai corect informate sexual decat baietii in sensul ca informatiile fetelor privind viata sexuala sunt mai complete decat ale baietilor(elevi- adolescenti).

Informatia adolescentilor proveniti din mediul rural este dominant adevarata, comparativ cu informatia adolescentilor proveniti din mediul urban, care este dominant falsa/mit.

Metodologia utilizata

Metoda de cercetare

Metodele pe care le-am folosit pentru realizarea acestei cercetari au fost: ancheta psiho-sociala ( pe baza de chestionar) si metoda corelationala.

Ancheta se defineste ca o metoda de culegere a datelor despre entitatile sociale cuprinse intr-un esantion, de obicei, pe baza chestionarii orale sau scrise. Principalele caracteristici ale anchetei sunt urmatoarele:

a)      standardizarea (ancheta este un tip de cercetare care presupune utilizarea unor instrumente de investigatie standardizate);

b)      esantionarea (ancheta foloseste esantioane reprezentative, care permite ulterior estimarea rezultatelor la nivelul intregii populatii din care s-a extras esantionul;

c)      chestionarea (ancheta foloseste, in general, doua tehnici: chestionarea si interviul, chestionarul permitand o evaluare statistica de mai mare precizie);

d)      amploarea si elaborarea (ancheta are in vedere un univers social mai larg comparativ cu alte metode de cercetare si se realizeaza in echipe de cercetatori, uzand de operatori si un personal auxiliar divers: statisticieni);

e)      actiunea (ancheta permite interventia simultan cu cercetarea).

Ancheta folosita in cazul acestei cercetari este ancheta exploratorie, care are scop prospectiv, de familiarizare cu problematica elevilor privind viata/educatia sexuala, ancheta predominant calitativa.

Ancheta realizata a fost facuta pe baza de chestionar, utilizandu-se in acest sens doua chestionare:

chestionarul I.S.I.A.S.- chestionar de evaluare a surselor de informare a adolescentilor privind viata sexuala;

chestionarul A.M.- chestionarul adevar si mit, chestionare construite de mine pentru aceasta cercetare.

Metoda corelationala constituie o metoda descriptiva de achizitionare a cunostintelor. Metodele descriptive au ca trasatura esentiala capacitatea de a furniza o imagine precisa a unui fenomen sau situatii particulare prin identificarea componentelor situatiei si a relatiilor care exista intre aceste componente. Metoda corelationala implica studiul relatiilor existente intre doua variabile fara interventia cercetatorului si nu permite stabilirea unor relatii de cauzalitate. Aceasta metoda consta in a determina daca exista o legatura intre doua evenimente si a exprima aceasta relatie intr-o maniera cantitativa prin diverse prelucrari statistice.

Planul experimental

Variabilele cercetarii:

Ø variabilele independente:

- mediul de provenienta

- genul biologic.

Tabel 1 Plan experimental de tip 2 X2 (4 grupe independente)

Ø variabilele dependente:

- surse de informare (familie, scoala, colegi, mass-media);

- calitatea informatiei/factori de distorsionare (adevar, mit).

Tabel 2 Tabel cu toate variabilele cercetarii

Lotul de subiecti

Cercetarea a fost realizata pe un lot de 120 de subiecti (selectati din cei 1020 de elevi din scoala si care au varsta cuprinsa intre 15- 16 ani), elevi- adolescenti, alesi in functie de:

mediul de provenienta

genul biologic

Subiectii testati sunt adolescenti, cu varste cuprinse intre 15 si 16 ani, - elevi din toate clasele a-IX-a - a-X-a (Liceu sau S.A.M.- Scoala de Arte si Meserii), de la Grupul Scolar Industrial "Ion Mincu" din Vaslui.

Tabel 3 Lotul experimental- cuprinde 120 de subiecti

Desfasurarea cercetarii

Testarea celor 120 de subiecti s-a realizat in perioada 01. 04. 2008- 31. 04. 2008 in cadrul Grupului Scolar Industrial "Ion Mincu", avand in prealabil acordul directorulor institutiei, precum si acordul subiectilor pe care s-a facut testarea.

Modalitati de masurare

Operationalizarea variabilelor

Variabilele independente manipulate in cercetare au fost: mediul de provenienta si genul biologic fiecare dintre aceste variabile avand cate 2 grade de intensitate: mediul de provenienta (variabila dihotomica- impartita in: rural si urban si genul biologic (variabila dihotomica- impartita in: fete si baieti

Variabilele dependente au fost operationalizate folosind urmatoarele 2 chestionare construite de mine:

Ø chestionarul I.S.I.A.S. (chestionar de identificare/evaluare a surselor de informare a adolescentilor privind viata sexuala)

Chestionarul I.S.I.A.S., construit de mine (anexa 1), a vizat identificarea surselor de informare a adolescentilor privind viata sexuala Chestionarul cuprinde 20 de intrebari/afirmatii - cate 5 intrebari pentru fiecare sursa de informare si anume:

1. parinti

2. scoala

3. mass-media

4. prieteni/colegi

Acest chestionar a fost construit pornind de la o dimensiune psihologica vag definita, fara informatii clare despre posibilii factori componenti. Avantajul acestei modalitati de construire a chestionarului a constat in faptul ca mi-a permis sa surprind factorii/sursele de obtinere a informatiilor privind viata sexuala cu adevarat relevante in cazul elevilor- adolescenti cu varste cuprinse intre 15- 16 ani.. Dupa parcurgerea etapelor obligatorii in constructia acestui chestionar (varianta de operationalizare fara model teoretic existent) am identificat ca factori/surse de obtinere a informatiilor despre viata sexuala in cazul elevilor adolescenti (15-16 ani): parintii, scoala, mass-media si prietenii/colegii. Chestionarul final are 20 de itemi, itemi care se refera la toate sursele de informare si o scala de evaluare a itemilor in 3 trepte. Cei 20 itemi sunt afirmatii pe care subiectii le coteaza in functie informatiile lor/pe care le detin, pe o scala cu trei trepte, de la 1 = da, 2- nu si 3-niciodata. Scorul se calculeaza astfel: se face suma valorilor raspunsurilor da obtinute la fiecare dintre itemii factorilor de mai jos:

itemii pentru factorul parinti 1; 6; ; 10; 13; 16

itemii pentru factorul scoala 4; 7; 11; 15; 19

itemii pentru factorul mass-media 2; 5; 9; 14; 18

itemii pentru factorul prieteni/colegi 3; 8; 12; 17; 20.

Ø chestionarul AM (anexa 2) vizeaza modul de distorsionare al informatiei primite de adolescenti privind viata sexuala, functie de sursa de informare, adica adevar si mit si din acest motiv l-am numit AM.

In acest chestionar am abordat tema vietii sexuale din urmatoarlele perspective/sub urmatoarele aspecte:

debutul vietii sexuale (varsta);

modificarile biologice, fiziologice ale adolescentului;

tipuri de sex: anal, oral;

forme de manifestare fizica si afectiva;

abuz sexual;

devianta sexuala;

infectii cu transmitere sexuala si infectia HIV-SIDA;

sarcina si contraceptie.

implicatii sociale si psihologice.

Chestionarul final are 30 de itemi, itemi care se refera la distorsionarea informatiei privind viata sexuala si o scala de evaluare a itemilor in 4 trepte. Cei 30 itemi sunt afirmatii pe care subiectii le coteaza in functie informatiile lor/pe care le detin, pe o scala cu patru trepte astfel: 1 = niciodata, 2-rareori, 3-deseori si 4- totdeauna. Scorul se calculeaza astfel: se face suma valorilor obtinute la fiecare dintre itemii factorilor de mai jos si se imparte 15:

- itemii pentru adevar sunt: 1; 3; 4; 7; 9; 10; 13; 14; 15; 16; 18; 19; 23; 28; 29;

- itemii pentru mit sunt: 2; 5; 6; 8; 11; 12; 17; 20; 21; 22; 24; 25; 26; 27; 30.

Functie de scorurile obtinute de fiecare subiect, in raport cu fiecare factor in parte, prin raportare la etalonul stabilit, am identificat natura informatiilor acestuia privind viata sexuala si am incadrat astfel subiectii in trei grupe: subiecti cu informatii incomplete (1), subiectii cu informatii partial complete (2) si subiecti cu informatii complete (3).

Desfasurarea efectiva a cercetarii

Procedura

Cercetarea efectuata a fost de tip ancheta sociala, pe baza de chestionar.

Inainte de aplicarea chestionarelor am analizat documentele scolare in scopul stabilirii mediului de provenienta a elevilor/subiectilor pentru punerea in evidenta a echilibrului rural/urban. Chestionarele au fost aplicate in urmatoarea succesiune: chestionarul I.S.I.A.S si chestionarul A.M..

Rezultatele si interpretarea statistica

Ipoteza de cercetare 1

Obiectiv: Identificarea ierarhiei/ponderii surselor de informare a adolescentilor (familie, scoala, colegi/ prieteni, mass-media), functie de genul biologic si mediul de provenienta.

Ipoteza de cercetare: Sursele de informare a adolescentilor privind viata sexuala sunt ierarhizate astfel: I. Parinti, II. Scoala, III. Colegi/prieteni si Mass-media, cind in realitate ierarhia este: I. Mass-media, II. Scoala, III. Colegi/prieteni si Parinti

Pentru a verifica aceasta ipoteza am folosit ONE-WAY-ANOVA pentru a evidentia influenta unui factor de variatie, in cazul acesta genul biologic si apoi mediul de provenienta, asupra variabilei dependente surse de informare.

S-au obtinut urmatoarele rezultate (ANEXA 3):

a) Genul biologic b) Mediul de provenienta

Media pentru parinti = 1,350 Media pentru parinti = 1,364

F (1,118) =1,580    F (1,118)= 0,391

p = 0,211 p = 0,533

Media pentru scoala = 1,008 Media pentru scoala = 1,030

F= (1,118) = 3,647 F

p = 0,059 p = 0,325

Media pentru mass-media = 1,206 Media pentru mass-media = 1,260

F F

p = 0,017 p = 0,466

Media pentru colegi/prieteni = 1,445 Media pentru colegi/prieteni = 1,557

F = 9,226 F

p = 0,003 p= 0,770

Din analiza rezultatelor se evidentiaza faptul ca exista diferente in ceea ce priveste clasificarea surselor de informare ale adolescentilor privind viata sexuala in sensul ca:

a)           in cazul VI₁- genul biologic sursele de informare sunt ierarhizate astfel: I mass-media, II- scoala, II- prietenii s IV- parintii;

b)           in cazul VI₂- mediul de provenienta sursele de informare sunt ierarhizate astfel: I mass-media, II- scoala, II- prietenii s IV- parintii.

Valoarea lui F si a pragurilor de semnificatie 0,001 indica fatul ca ipoteza de cercetare nu se confirma. deoarece parintii considera subiectul educatiei sexuale ca fiind tabu si atunci adolesecnetii incearca sa afle raspunsurile la intrebarile lor din alte surse: mass- media. Scoala. incearca sa raspunda intrebarilor dar nu intr-o maniera/modalitate sistematica si astfel se explica locul II al scolii in ierarhia informatiilor.

De aici apare ca necesara introducerea educatiei sexuale ca disiplina obligatorie in scoala.

In acest context o variabila importanta o constituie modul cum reactioneaza persoanele semnificative din viata adolescentului: parintii si grupul de prieteni.

Comentariu Locul ultim al parintilor in ierarhia surselor de informare a adolescentilor, indiferent de genul biologic sau mediul de provenienta, se explica prin lipsa comunicarii permanente a adolescentilor cu parintii si a intaririi pozitive din partea acestora.

Figura 1    Ierahia surselor de informare functie de genul biologic

Figura 2    Ierahia surselor de informare functie de mediul de provenienta

Ipoteza de cercetare 2

Obiectiv: Identificarea calitatii/veridicitatii informatiilor adolescentilor: adevar sau mit.

Ipoteza de nul: Diferentele intre calitatea informatiilor adolescentilor privind viata sexuala sunt nule, in sensul informatiile adolescntilor privind viata sexuala sunt egale: adevar si mit.

Ipoteza de cercetare: Informatiile adolescentilor privind viata sexuala sunt in mare parte corecte.

Pentru a verifica aceasta ipoteza am folosit INDEPENDENT SAMPLES T TEST (pentru a analiza rezultatele a doua grupe diferite de subiecti la aceeasi variabila) pentru a evidentia influenta unui factor de variatie, in cazul acesta genul biologic, asupra variabilei dependente: calitatea informatiilor:adevar/mit.

S-au obtinut urmatoarele rezultate (ANEXA 4

M adevar= 2,8

M mit= 2,2

t (119) = 2,556 si p = 0,012

Figura 3 Calitatea informatiilor adolescentilor privind viata sexuala

Din analiza rezultatelor: t (119) =2,556 si p=0,012 se respinge ipoteza de nul (gresim doar in 1,2% din cazuri) si acceptam ipoteza de cercetare in sensul ca informatiile adolescentilor privind viata sexuala sunt in mare parte corecte. Acest rezultat se poate explica prin faptul ca mass-media si scoala ocupa primele locuri in ierarhia informatiilor adolescentilor privin viata sexuala.

Comentariu:

Informatiile adolescentilor privind viata sexuala sunt dominant corecte, deoarece in scoala unde am realizat cercetarea se desfasoara constant campanii de informare a adoslescentilor de catre: Autoritatea de Sanatate Publica, O.N.G.-uri.

Ipoteza de cercetare 3

Obiectiv: influenta genului biologic in ceea ce priveste calitatea informatiilor adolescentilor privind viata sexuala.

Ipoteza de cercetare: Fetele sunt mai corect informate sexual decat baietii in sensul ca informatiile fetelor privind viata sexuala sunt mai complete decat ale baietilor(elevi- adolescenti).

Pentru a verifica aceasta ipoteza am folosit ONE-WAY-ANOVA pentru a evidentia influenta unui factor de variatie, in cazul acesta genul biologic asupra variabilei dependente- calitatea informatiilor ( adevar/mit).

S-au obtinut urmatoarele rezultate (ANEXA 5

F = 1,337

p = 0,250

Figura 4 Calitatea informatiilor adoolescentilor functie degenul biologic

Din analiza rezultatelor obtinute se observa ca ipoteza de cerectare nu se confirma, in sensul ca elevii adolescentii baieti au informatii complete comparativ cu fetele. Acest rezultat se poate explica prin faptul ca baietii baietii - adolescenti analizeaza afirmatiile celorlalti si sunt mai putin dispusi sa accepte fapte sau adevaruri absolute.

Comentariu

Trairile si simtirile sufletesti intense evidente la adolescenta, fac posibila imbinarea trairilor suffletesti cu rationalul, cu gandirea logica, oferind posibilitatea adolescentilor sa-si dezvolte si sa-si manifeste acte afective superioare - sub forma de sentimente, asa cum sunt: dragostea fata de invatatura fata de cei din jur.

Ipoteza de cercetare 4

Obiectiv: influenta mediului de provenienta in ceea ce priveste calitatea informatiilor adolescentilor:privind viata sexuala.

Ipoteza de nul: Nu exista diferente intre calitatea informatiilor adolescentilor privind viata sexuala indiferent de mediul de provenienta.

Ipoteza de cercetare: Informatia adolescentilor proveniti din mediul urban este dominant adevarata, comparativ cu informatia adolescentilor proveniti din mediul rural, care este dominant falsa/mit.

Pentru a verifica aceasta ipoteza am folosit testul t pentru esantioane independente INDEPENDENT SAMPLES T TEST pentru a evidentia influenta unui factor de variatie (mediul de provenienta) asupra unei variabilei dependente (calitatea informatiei).

S-au obtinut urmatoarele rezultate (ANEXA 6):

F = 1,930 si p = 0,167

t = -6,91 si p = 1,491

Din analiza rezultatelor putem respinge ipoteza de nul si accepta ipoteza de cercetare, conform careia informatia sexuala a adolescentilor proveniti din mediul urban este dominant adevarata, comparativ cu informatia adolescentilor proveniti din mediul rural, care este dominant falsa/mit. Acest rezultat se poate explica prin accesul elevilor adolescenti din mediul urban la o paleta mai larga de surse de informare, acestia beneficiind si de participarea la diferite campanii de informare pe tema vietii sexuale derulate in scoli.

Figura 5    Influenta mediului de provenienta asupra calitatii informatiilor

CORELATII

Pentru a stabili existenta unei legaturi intre adevar si mit (calitate a informatiei) in ceea ce priveste informatiile adolescentilor privind viata sexuala am calculat coeficientul de corelatie Pearson si am obtinut urmatoarele rezultate (ANEXA 7):

r = -0,188

p = 0,040

Valoarea negativa a coeficientului de corelatie indica faptul ca exista o legatura invers proportionala intre calitatea informatiei - adevar si mit in cazul elevilor adolescenti, iar valoarea 0,188 indica ca intre cele doua variabile exista o legatura slaba. Aceasta semnifica faptul ca pentru adolescentii exista un permanent balans in ceea ce priveste calitatea informatiei sexuale.

Valoarea pragului de semnificatie de 0,040 indica faptul ca ca poate fi luata in considerare existenta unei relatii intre cele doua variabile.

Comentariu Exista o legatura invers proportionala (r = -0,188) intre adevar (calitatea informatiei) si mit in ceea ce priveste informatia pe tema vietii sexuale, legatura ce poate fi explicata prin faptul ca in cazul adolescentilor obtinerea informatiei se face pe cai diverse, existand situatii in care informatia este transmisa de surse autorizate in cadrul unor campanii organizate de informare.

Procentajul din populatia generala care prezinta exact relatia gasita este de (r² = 0,035), ceea ce inseamna ca relatia gasita este prezenta doar in 3,5% dintre subiecti.

Concluzii

Fiecare copil sau tanar are un model intern despre ce e "normal" sau "corect" sa i se intample odata cu venirea pubertatii, si despre momentul cand trebuie sa traverseze toate schimbarile fizice pe care le presupune aceasta. Cu cat este mai mare discrepanta dintre ceea ce crede el ca ar trebui sa i se intample si ce i se intampla in realitate, cu atat impactul psihologic al acestor schimbari este mai mare. Unul din marile paradoxuri ale adolescentei sta in faptul ca exista o lupta continua intre dorinta de a fi "tu insuti / insati", de a-ti afla propria identitate, si dorinta de a fi cat mai asemenea prietenilor tai. Orice ar putea sa il indeparteze pe adolescent de grupul sau are efecte negative, si din aceasta cauza tinerii sunt adesea tulburati de o maturizare sexuala prea rapida sau prea lenta, pe care o catalogheaza si o resimt drept aberanta.

Adolescenta este varsta afirmarii demnitatii personale, a principiilor si a judecarii severe a celorlalti. Adolescentul simte nevoia sa se devoteze unei cauze, are nevoie de o conceptie despre lume si viata.

Adolescenta este  cautarea febrila a unui loc in vastul arhipelag al rolurilor sociale, este efort de fixare a pozitiei intr-un statut social, cu profil prin excelenta profesional. Constiinta de sine se consolideaza prin vointa de a se conforma unui plan de viata, de a se apropia de un model liber ales si de a-l fauri in mod independent. Autosupunerea ia locul supunerii, norma de conduita se transforma in lege suverana, etapa a vointei libere, a creatiei personale, a originalitatii.

Schimbarile fizice din adolescenta au un impact puternic asupra functionarii psihologice a adolescentului, a comportamentului sau si a relatiilor cu ceilalti. De fapt, un numar important din schimbarile fizice pe care le sufera un adolescent sunt asociate mai strans cu statutul sau la varsta pubertatii, decat varsta sa cronologica sau nivelul de dezvoltare cognitiva.. Pentru baieti, schimbarile fizice aduse de pubertate sunt mai agresive. Baietii sunt mai invadati de acneea juvenila decat fetele; de asemenea, vocea lor sufera oscilatii mult mai pronuntate, care ii fac adesea sa fie tinta ridiculizarilor celorlalti. Dezvoltarea sexuala poate crea probleme chiar mai serioase decat dezvoltarea fizica.

Adolescenta se caracterizeaza prin aparitia si manifestarea unui sentiment socio-uman superior nou- iubirea, dragostea, care este un act plin de romantism, de poezie, de sensibilitate umana si apropiere fata de o persoana de sex opus; iubirea ramane una din marile preocupari ale adolescentilor de 14-18 ani, fiind considerata de ei ca o a doua valoare, dupa libertate.

Din punct de vedere biofizic, majoritatea adolescentilor ating in aceasta perioada parametrii maturizarii fizice. Multi traiesc o stare de confuzie privind relatiile sexuale si care poate veni din partea mediului social in care a crescut si care si-a extins presiunea erotica (in special mass-media si grupurile de aceeasi varsta).

La un numar mare de adolescenti normele si valorile siocietatii, responsabilitatile, implicarea imaginii de sine actioneaza in sensul autocontrolului si evaluarii mature a situatiilor de viata si a oamenilor, a consecintelor actelor acestora.

Rezultatele acestei cercetari arata ca, indiferent din ce perspectiva am aborda subiectul, informatiile adolescentilor privind viata sexuala sunt dominant incomplete (partial corecte) si la nivelul scolii si al celorlalte institutii abilitate pentru a face educatie sexuala se fac putine activitati, ceea ce determina aparitia sarcinilor nedorite, bolilor cu transmitere sexuala si comportamentelor de risc cu o frecventa marita fata de anii anteriori.

Ipoteza generala de la care am pornit a fost aceea ca, informatiile elevilor adolescenti (15-16 ani) privind viata sexuala sunt obtinute din surse diferite (parinti, scoala, mass-media, colegi/prieteni) si sunt supuse influentei unor factori perturbatori, ceea ce determinna existenta unor informatii distorsionate. In acest sens pentru aspectele investigate: ierarhia surselor de informare a adolescentilor privind viata sexuala si caliatatea acestor informatii rezultatele au fost concludente.

Astfel in privinta surselor de informare ale adolescentilor privind viata sexuala, in realitate, ierarhia este: I. Mass-media, II. Scoala, III. Colegi/prieteni si Parinti

Din analiza rezultatelor se evidentiaza faptul ca exista diferente in ceea ce priveste clasificarea surselor de informare ale adolescentilor privind viata sexuala in sensul ca:

c)           in cazul VI₁- genul biologic sursele de informare sunt ierarhizate astfel: I mass-media, II- scoala, II- prietenii s IV- parintii;

d)           in cazul VI₂- mediul de provenienta sursele de informare sunt ierarhizate astfel: I mass-media, II- scoala, II- prietenii s IV- parintii. Parintii considera subiectul educatiei sexuale ca fiind tabu si atunci adolesecnetii incearca sa afle raspunsurile la intrebarile lor din alte surse: mass- media.

Locul ultim al parintilor in ierahia surselor de informare a adolescentilor, indiferent de genul biologic sau mediul de provenienta, se explica prin lipsa comunicarii permanente a adolescentilor cu parintii si a intaririi pozitive din partea acestora. Proprie acestei perioade a adolescentei- criza de originalitate este datorata situatiei ambigui a puberului in societate: nici copil, nici adult; el nu are un statut si ramane nesigur in ceea ce priveste rolul sau. Lipsa comunicarii cu parintii, care formeaza miezul grupului familial, reprezinta conditia cu rasunet diferit asupra psihicului copilului. Pentru adolescenti: nevoia intelegerii, nevoia dialogului, nevoia deschiderii si sprijinului discret, dar oportun si eficient al parintelui ramane o sursa pretioasa pentru hranire stimei de sine.

Scoala incearca sa raspunda intrebarilor dar nu intr-o maniera/modalitate sistematica si astfel se explica locul II al scolii in ierarhia informatiilor.

De aici apare ca necesara introducerea educatiei sexuale ca disciplina obligatorie in scoala.

In ceea ce priveste identificarea calitatii/veridicitatii informatiilor adolescentilor: adevar sau mit rezultatele obtinute confirma ipoteza de cercetare in sensul ca informatiile adolescentilor privind viata sexuala sunt in mare parte corecte. Acest rezultat se poate explica prin faptul ca mass-media ocupa primul loc in ierarhia informatiilor adolescentilor privin viata sexuala.

Referitor la influenta genului biologic in ceea ce priveste calitatea informatiilor adolescentilor privind viata sexuala, se infirma ipoteza de cercetare conform careia fetele sunt mai corect informate sexual decat baietii in sensul ca informatiile fetelor privind viata sexuala sunt mai complete decat ale baietilor(elevi- adolescenti). Trairile si simtirile sufletesti intense evidente la adolescenta, fac posibila imbinarea trairilor suffletesti cu rationalul, cu gandirea logica, oferind posibilitatea adolescentilor sa-si dezvolte si sa-si manifeste acte afective superioare - sub forma de sentimente, asa cum sunt: dragostea fata de invatatura fata de cei din jur.

In ceea ce priveste influenta mediului de provenienta aupra calitatii informatiilor adolescentilor privind viata sexuala, se confirma ipoteza d ecercetare informatia adolescentilor proveniti din mediul urban este dominant adevarata, comparativ cu informatia adolescentilor proveniti din mediul rural, care este dominant falsa/mit. Acest rezultat se poate explica prin accesul elevilor adolescenti din mediul urban la o paleta mai larga de surse de informare, acestia beneficiind si de participarea la diferite campanii de informare pe tema vietii sexuale derulate in scoli.

Solutiile pot sa vina din partea scolii (diriginti si psihologul scolar), din partea bisericii (prin intermediul profesorilor de religie din scoli) si din partea comunitatii prin infiintarea unei retele de servicii (centre de zi si centre educationale) pentru adolescentii care doresc sa se informeze in acest domeniu.