CATEGORII DOCUMENTE |
Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
Conceptul de inteligenta emotionala
Inteligenta noastra emotionala determina potentialul pe care-l avem pentru a invata abilitatile practice bazate pe cele cinci elemente ale inteligentei emotionale: auto-cunoasterea, auto-motivarea, auto-reglarea, constiinta sociala si abilitatile sociale. Fiecare element are o contributie unica la performanta obtinuta la locul de munca dar, in acelasi timp, se 'trage' intr-o anumita masura din celelalte.
Competenta emotionala - care combina gandirea cu simtirea - arata cat din acel potential am translatat in abilitatile pe care le avem la serviciu.
Celor cinci dimensiuni ale inteligentei emotionale le corespund 25 de competente emotionale, dar nimeni nu le are pe toate. Insa pentru a atinge performante remarcabile e nevoie sa fim tari doar in cateva din aceste competente - in jur de sase - si ca acestea sa fie "imprastiate' in toate cele cinci domenii ale inteligentei emotionale.
In continuare este prezentat cadrul competentelor emotionale, prezentat de Daniel Goleman in cartea sa "Working with Emotional Intelligence" (1998):
Tabel 2.
COMPETENTE PERSONALE |
|
Auto-cunoastere |
|
Constiinta emotionala |
|
Auto-evaluare precisa |
|
Incredere de sine |
|
Auto-reglare |
|
Autocontrol |
|
Demn de incredere |
|
Constinciozitate |
|
Adaptabilitate |
|
Inovativitate |
|
Auto-motivare |
|
Ambitie |
|
Implicare |
|
Initiativa |
|
Optimism |
|
COMPETENTE SOCIALE |
||
Constiinta sociala |
||
Empatie |
|
|
Asertivitate |
|
|
Dezvoltarea celorlalti |
|
|
Toleranta |
|
|
Constiinta politica |
|
|
Abilitati sociale |
||
Influenta |
|
|
Comunicare |
|
|
Leadership |
|
|
Catalizator al schimbarii |
|
|
Managementul conflictelor |
|
|
Construirea de relatii |
|
|
Colaborare si cooperare |
|
|
Aptitudini de echipa |
|
|
Dupa doi ani de cercetari, Goleman a scris cea de-a doua carte, in care arata importanta inteligentei emotionale in mediul de afaceri si faptul ca, pe masura ce un om urca in ierarhia unei companii, abilitatile sale in acest domeniu devin tot mai relevante. El a descoperit ca liderii cei mai eficienti au in comun un aspect de importanta cruciala: toti au un grad inalt de inteligenta emotionala. 'Asta nu inseamna ca IQ-ul si abilitatile tehnice sunt irelevante; conteaza, dar numai ca niste cerinte de nivel minim de acces pentru pozitiile executive din cadrul companiilor', precizeaza Goleman in articolul 'Ce anume te face lider?', publicat in Harvard Business Review.
Una din definitiile pe care Caruso, impreuna cu predecesorii sai o propun este "abilitatea de a procesa informatiile emotionale, in special pe cele care presupun perceptia, asimilarea, intelegerea si controlul emotiilor". (Mayer si Cobb, 2000)
Mai departe acesta merge si mai in detaliu, explicind ca aceasta consta in urmatoarele "patru ramuri ale abilitatii mentale":
Identificarea emotionala, perceptia si exprimarea
Facilitarea emotionala a gandurilor
Intelegerea emotionala
Managementul emotional
Intr-una din publicatiile recente ale acestora, aceste ramuri sunt descrise in felul urmator:
Prima, Perceptia Emotionala, include abilitati precum: identificarea emotiilor pe fete, in muzica si din povestiri.
A doua, Facilitarea Emotionala a Gandurilor, include abilitati precum: conectarea emotiilor cu alte senzatii mentale cum ar fi gustul sau culoarea (conexiuni care pot da nastere la lucrari de arta), si folosirea emotiilor in argumentare si rezolvarea problemelor.
A treia arie, Intelegerea Emotionala, include rezolvarea problemelor emotionale, permitand identificarea emotiilor similare, emotiilor opuse si a relatiilor existente intre ele.
A patra arie, Managementul Emotional, include intelegerea implicatiilor actiunilor sociale asupra emotiilor si controlarea emotiilor proprii si ale celor din jur.
In 1997, un articol a lui Mayer si Salovey a enumerat cele patru ramuri ale inteligentei emotionale: perceptia, cunoasterea si exprimarea emotiilor; facilitarea emotionala a gindirii; intelegerea si analiza emotiilor, folosirea cunostintelor emotionale; controlul reflexiv al emotiilor, calea spre dezvoltarea emotionala si intelectuala
Tabel 3
Abilitatea de a identifica emotiile din starea fizica, sentimente si ganduri |
Abilitatea de a identifica emotiile altor persoane, din operele de arta, design etc., prin limbaj, sunet, aparente si comportamente. |
Abilitatea de a iti exprima emotiile clar si de a-ti exprima nevoile legate de acele sentimente. |
Abilitatea de a distinge intre exprimarea sentimentelor clara sau confuza, sincera sau falsa. |
Emotiile ajuta la prioritizarea gandirii prin directionarea atentiei spre informatiile importante la un moment dat |
Emotiile sunt suficient de disponibile si de "vii" incat pot fi generate ca suport pentru exprimarea judecatilor. |
Schimbarile in starile emotionale pot schimba perspectivele individuale de la optimism la pesimism, incurajand luarea in consideratie a mai multor puncte de vedere. |
Starile emotionale incurajeaza in mod diferit diferitele aspecte ale abordarilor solutiilor unei anumite probleme ca de exemplu fericirea, care faciliteaza creativitatea. |
Capacitatea de a categorisi emotiile si de a realiza relatiile dintre cuvinte si emotii pe care le genereaza. |
Abilitatea de a interpreta modalitatile prin care emotiile converg spre relatii, cum ar fi tristetea care insoteste deseori o pierdere. |
Capacitatea de a intelege sentimentele complexe: sentimente simultane de dragoste si ura sau combinatii de sentimente cum ar fi indignarea ca combinatie intre revolta si surpriza. |
Abilitatea de a constientiza tranzitia dintre sentimente, cum ar fi tranzitia de la suparare la satisfactie sau de la suparare la jena. |
Reglarea reflexiva a emotiilor, calea spre dezvoltarea emotionala si intelectuala
Tabel 6.
Capacitatea de a fi deschis la sentimente, atat cele placute cat si cele neplacute. |
Abilitatea de a te implica sau detasa in mod constient intr-o emotie in functie de utilitatea sa. |
Abilitatea de a monitoriza in mod reflexiv emotiile in relatie cu tine insuti sau cu cei din jur, cum ar fi cat de logici, puternici, sau influentabili sunt. |
Abilitatea de a controla emotiile proprii sau ale celor din jur prin moderarea celor negative si incurajarea celor pozitive, fara a ascunde sau exagera anumite informatii. |
Psihologii au descoperit si alte forme de inteligenta si le-au grupat in trei categorii principale: inteligenta abstracta (abilitatea de a intelege si de a te folosi de verbe si simboluri matematice), inteligenta concreta (abilitatea de a intelege si de a manipula obiecte) si inteligenta sociala (abilitatea de a intelege si a relationa cu oamenii) (Ruisel, 1992). Thorndike (1920), definea inteligenta sociala ca fiind "abilitatea de a te intelege si de a conduce barbatii si femeile, baietii si fetele - de a actiona intelept in relatiile umane". In 1983 va include in teoria sa referitoare la inteligente multiple termenele de inteligenta inter si intrapersonala. Aceste doua inteligente sunt vazute a compune inteligenta sociala.
Definitia conceptului este urmatoarea:
"Inteligenta interpersonala este abilitatea de a intelege alti oameni: ce ii motiveaza, cum lucreaza, cum sa lucrezi in echipa cu ei. Agentii de vanzari de succes, politicienii, profesorii si liderii religiosi este foarte probabil sa fie indivizi cu un grad inalt de inteligenta interpersonala. Inteligenta intrapersonala este o abilitate corelativa, indreptata inspre interiorul persoanei. Este capacitatea de a-ti forma modele veridice si corecte despre cineva si de a folosi acele modele eficient in viata." (Thorndike, 1983)
Pe de alta parte, inteligenta emotionala este "un tip de inteligenta sociala care include abilitatea de a monitoriza propriile emotii si cele ale altor persoane, de a face distinctie intre ele si de a folosi informatiile pentru a ghida modul de gandire si de actiune a unei alte persoane" (Mayer & Salovey, 1993). Dupa Salovey si Mayer (1990), IE insumeaza conceptele folosite de Gardner de inteligenta inter si intrapersonala si include abilitati ce pot fi categorisite in cinci domenii:
Constiinta de sine: Auto observarea si constientizarea sentimentelor pe masura ce acestea apar.
Controlul emotiilor: Controlul emotiilor astfel incit ele sa fie adaptate situatiei; constientizarea cauzei care a generat un anumit sentiment; gasirea de metode de a controla temerile si nelinistile, mania si tristetea.
Auto-motivarea: Canalizarea emotiilor inspre atingerea unui anume scop; auto controlul emotiilor.
Empatia: Sensibilitate fata de sentimentele si problemele celorlalti si capacitatea de a privi din punctul lor de vedere; constientizarea faptului ca oamenii simt diferit fata de diferite lucruri.
Capacitatea de a crea relatii: Controlul emotiilor celorlalte persoane; competenta sociala si abilitatile sociale.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1558
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved