PSIHOLOGIA FAMILIEI SI PSIHOSEXOLOGIE - TEST GRILA

PSIHOLOGIA FAMILIEI SI PSIHOSEXOLOGIE - TEST GRILA

1. Mariajul este, din punct de vedere psihologic:

1. un contract juridic

2. o rela ie sexuala intre doi parteneri de acelasi sex sau de sex opus

3. o structura bipolara, de tip biopsihosocial

4. o serie de drepturi si obliga ii

a. 1+2

b. 1+2+4

c. 3

d. 1+3

2. Daca partenerii unui cuplu au o rela ie sanatoasa si se iubesc foarte mult

diferen ele dintre ei se vor estompa.

1. adevarat

2. fals

3. Faptul ca au aparut multe familii mixte se datoreaza urmatorilor factori:

1. tendin a de individualizare (centrarea pe nevoile proprii)

2. apari ia metodelor de contracep ie

3. cresterea ritmului de viaa

4. dezvoltarea tehnologica moderna

a. 1+2

b. 3+4

c. 1+2+3

d. 1+2+3+4

4. O casatorie sanatoasa presupune absen a conflictelor.

1. adevarat

2. fals

5. Pentru a in elege psihologia familiei ne ajuta disciplinele urmatoare:

1. psihologia varstelor

2. biologie

3. psihanaliza

4. drept

a. 1+3

b. 1+2

c. 2+3+4

d. 1+3+4

6. Ca sa in elegem mai bine caracteristicile rela iile dintre partenerii de cuplu

ne-ar ajuta sa cunoastem informa ii din:

1. teoria lui C. Jung

2. teoria lui S. Freud

3. teoria lui A. Bandura

4. teoria lui M. Bowen

a. 1+2+3+4

b. 1+2+3

c. 1+2

d. 2+4

7. Psihosexologia ne ajuta sa in elegem:

1. de ce un om apar ine unui anumit sex

2. principiile religioase referitoare la rela iile sexuale

3. de ce o femeie nu simte atrac ie sexuala faa de anumi i barba i

4. ce determina abuzurile sexuale

a. 1+2+3

b. 2+3+4

c. 1+3+4

d. 3+4

8. Aria psihologiei familiei se ocupa de explicarea urmatoarelor fenomene:

1. un barbat se casatoreste

2. un copil abandoneaza scoala dupa ce a fost certat de parin i pentru ca

se bate cu colegii

3. depresia unei femei necasatorite

4. rela iile extraconjugale

a. 1+2+4

b. 2+3+4

c. 1+2+3+4

d. 1+4

9. Cuplul conjugal reprezinta

1. o diada

2. o adunare de persoane

3. un sistem inchis

4. un sistem deschis

a. 1+3

b. 2+4

c. 1+3+4

d. 1+4

10. Daca parin ii isi cearta copilul pentru ca a spart o vaza, acest lucru

reprezinta

1. un feedback negativ

2. un feedback pozitiv

3. o pedeapsa

4. o modalitate de educare

a. 1+2+3

b. 1+3+4

c. 1+4

d. 2+4

11. O familie care organizeaza petreceri si o familie in care exista

nein elegeri intre parin i si copii au in comun:

1. nu au nimic in comun

2. faptul ca isi ofera feedback-uri

3. faptul ca isi pastreaza echilibrul

4. faptul ca sunt disfunc ionale

a. 1

b. 4

c. 2

d. 2+3

12. Teoria structurala de familie se refera la concepte precum:

1. tranzac ii repetate

2. grani e familiale

3. sistem familial

4. structura familiala

a. 1+2

b. 4

c. 3

d. 1+2+3+4

13. Daca un copil prefera sa vorbeasca cu tatal sau si o ignora pe mama sa,

atunci exista

1. o grania clara intre mama si tata

2. o grania clara intre copil si mama

3. o grania clara intre copil si tata

4. o grania rigida intre tata si copil

a. 1+2

b. 2+3

c. niciuna

d. 3

14. Subsistemul parental cuprinde:

1. so ia

2. tatal

3. bunica ce are grija de copii dupa ce vin de la scoala

4. bona care are grija de copiii prescolari

a. 1+2

b. 1+3+4

c. 1+2+3

d. 2+3+4

15. Botezul unui copil este o forma de manifestare a:

1. func iei socializatoare a familiei

2. func iei economica a familiei

3. func iei afectiva a familiei

4. func iei de solidaritate a familiei

a. 1+2+3+4

b. 3+4

c. 1+3+4

d. 2+3+4

16. Func ia economica a familiei se releva atunci cand:

1. cuplul discuta cum sa foloseasca banii economisi i

2. so ii discuta despre valorile lor legate de bani

3. mama ii recomanda fiului sa urmeze profesia tatalui

4. tinerii casatori i isi cumpara o casa

a. 1+2+3+4

b. 1+3

c. 1+3+4

d. 2+3+4

17. Atunci cand un barbat se casatoreste cu doua femei, atunci avem:

1. poligamie

2. monogamie

3. poliginie

4. nu se poate casatori cu doua femei

a. 1

b. 2

c. 3

d. 4

18. Intr-o curte se afla doua case; in una locuiesc parin ii so ului cu sora

acestuia necasatorita, iar in alta so ul, a doua sa so ie si cei trei copii, dintre

care doi din casatoria anterioara Despre ce fel de familie este vorba?

1. familie monogama

2. familie nucleara

3. familie extinsa

4. familie mixta

a. 4

b. 2

c. niciun raspuns

d. 3

19. Familia mixta este aceea in care:

1. un parinte se ocupa de cresterea copiilor impreuna cu un bunic

2. exista mama cu copiii ei

3. exista mama cu copiii ei si so ul ei din a doua casatorie

4. exista mama cu copiii ei si so ul ei din a doua casatorie care vine in

aceasta casatorie cu un copil

a. 1

b. 3

c. 4

d. 3+4

20. Un copil poate sa iubeasca pe fratele sau vitreg.

1. adevarat

2. fals

21. Copilul poate sim i faa de parintele sau vitreg:

1. iubire

2. furie

3. ura

4. poate sa nu simta nimic

a. 1+3

b. 1+2+3

c. 2+3

d. 4

22. Fra ii vitregi se cearta mai mult decat fra ii naturali.

1. adevarat

2. fals

23. Daca un englez se casatoreste cu o nem oaica si vor avea copii, ei vor

forma:

1. o familie nucleara

2. o familie mixta

3. o familie reconstituita

4. o familie biparentala

a. 1

b. 2+3

c. 1+2+4

d. 2+3+4

24. O familie echilibrata din punct de vedere psihologic va avea:

1. un copil

2. doi copii

3. ata i copii cat isi doresc

4. ata i copii cat isi permit din punct de vedere financiar

a. 2

b. 3

c. 4

d. niciun raspuns

25. Un persoana poate sa nu aiba copii deoarece:

1. nu este inca casatorita

2. isi pierde astfel libertatea personala

3. este furioasa pe parintele sau

4. are un nivel al sinelui nediferen iat

a. 1+2

b. 2+3

c. 1+2+3

d. 1+2+3+4

26. O mama singura va dezvolta cu fiica sa unica

1. mai degraba o rela ie de parteneriat

2. mai degraba grania rigida

3. mai degraba grania difuza

4. mai degraba o grania clara

a. 4

b. 3

c. 2

d. niciun raspuns

27. Lesbianismul este:

1. o op iune personala a persoanei

2. o orientare alternativa a sexualitaii

3. o tulburare de conduita sexuala

4. o boala cu transmitere sexuala

a. 4

b.2

c. niciun raspuns

d. 3

28. O coali ie familiala presupune:

1. asocierea unui parinte cu un copil impotriva celuilalt parinte

2. asocierea unui copil cu fratele sau impotriva unui parinte

3. asocierea parin ilor impotriva copiilor

4. ca to i membrii familiei sa fie strans uni i

a. 1+2

b. 2+3

c. 1+2+3

d. 4

29. Daca o mama se ocupa exclusiv de cresterea copiilor, ea isi diminueaza

1. rolul ei de parinte

2. rolul ei de femeie

3. rolul ei de prietena

4. func ia afectiv-sexuala

a. 1+2+4

b. 2+4

c. 1+3

d. nu diminueaza niciun rol

30. Daca un tata este un so bun pentru so ia sa, atunci el:

1. modeleaza intimitatea pentru copiii sai

2. isi implineste nevoile proprii legate de intimitate

3. ajuta la formarea identitaii sexuale a copilului sau

4. implineste nevoile de intimitate ale so iei sale

a. 1+2+3+4

b. 2+4

c. 2+3+4

d. 1+3

31. Un parinte are un rol parental daca

1. ofera afec iune copiilor

2. este dominator cu copilul

3. transmite valorile sale copiilor

4. ofera un model de comportare feminin sau masculin

a. 1+2+3+4

b. 2

c. 1+3+4

d. 1+3

32. Dupa nasterea unui copil:

1. apare sistemul parental

2. sistemul familial se restructureaza

3. familia intra intr-o noua etapa de viaa

4. rolurile conjugale se maximizeaza

a. 1+2+3

b. 2

c. 3

d. 3+4

33. Procesul de intercunoastere are loc

mai mult inainte de casatorie

mai mult dupa casatorie

de fapt, partenerii nu se cunosc niciodata

si inainte si dupa casatorie

34. Gradul de intercunoastere al partenerilor depinde de:

dezvaluirea fiecaruia

teama de respingere a unui partener

toleran a partenerilor

nivelul lor financiar

a.1+2

b. 2+3

c. 4

d. 1+2+3

35. Comunicarea eficienta va fi facilitata de:

1. iubirea dintre parteneri

2. aten ia data mesajelor transmise

3. aten ia data mesajelor recep ionate

4. crearea unui timp si spa iu pentru comunicare

a. niciun raspuns

b. 2+3+4

c. 1+2+3

d. 2+3

36. Agape este un tip de dragoste care presupune:

1. camaraderie

2. pasiune sexuala

3. romantism

4. devotament

37. A iubi matur partenerul inseamna

1. iubire de sine

2. a-l respecta

3. a-l influen a subtil sa devina o persoana mai buna

4. a-l valoriza

a. 2+4

b. 1+2+4

c. 3+4

d. 2+3

38. Un cuplu marital care are o intimitate buna inseamna ca

1. are toate cele noua tipuri de intimitate bine dezvoltate

2. partenerii se iubesc foarte mult

3. partenerii comunica unul cu altul

4. are bune rela ii cu familiile lor de origine

a. 1+2

b. 2+3

c. 1+2+3+4

d. niciun raspuns

39. Un bun nivel al diferen ierii sinelui presupune:

1. pastrarea autonomiei in afara rela iilor semnificative

2. manifestarea autonomiei in timp ce se pastreaza rela ii semnificative

cu al ii

3. manifestarea autonomiei in timp ce are o rela ie de atasament cu o alta

persoana

4. maturitate emo ionala

a. 1

b. 2+3

c. 2+3+4

d. 3+4

40. Conform teoriei lui Murray Bowen, o persoana cu un eu nediferen iat:

este imatura

este dependenta de alte persoane

are comportamente ghidate de sistemul intelectual

intra in rela ii cu persoane diferen iate

a. 1

b. 2+3

c. 1+2

d. 3+4

41. Formarea triunghiurilor in sistemele familiale duc la:

1. facilitarea procesul de transmitere transgenera ionala

2. men inerea echilibrul familiei

3. diminuarea anxietatea dintre doi membri ai familiei

4. stimularea diferen ierea sinelui a celor trei persoane

a. 1+2+3+4

b. 1+2+3

c. 2+3+4

d. 2+3

42. Procesul de transmitere transgenera ionala se refera la:

1. transmiterea inconstienta a pattern-urilor de comportament

2. mostenirea genetica a bolilor

3. transmiterea nivelului de diferen iere a sinelui

4. transmiterea trairilor de la o genera ie la alta

a. 1+3

b. 2

c. 1+2+3+4

d. 1+3+4

43. Evenimentele urmatoare pot fi stresante pentru o familie:

1. organizarea unei petreceri pentru ziua unui copil

2. admiterea adolescentului la liceu

3. mutarea intr-un alt cartier

4. schimbarea locului de munca al unui so

a. 1+2+3+4

b. 2+3+4

c. 3+4

d. niciunul

44. Urmatoarele tipuri de evenimnte pot fi traumatizante pentru o familie:

1. agresarea copilului de catre mama

2. divor ul parin ilor

3. schimbarea locuin ei in alt oras

4. decesul unui bunic

a. 2+4

b. 2+3+4

c. 1+2+3

d. 1+2+4

45. In urma unui eveniment traumatizant, e posibil ca sistemul familial:

1. se restructureaza

2. isi dezvolta coeziunea

3. isi modifica grani ele dintre subsisteme

4. in el apar alian e intre diversi membri

a. 3+4

b. 1+2

c. 1+2+3+4

d. 1+3+4

apul ispasitor intr-o familie este:

1. persoana care este facuta vinovata pentru suferin a membrilor familiei

2. membrul familiei care este acuzat ca a declansat problemele familiei

3. oaia neagra a familiei

4. un copil neascultator

a. 1+3

b. 4

c. 1+4

d. 2

a. nicunul

b. 1

c. 2

d. 4

50. Urmatoarele strategii de adaptare a familiei la stres sunt eficiente:

1. membrii petrec timp impreuna

2. familia nu se intalneste cu prietenii sau rudele, pentru a nu plange

3. cautarea unui ajutor la medic, psiholog, profesor

4. membrii evita sa vorbeasca despre ce s-a intamplat pentru a nu mari

suferin a

a. 1+3+4

b. 1+3

c. 1+2+3

d. 2+4

51. Daca o mama este divor ata si recasatorita, atunci ea trebuie sa se

orienteze doar spre copiii ei pentru a nu determina suferina la copiii pe care

ii are cu noul so

1. adevarat, daca noul so este un tata bun

2. adevarat, in cazul in care copiii noului so sunt majori

3. adevarat in toate cazurile

4. fals

52. Daca un parinte ii spune copilului sau "Mai bine nu te nasteam ca sa nu

ne mai chinuim amandoi ", atunci inseamna ca

1. il educa

2. il abuzeaza emo ional

3. il iubeste

4. se preocupa de binele copilului

a. 1

b. 3+4

c. 2

d. 1+3

53. Un parinte care abuzeaza copilul, a fost si el abuzat la randul lui cand a

fost copil.

1. adevarat

2. adevarat doar daca parintele nu face psihoterapie

3. adevarat doar daca parintele nu este educat

4. fals

a. 1

b. 2+3

c. 4

d. niciunul

54. A neglija emo ional inseamna

1. a nu spala un copil

2. a nu-i vorbi

3. a nu-l mangaia

4. a nu lasa copilul sa se joace

a. 1

b. 2+3

c. 1+2+3

d. 1+2+3+4

55. Abuzul sexual poate duce la:

1. sentimente de autoculpabilizare

2. sentimente de neputina

3. tulburari psihosexuale

4. dificultai de rela ionare

a. toate aceste efecte

b. niciunul dintre aceste efecte

c. 3

d. 4

56. Cei care abuzeaza sexual copii pot fi:

1. parin i

2. straini

3. persoanele cu tulburari mentale

4. femei

a. 1

b. 2+3

c. 3

d. 1+2+3+4

57. Al treilea stadiu al procesului prin care trece o persoana care a pierdut un

membru de familie este:

1. furia

2. negarea si izolarea

3. depresia

4. targuirea

58. Psihosexologia se ocupa de studiul:

1. abuzurilor sexuale

2. instinctului sexual

3. imaginii de sine

4. doar de comportamentele sexuale normale

a. 1+2+3

b. 4

c. 1+2

d. 2

59. Libidoul:

1. nu poate fi controlat mental

2. reprezinta energia vie ii

3. a fost explicat de S. Freud

4. unii oameni nu au asa ceva

a. 1

b. 2

c. 2+3

d. 1+4

60. Care dintre urmatorii au contribuit la dezvoltarea psihosexologiei:

1. S. Freud

2. A. Kinsey

3. M. Hirschfeld

4. C. G. Jung

a. 1+2

b. 2+3

c. 1+2+3

d. 1+2+3+4

61. Teoria cognitiva cu privire la sexualitatea umana se refera la:

1. principiul placerii

2. selec ia naturala

3. prejudecaile referitoare la sexualitate

4. cum interpretam instinctul sexual

a. 1+2

b. 2+3

c. 3+4

d. niciunul

62. S. Freud afirma ca ar fi bine ca oamenii sa se ghideze doar dupa

principiul placerii.

1. adevarat

2. fals

63. A. Bandura vorbeste despre:

1. imita ia comportamentelor sexuale

2. invaare sociala

3. invaare condi ionata

4. imaginea de sine

a. 1

b. 2+3

c. 2

d. 3+4

64. Perspectiva psihologica a sexualitaii cuprinde urmatoarele teorii:

1. teoria lui S. Freud

2. teoria lui E. Wilson

3. teoria lui M. Bowen

4. teoria lui A. Bandura

a. 1+2

b. 2+3

c. 1+3+4

65. Faptul ca un individ se considera apt si are incredere in capacitatea sa de

a atrage sexual este explicat de:

1. teoria lui B.F. Skinner

2. teoria lui S. Minuchin

3. teoria lui S. Freud

4. teoria lui E. Wilson

a. 3

b. 1

c. 2

d. niciunul

66. Faptul ca un copil este capabil de raspuns sexual a fost explicat de:

1. teoria lui S. Freud

2. teoria lui B.F. Skinner

3. teoria lui E. Wilson

4. teoria lui A. Bandura

67. E. Wilson vorbeste despre selec ia naturala a partenerilor de cuplu.

1. adevarat

2. fals

68. Lubrifierea vaginala la femei apare prima data

1. la pubertate

2. in adolescena

3. cand este stimulata sexual de cineva

4. cand este fat

d. 1+4

69. Diferen ierea sexuala apare:

1. in copilarie

2. la nastere

3. in momentul concep iei

4. in adolescena

70. Caracteristicile masculine apar:

1. doar la barba i

si la barba i si femei

3. impreuna cu caracteristicile feminine

4. ca urmare a rela iei cu tatal

a. 1+4

b. 2+4

c. 2+3+4

d. 2+3

71. O femeie manifesta

1. caracteristici masculine

2. caracteristicile feminine

3. caracteristicile feminine si masculine

4. caracteristici asexuate

a. 2

b. 4

c. 2+4

d. 1+2

72. Arhetipul feminitaii este:

1. Animus

2. Anima

3. complexul contrasexual feminin

4. complexul contrasexual masculin

73. Identitatea noastra sexuala debuteaza

1. in adolescena

2. la 3 ani

3. la nastere

4. din momentul concep iei

74. Despre complexul Oedip a vorbit in teoria sa:

1. S. Freud

2. C. Jung

3. A. Kinsey

4. M. Mead

75. Modul in care se ataseaza emo ional copilul de mama sa va determina si

modul in care:

1. acea persoana va rela iona cu fra ii sai

2. persoana va rela iona cu partenerul de cuplu

3. persoana isi va dezvolta identitatea psihosexuala

4. copilul se ataseaza de tatal lui

a. toate raspunsurile

b. niciun raspuns

c. 2+3

d. 1+2+4

76. Complexul Electra reprezinta

1. atrac ia sexuala a baiatului catre mama

2. atrac ia sexuala a mamei catre baiat

3. atrac ia sexuala a fetei catre tata

4. atrac ia sexuala a tatalui catre fata

77. Absen a unui tata in rela ia cu fata sa provoaca in fata lui:

1. minimalizarea importan ei lui

2. idealizarea lui

3. nu provoaca nimic important

4. sentimente de vinovaie

a. 1+2

b. 3

c. 1+4

d. 2+4

78. Sado-masochismul are originea, dupa S. Freud, in:

1. stadiul oral

a. 4

b. 3

c. 2

d. nicinul

79. Avorturile adolescen ilor se pot datora:

1. necunoasterii metodelor contraceptive

2. imaturitaii afective

3. lipsei de informa ii privind aparatul sexual

4. lipsei de afec iune primite de la parin i

a. 1+3

b. toate

c. nicunul

d. 2+4

80. Tatal incestuos este cel care:

1. terorizeaza copiii

2. determina la copii sentimente de teama si neputina

3. are rela ii sexuale cu copilul sau

4. provoaca perturbarea impulsului sexual al copilului

a. 1+2

b. toate

c. 3+4

d. 1+3+4

2. stadiul anal

3. stadiul falic

4. stadiul genital

81. Tata reprezinta pentru fata ei:

1. primul model masculin

2. modelul masculin ce trebuie urmat

3. modelul masculin ce trebuie evitat

4. modelul cel mai bun de barbat

82. Instinctul sexual:

1. este asociat la barba i cu tendin ele agresive

2. este asociat la femei cu agresivitatea

3. este asociat la barba i cu paternitatea

4. este asociat la femei cu maternitatea

a. 1+2

b. 2+3

c. 1+3

d. 1+4

83. Raportul sexual se mai numeste:

1. coit

2. intercurs

3. act sexual

4. interrela ie

a. 1+2

b. 2+3

c. 3+4

d. 1+2+3

84. Orgasmul apare intr-un act sexual normal dupa

1. 5 minute

2. 10 minute

3. 2 minute

4. peste 30 de minute

a. 2

b. 1

c. 4

d. niciunul

85. Dorin a sexuala a unui barbat poate fi:

1. legata de o persoana de sex feminin

2. legata de o persoana de sex masculin

3. legata de o activitate

4. legata de descarcarea tensiunii sexuale

a. 1+2+3

b. 1+3+4

c. 1+2+3+4

d. 2+3+4

86. Satisfac ia sexuala presupune:

1. inotdeauna orgasm

2. placere sexuala

3. destindere

4. implinire

a. toate

b. 2+3+4

c. 1

d. 2

87. Adropauza reprezinta

1. incapacitatea barbatului de a practica actul sexual

2. incapaciatea barbatului de a trai satisfac ie sexuala

3. incetarea definitiva a func iei testiculelor

4. acelasi lucru cu menopauza

a. toate

b. 2

c. 1+3

d. 2+3

88. Sanatatea sexuala depinde de:

1. identitatea sexuala

2. prezen a sau absen a bolilor sexuale

3. prezen a sau absen a actului sexual

4. tipul de pozi ie si de act sexual practicat cu partenerul de cuplu

a. toate

b. 1+2+3

c. 2+3

d. 1

89. Este adevarat despre disfunc iile sexuale ca

1. apar la adolescen i

2. apar la adul i

3. se pot vindeca

4. pot avea legatura cu complexul Oedip si al Electrei

a. toate

b. niciunul

c. 1+2+3

d. 2+3+4

90. A fi sanatos sexual presupune:

1. sa existe raspuns sexual

2. sa parcurgi toate fazele unui act sexual

3. sa fii implinit rela ional

4. sa fii abstinent

a. 1+2

b. 1+2+3

c. toate

d. niciunul

91. Disfunc iile sexuale apar:

doar la inceputul vie ii sexuale

dupa o trauma

in rela ii de cuplu disfunc ionale

uneori in asociere cu boli somatice

a. 1

b. 2

c. 2+3+4

d. 3+4

92. Dispareunia:

1. reprezinta durerea la contactul sexual

2. presupune contac ia involuntara a musculaturii vaginului si a

coapselor

3. e generata de teama de actul sexual

4. apare doar la fetele virgine

a. 1+3

b. 1+4

c. 3+4

d. 2+3

93. Un barbat este considerat impotent daca

1. nu are erec ie

2. nu isi poate men ine erec ia

3. ejaculeaza prea repede

4. nu produce orgasm partenerei

a. 1

b. 1+2

c. 2+3

d. 3+4

94. Diminuarea dorin ei sexuale:

1. apare la femei

2. apare la barba i

3. presupune faptul ca persoana nu doreste sa faca dragoste cu partenerul

4. e provocata de existen a unor conflicte interioare

a. 1+3

b. 2+3

c. 1+4

d. toate

95. Voyerism inseamna

1. a avea fantezii sexuale

2. a privi un corp nud

3. a freca organele sexuale de o persoana care nu consimte acest lucru

4. a te masturba in public

a. 1

b. 2

c. 3

d. niciunul

96. Desenul familiei este:

1. un test de personalitate

2. proba data familiei

3. o proba psihodiagnostica proiectiva

4. modalitate de evaluare familiala

a. toate

b. 2+3

c. 2+3+4

d. 3+4

97. Desenul familiei se poate realiza:

1. doar de catre copii

2. doar de catre adul i

3. de catre to i membrii familiei aflate in evaluare

4. de catre orice persoana cu posibilitai de a desena

a. 1

b. 2

c. 3+4

d. 4

98. Elementele de analiza a desenului familiei sunt:

1. dimensiunea desenului

2. culorile folosite

3. distan a dintre personaje

4. expresiile de pe fa a persoanjelor

a. 1+2

b. 1+3

c. 1+3+4

d. toate

99. Daca in desenul familiei mama apare desenata cel mai mare, asta

inseamna

1. ca mama este cea mai inalta persoana din familie

2. ca mama este cel mai in varsta membru al familiei

3. ca mama este cea mai iubita persoana

4. ca mama este cea mai valorizata persoana din familie

a. 3+4

b. 1

c. 2

d. 4

100. Educa ia pentru via a de familie si sexuala trebuie sa fie facuta

1. doar de profesori

2. doar de parin i

3. de medici

4. dupa ce incepe adolescen a

a. 1+2

b. 3

c. 1+2+4

d. 4

101. Desenul familiei surprinde:

1. rela iile afective dintre parin i si copii

2. caracteristicile rela iilor dintre membrii unei familii

3. grani ele dintre subsistemele parental si cel al fratriilor

4. identificarile sexuale cu unul sau altul dintre parin i

a. 1+2+3

b. 2+3+4

c. toate

d. niciunul

102. Daca apare o persoana in desenul familiei care in mod real nu apar ine

familiei, atunci facem ipoteza ca

un membru lipseste din familie

acea persoana se poarta frumos cu cel care a desenat

cel care a desenat valorizeaza acea persoana

cel care a desenat are dificultai de memorie

103. Genograma este:

1. un desen al unei familii

2. o reprezentare grafica a unei familii

3. un instrument de evaluare familiala

4. arborele genealogic

a. 1

b. 1+4

c. 2+3

d. 2+4

104. Genograma isi are originea in teoria lui:

1. S. Minuchin

2. M. Bowen

3. S. Freud

4. D. Bagarozzi

105. Scopul genogramei este:

de a identifica gradul de fuziune al membrilor unii cu al ii

ce pattern-uri de comportament se repeta din genera ie in genera ie

ce boli genetice exista in familie

ce emo ii se transmit inconstient de la o genera ie la alta

a. 1+2+3

b. 1+2+4

c. 2+3+4

d. toate

106. Genograma este alcatuita din:

1. desene

2. patrate

3. cuvinte

4. linii

a. 1+2+4

b. 2+4

c. toate

d. 2+3+4

107. Pattern-urile repetitive in genograma le putem constata:

1. prin identificarea acelorasi caracteristici la diversi membrii ai familiei

2. prin punerea unor intrebari referitoare la modul de comportare a

tuturor membrilor a trei genera ii dintr-o familie

3. prin identificarea similaritaii unor tipuri de rela ii intre membrii

4. prin sesizarea unor coinciden e de date ale unor evenimente nodale

familiale

a. toate

b. 2+3+4

c. 1+2+3

d. 1+4

108. Genograma nu poate fi interpretata

1. daca lipsesc informa ii

2. daca persoana omite date sau caracteristici ale membrilor

3. daca persoana nu vorbeste despre ea insasi

4. daca nu se stie nimic despre un bunic

a. 1+2

b. 1+2+4

c. toate

d. niciunul

109. Utilitatea genogramei este pentru:

1. a in elege daca ai un eu fuzional

2. a in elege rela ia de cuplu

3. cercetatorii familiei

4. doar pentru terapeu ii de cuplu

a. 4

b. 1+2

c. 1+2+3

d. toate

110. Orice persoana

1. are identitate sexuala

2. are nevoie de terapie de cuplu daca are dificultai in rela ia cu

partenerul de cuplu

3. are un complex contrasexual

4. trece prin etape ale vie ii de familie

a. 1+2+3

b. 1+3+4

c. 2+3+4

d. toate