DELIMITARI CONCEPTUALE ALE IMAGINII DE SINE

DELIMITARI CONCEPTUALE ALE IMAGINII DE SINE

Traim intr-o epoca ce incurajeaza cunoasterea de sine. Pentru a deveni asa cum ne-am visat intotdeauna, o persoana care si-a realizat aproape toate dorintele, trebuie sa ne cunoastem, sa ne exploram propriul eu si sa dobandim o imagine de sine cat mai exacta.

Imaginea de sine joaca un rol important in viata noastra, astfel:

- influenteaza tonusul trairilor noastre afective,

- ne indruma sa ne autocunoastem prin raportare la altii,

- ne ajuta sa ne organizam aceasta cunoastere intr-o schema de sine;

- ne conduce spre obtinerea stimei de sine.

Imaginea de sine este o constructie sociala prin care:

ne formam prin apartenenta la un grup social prin comparare cu altii;

- suntem influentati de o situatie sociala sau de unele personalitati din mediul social. Ne construim propriul eu reunind intr-un ansamblu, relatiile cu altii, judecatile altora asupra noastra si ale noastre asupra celorlalti, aparenta noastra fizica, sentimentele noastre morale.

Imaginea de sine contine cunostinte despre:

trasaturile noastre de personalitate;

abilitati si priceperi;

valori, credinte, motivatii;

evenimente de viata, relatii cu altii care exercita o influenta semnificativa.

Pentru a descrie imaginea de sine a individului, se folosesc termenii de eu sau de concept de sine.

Termenul de ,,eu se refera la capacitatea fiintei umane de a actiona si de a reflecta asupra propriilor actiuni, de a fi cunoscator si cunoscut totodata, de a construi imaginea de sine

In viata de zi cu zi , avem tendinta de a intelege eul ca pe o persoana din interiorul nostru care dirijeaza persoana exterioara asa cum soferul conduce automobilul. Exista in conceptia lui William James trei aspecte ale eului:

Eul material constituit din corpul persoanei dar si imbracamintea, casa, celelalte posesiuni.

Eul social constituit din totalitatea impresiilor pe care individul le face asupra celorlalti. Este aspectul central al eului, o sinteza a imaginii pe care o proiectam asupra altora si a rolurilor pe care le jucam in fata celorlalti. Avem fiecare dintre noi mai multe euri sociale in functie de cate persoane ne cunosc si si-au format o imagine despre noi.

Eul spiritual care se refera la capacitatea noastra de autoreflectie. El trimite la experientele noastre interioare, la valorile si idealurile care reprezinta aspecte relativ stabile ale existentei noastre.

Tinand cont de aceste aspecte ale eului, structura lui il prezinta ca fiind construit( compus) din:

a) conceptul de sine, este componenta cognitiva si reprezinta totalitatea perceptiilor si cunostintelor pe care oamenii le au despre calitatile si caracteristicile lor .

b) stima de sine, este componenta evaluativa care se refera la autoevaluarile pozitive sau negative ale persoanei. Ex. Atunci cand individul are o buna impresie despre sine, se respecta, se accepta si se evalueaza pozitiv, spunem ca are o stima de sine inalta, pozitiva. Daca o persoana se depreciaza, se desconsidera, spunem ca are o stima de sine slaba sau negativa. Indivizii cu stima de sine pozitiva sunt mai adaptati, mai fericiti/multumiti si au de obicei relatii pozitive cu ceilalti.

c) autoprezentarea, care se refera la strategiile pe care le foloseste individul pentru a modela impresiile celorlalti despre el. Modul nostru de viata se bazeaza pe dorinta de a influenta incercarile celorlalti de a ne cunoaste. Asta inseamna ca suntem preocupati de ceea ce gandesc altii despre noi si incercam sa ii facem sa ne pretuiasca, ne straduim sa-i cucerim .

Pentru a face impresie buna celor din jur avem cateva comportamente semnificative:

a) conformismul - tendinta de a impartasi opiniile si valorile celuilalt, flatarea acestuia, preocuparea de a intra in gratiile lui;

b) etalarea aptitudinilor si succeselor proprii - numai atunci cand se cere expres acest lucru, altfel face impresie proasta;

c) mimarea modestiei - doar atunci cand aceasta se asociaza cu performante si succese - altfel nu are nici un efect;

d) asocierea in fapte sau relatari cu persoane de prestigiu ceea ce inseamna a te acoperi cu gloria altuia;

e) manipularea scuzelor - a folosi scuzele pentru orice lucru, chiar neinsemnat;

Toate acestea comportamente au menirea de a face impresie buna altora si este bine sa la cunoastem pentru a descoperi disimularea acolo unde ea exista. Datorita statutului profesional si rolului pe care il are politistul in societate si in cadrul organizatiei, comportamentele menite a crea o impresie buna celor din jur si in special cetatenilor trebuie sa aiba la baza respectarea principiilor codului de etica si deontologie profesionala care promoveaza imaginea unui politist model, bine pregatit profesional .

Individul uman nu se naste cu un eu gata construit, acesta se formeaza si dezvolta prin:

socializare

Eul nostru se formeaza prin participarea la viata sociala a colectivitatii unde ne desfasuram existenta, prin interactiune cu altii.

comparare sociala

O alta modalitate de formare a eului este prin comparare sociala, adica ne formam opiniile si atitudinile fata de eul nostru prin compararea cu altii. Atunci cand ne punem intrebari despre noi insine ne raspundem prin comparare cu cei care ne sunt similari. Grupul este cel care ofera individului cadrul social de comparatie, precum si reperele necesare. De aceea putem considera grupul ca matricea in care se cristalizeaza imaginea de sine. In absenta unor repere sau norme de comparatie, individul se ia pe sine drept etalon si acest lucru are ca efect supraestimarea imaginii sale.

Ex: daca incercam sa stabilim gradul nostru de inteligenta, nu ne comparam cu Einstein, ci cu cei care ne sunt in multe privinte similari (prieteni, rude, cunostinte). De obicei, indivizii foarte ambitiosi, care vor sa reuseasca, se compara cu altii care sunt mai dotati decat ei.

perceptia de sine

Nu in ultimul rand eul nostru se formeaza prin perceptia de sine. Pentru a ajunge la o buna cunoastere de sine trebuie sa actionam, sa ne implicam in evenimente si sa ne observam comportamentul propriu. Privirea ,,din exterior", ne da indicii despre atitudinile, credintele, despre efectul actelor noastre, adica ne da posibilitatea de a face deductii asupra noastra atunci cand nu suntem siguri asupra atitudinilor pe care le avem, examinandu-ne comportamentele in diferite circumstante - fenomen    ce se numeste perceptia de sine. Perceptia de sine este reala, chiar daca nu o putem atinge, simti sau vedea. Esecul si succesul sunt la fel de reale.
Imaginea de sine este propria noastra parere despre ce fel de persoana suntem. Este rezultatul experientelor trecute, reusitelor sau esecurilor, umilintelor sau triumfurilor si poarta amprenta modului in care am fost tratati de ceilalti, mai ales in primii ani ai copilariei. Aceasta imagine odata formata noi o socotim corecta. Dar ea poate fi falsa - si in multe cazuri ea chiar este falsa - dar important este faptul ca noi ne comportam ca si cum ar fi adevarata. Teoretic ea este adevarata. Asta inseamna ca imaginea de sine, cea a unei fiinte pline de slabiciune, a unei victime, careia i se intampla tot felul de lucruri este cea adevarata. Viata noastra se desfasoara ca si cum imaginea ar fi adevarata. Imaginea de sine se poate schimba, este nevoie insa de o alta perspectiva.

Imaginea de sine, putem spune ca sta la temelia intregii noastre personalitati. In raport cu ea, experientele noastre tind sa se adevereasca si sa intareasca propria imagine, ducand astfel la un cerc vicios. Toate actiunile si sentimentele noastre sunt in concordanta cu imaginea noastra personala. Ne vom comporta asa cum credem ca suntem. Pur si simplu nu putem actiona altfel, indiferent de cata vointa am da dovada. Cel care se considera un 'ratat' va face in asa fel incat sa rateze, oricat de mult s-ar stradui sa cunoasca succesul si oricate sanse i-ar iesi in cale. Cel care se considera 'ghinionist' va face in asa fel incat sa demonstreze ca este intr-adevar victima 'ghinionului'. (Prezentare documentar Legea atractiei)

EX. Un agent de politie incepator daca isi va incepe activitatea cu atitudine descurajata, va trezi neincrederea cetateanului, va realiza acest lucru si astfel va avea 'dovada' ca imaginea sa personala este cea corecta: este nepregatit, net inferior.

Din cauza asa zisului 'adevar obiectiv', o persoana isi da seama rareori ca problema consta in evaluarea de sine. Ne dam seama ca imaginea de sine poate fi dusmanul sau prietenul nostru, depinde, daca se hraneste din esecurile din trecut pentru a ne submina in prezent, sau daca se hraneste din succesele trecute pentru a ne da curaj sa traim in prezent si sa progresam.

Trebuie sa descoperim secretul convietuirii cu propria persoana si sa nu ne temem de nimic. O imagine personala sanatoasa este cheia convietuirii cu sine si cu ceilalti. Daca ne percepem realist si ne acordam respectul meritat, acumuland succesele si sentimentele, pastrandu-ne increderea in sine in ciuda esecurilor si iertandu-ne propriile greseli, ajungem intr-adevar sa traim in armonie cu propria persoana.

Trebuie sa practicam deprinderea de a ne accepta asa cum suntem, in loc sa ne fortam sa devenim ceea ce nu suntem. Acceptarea de sine ne da incredere, in timp ce incercarea de a tine pasul cu ceilalti duce la o stare de tensiune permanenta. Nu este vorba decat de a gandi pozitiv, de a vedea partea buna a lucrurilor si cu siguranta succesul in relatiile interumane nu va intarzia sa apara.