DIZARTRIA

DIZARTRIA

Dizartria este o tulburare de vorbire caracterizata prin dificultati partiale sau extinse de emisie vocala, de articulatie si de pronuntie, care apar pe baza unoe deficiente, survenita in urma unor boli sau traumatisme, in acele regiuni ale sistemului nervos central prin care se realizeaza aspectul exterior, sonor, al vorbirii orale" ( Gutu, p.360, 1975).

Dizartria este caracterizata prin aceea ca tulburarea de vorbire poarta pecetea afectarii unuia dintre marile aparate cerebrale (piramidal, extrapiramidal, cerebelos) si imbraca o simptomatologie corespunzatoare. In dizartrie, tulburarea motorie este generala, iar motricitatea organelor fono-articulatorii imbraca si ea caracterul tulburarii motorii restului corpului" (Paunescu, p.257, 1976).

Aceasta tulburare este caracteristica vorbirii rostite, laturii ei instrumentale. Ea se manifesta printr-o vorbire confuza, disritmica, disfonica, cu o pronuntata rezonanta nazala in care monotonia vorbirii se imbina cu pronuntarea neclara.

O caracteristica a dizartricului este aceea ca, de cele mai multe ori acesta este constient de tulburarea pe care o manifesta in vorbire. Ca urmare, el depune eforturi pentru a-si corecta vorbirea, ceea ce duce la o incoredare sporita care nu numai ca nu il ajuta ci determina producerea si mai multor greseli in vorbire ( Jurcau, Jurcau, p. 109-110, 1989).

AFAZIA

Afazia reprezinta "tulburarea functiei de elaborare si de integrare nervoasa superioara a limbajului (a recptiei, comprehensiunii, formularii si expresiei simbolurilor verbale)"(Popoviciu, Arseni, 1992, p. 36).

"Se caracterizeaza prin pierderea schemelor mnezice ale semnelor lingvistice (in formele senzoriale), respectiv a capacitatii de a le utiliza fono-articulator sau grafic (in formele motorii)" (Buica, p.325, 2004).

"Afazia este o tulburare grava a limbajului cu aspecte semiologice variabile si complexe"

( Boscaiu, Popa, p. 3, 1971).

Cel mai des intalnite afazii sunt cele consecutive accidentelor vasculare cerebrale. Alte cauze mai pot fi amintite infectii, tumori ale lobului temporal si ale regiunii parieto-temporo-occipitale stangi, diverse traumatisme cerebrale( Buica, p.325, 2004).

Exista mai multe tipuri de afazie:

1. Afazie de tip Wernicke (senzoriala, receptiva)

- tulburari ale intelegerii vorbirii, de diferite grade

repetitii stereotipe ale unei activitati cerute la inceput, care persista pe tot percursul demersului, indiferent de sarcinile ulterioare

inlocuirea, inversarea omisiunea fonemelor, silabelor, cuvintelor

alcatuirea unor cuvinte fara nici un sens

ecolalie

vorbirea spontana este prezenta dar incorecta, cu denaturari

logoree

incapabili de a scrie dupa dictare

incapacitatea de a intelege ceea ce este scris

lacune culturale si profesionale

tulburari ale memoriei

acalculie

tulburari ale operatiiloe mintale

Afazie de tip Broca ( motorie )

caracteristica principala a afaziilor motorii este aceea ca pacientul se afla in imposibilitatea de a vorbi; el intelege ceea ce i se spune dar nu poate produce miscarile fono-articulatorii pentru a se exprima verbal

formele de manifestare difera de la o persoana la alta, incepand cu o afazie totala pana la forme clinice atenuate care sunt caracterizate de un ritm incetinit de vorbire

vorbire inexistenta - pacientii se straduiesc sa vorbeasca iar nereusita le produce frustrare

in cazul unor forme mai usoare, articularea catorva cuvinte este posibila dar se realizeaza cu mare dificultate; uneori sunt capabili sa emita anumite sunete care se repeta aproape constant si involuntar

ritmul vorbirii este monoton, uniform, fara o intonatie fireasca

in cazul cand afazicul devine capabil sa sustina o scurta conversatie, acesta trebuie sa se gandeasca la modul in care rosteste, atentia lui fiind indreptata asupra propriei articulari

mimica si gestica raman neafectate avand rolul de mijloc de comunicare

automatismele verbale raman mai bine pastrate (numaratul, zilele saptamanii, cantatul)

stereotipii verbale care pot fi cuvinte sau fragmente de propozitie

agramatisme - acestea reprezinta simptomul esential al afaziilor expresive; subiectii vorbesc putin cu tendinta de a reduce propozitiile, vorbirea avand un stil telegrafic, redus la utilizarea substantivelor si a verbelor, fara a utiliza cuvintele de legatura

inlocuirea, inversarea omisiunea fonemelor, silabelor, cuvintelor

alcatuirea unor cuvinte fara nici un sens

perseverari si intoxicatii verbale

Afazia mixta ( totala )

simptome care sunt caracteristice ambelor tipuri de afazii, difera doar proportia , astfel ca in unele cazuri poate fi cu elemente dominante din afazia senzoriala sau cu elemente dominante din afazia motorie