Delimitarea obiectului psihoilogiei - expresie a legalitatii psihologiei ca stiinta

Fundamentele Psihologiei

Lucrare I

Delimitarea obiectului psihoilogiei-

expresie a legalitatii psihologiei ca stiinta

1.1 Ce este psihologia ?

Psihologia poate fi definite ca stiinta a comportamentului si a proceselor psihice.

Coordonatele istorice; inceputurile psihologiei stiintifice

Se spune, pe buna dreptate,ca psihologia este foarte veche ca preocupare a omului de a se cunoaste si intelege pe sine sub aspectul simtirii, trairii emotionale, gandirii, vointei si al conduitei in relatiile cu lumea, dar este foarte tanara ca stiinta independenta unanim recunoscuta.Astfel, din punct de vedere istoric, cunoasterea psihologica se poate imparti in trei mari etape sau perioade:

a) etapa prestiintifica

b) etapa filosofica

c) etapa stiintifica

a) Originile psihologiei pot fi localizate in secolele al IV-lea si al V-lea inainte de Christos.Filozifii greci Socrate, Platon, Aristotel si-au pus intrebari fundamentale referitor la psihicul uman, in timp ce Hipocrate, parintele medicinei, a facut importante observatii in legatura cu controlul cerebral al activitatii diferitelor organe.    Omul, devenind constient de sine, incepe sa-si puna unele intrebari referitoare la existenta si miscarea obiectelor, si fenomenelor din natura inconjuratoare, el trecand si la formularea unor intrebari legate de sine,

de locul sau in univers, de destinul sau, de trasaturile, functiile si capacitatile sal psihice. Raspunsurile la aceste intrebari au imbracat forma unor pareri, reprezentari si credinte naiv-mistice, bazate pe admiterea existentei si invocarii unor forte supranaturale, de natura oculta si misterioasa. O prima conceptie de acest fel poarta numele de animism.

Pe baza cercetarilor antropologice comparate, s-a putut stabili ca pentru animism este caracteristica admiterea mai multor anime (suflete): un suflet-viata care paraseste corpul in timpul somnului si calatoreste pe alte taramuri, si care cauta dupa moartea omului, un alt corp; un suflet-umbra care insoteste corpul in stare de veghe; un suflet-reflex al corpului care ne apare cand ne privim in apa sau in alte obiecte stralucitoare; un suflet-nucleu care este comun omului si animalelor, suflet care antreneaza o comunitate de destin si chiar de anumite insusiri fizioce si comportamentale.   

b) Perioada filosofica incepe o data cu formarea marilor sisteme filosofice in antichitatea tarzie (sec.VI-V a.e.n.) si tine pana in momentul cand are loc desprinderea psihologiei de filozofie si constituirea ei in disciplina de sine-statatoare. Spre deosebire de etapa anterioara, in cadrul etapei filosifice, cunoasterea psihologica dobandeste un caracter riguros sistematizat, logic si argumentat. Ea se mentine insa la un nivel speculative formal, fiind lipsita de un suport faptic, concret, furnizat de metode obiective de cercetare. Cum gandirea filosofica s-a dezvoltat pe doua modele antagonice - modelul materialist si modelul idealist,

si cunoasterea psihologica a dobandit atributul de materialista si idealista. In prima varianta, psihicul este considerat de natura materiala( pentru Epicur si Democrit, sufletul e format din atomi sferici inzestrati cu o viteza foarte mare; pentru reprezentantii materialismului vulgar, Bchner,Vogt, gandirea este o simpla secretie a creierului). In viziunea celei de a doua varianta, psihicul este de natura spirituala, imateriala( pentru Platon, sufletul este o proiectie a unui spirit divin, iar pentru Hegel, el este expresia ideii universale absolute)

Indiferent de orientarea lor materialista sau idealista, toate marile lucrari si sisteme filozofice include capitole si sectiuni compacte consecrate descrierii si analizei fenomenele psihice, multe dintre acestea dovedindu-se in esenta lor corecte si compatibile cu datele experimentale ulterioare.

c) In mod conventional, inceputurile psihologiei stiintifice , sunt datate la fondarea primului laborator de psihologie, la Leipzig, in 1879, de catre Wundt.Studiul psihologic poate fi abordat din mai multe perspective.

Perspectiva biologica stabileste o legatura intre actiunile umane si mioodificarile biochimice care au loc in interiorul organismului, in special la nivel cerebral si in general la nivelul sistemului nervos.

Perspectiva behavioristaia in considerare doar acele activitati exteriorizate ale organismului, activitati carepot fi masurate si observate

Perspectiva cognitive este preocupata de procese psihice ca: perceptia

reactualizarea, rationamentul, luarea deciziei si rezolvarea de probleme prin stabilirea legaturilor existente intre acestea si comportamentul uman.

Perspectiva psihanalitica subliniaza rolul motivatiei inconstiente si,

mai ales, cel al impulsurilor sexuale si agresive reprimate in copilari.

Perspectiva fenomenologica se concentreaza asupra trairii subiective a experientei si asupra motivatiei in vederea autorealizarii. O anumita problematica psihologica poate fi deci studiata din mai multe puncte de vedere.

Dupa ce s-a desprins de filozofie ca stiinta independenta, psihologia a inregistrat o dezvoltare rapida atat ca arie geografica,ea impunandu-se ca atare pe toate continentele si in toate tarile civilizate ale lumii cat si ca activitate de cercetare.

Drumul parcurs in cei peste 100 de ani de existenta ca stiinta a fost extreme de sinuos presarat cu numeroase situatii tensionate, generatede divergentele aparute in definirea obiectului de studiu al psihologiei.

Astfel, etapa evolutiei psihologiei a pus in evidenta doua tablouri sensibil distincte:

-tabloul psihologiei clasice

-tabloul psihologiei contemporane

Tabloul psihologiei clasice s-a dezvoltat in intervalul dintre 1878/79,

cand s-a produs desprinderea psihologiei intr-o stiinta de sine-statatoare

, si sfarsitul primei jumatati a secolului XX. In decursul acestei perioade si-au disputat suprematia stiintifica mai multa scoli.

2. Principalele orientari in psihologie:

2.1 Asociationismul este acea orientare care afirma primatul partii asupra intregului, iar in explicarea naturii si organizarii psihicului uman recurge la principiul descompunerii-recompunerii. Astfel se considera ca viata psihica este o simpla suma (conglomerat) a unor elemente mai departe indivizibile - senzatiile. Pornind de la ele, sub actiunea legilor asociatiei,

(asociatia prin asemanare, prin contrast si asociatia prin contiguitate spatio-temporala, adica prin coincidenta in spatiu si timp a unor senzatii) se formeaza perceptiile, reprezentarea si gandirea.

Ca urmare, intre senzatie si perceptie, intre perceptie si gandire

etc. nu exista decat diferente de ordin cantitativ si nu calitativ.

De asemenea, asociationismul este principiul dupa care imaginile,

ideile etc. nu sunt inregistrate in dezordine, ci associate intre ele.    Printre reprezentantii de seama ei scolii asociationiste se numara si Hermann Ebbinghaus.

Hermann Ebbinghaus (1850-1909) a fost un psiholog german, nascut in Barmen. El a studiat in universitatile din Bonn, Halle si Berlin. El este considerat un pionier in campul psihologiei experimentale, facand importante experimente asupra valorii repetitiei in memorie, folosind silabe fara sens. De asemenea, a dezvoltat metode pentru masurarea inteligentiei la copii.

2.2 Behaviorismul

Schimbarile radicale care fondeaza din punct de vedere conceptual psihologia stiintifica vor fi provocate de americanul John Watson in jurul anului 1920, ca o consecinta a ideilor darwiniene. Principiul sau este de a studia omul cu aceleasi metode obiective ca cele utilizate pentru animal,

care nu se poate studia pe sine. Observatia obiectiva ( care permite, prin definitie, un accord intre mai multi observatori) nu se poate aplica decat asupra a doua tipuri de variabile verificabile:

- variabilele de situatie: stimuli, varietatea acestor stimulari fiind nelimitata, mergand de la lungimile de unda ale unui stimul luminos la o intrebare pusa sau la o situatie sociala;

- Variabilele de comportament: "reactiile" sau "raspunsurile" raspunsurile motrice intr-un labirint, timpul de raspuns, desenele si raspunsurile verbale la om, etc. Omul, ca orice alt organism, nu poate fi cunoscut, in functie de criterii de obiectivitate, decat prin comportamentul sau, de unde si numele dat chiar de Watson,behaviorism

John Broadus Watson (1878-1958) a fost un psiholog american, nascut la Greenville.

A urmat studii universitare la Furman University si la University of Chicago.

In 1924 publica lucrarea numita "Behaviorismul" unde afirma: " Behaviorismul(.) incearca sa aplice la studiul experimental al omului tipul de rationament si vocabularul pe care numerosi cercetatori le

utilizau de atatia ani in studiul animalelor inferioare omului. Credem,

deci, si vom crede intotdeauna, ca omul este un animal care se distinge de celelalte numai prin anumite tipuri de comportament.Dupa parerea mea,

faptul de a impune o asemenea convingere va produce o puternica furtuna. Ea va suscita acelasi tip de rezistenta ca aceea care va fi fost observata atunci cand " Asupra originii speciilor" a lui Darwin a fost publicata pentru prima data." .

2.3 Psihologia experimentala in Franta
Reticenta behavioristilor in a face ipoteze asupra mecanismelor mentale nu este intru totul justificata prin necesitatile rigorii stiintifice. In Europa, mai ales in Franta, definirea de catre Thodule Ribot a unei psihologii stiintifice este fara echivoc: " Psihologia despre care este aici vorba va fi, deci, explicit experimentala: ea nu va avea ca obiect decat fenomene, legile si cauzele lor imediate; ea nu se va ocupa nici de suflet,

nici de esenta sa, deoarece aceasta problema, fiind in afara verificarii,

apartine metafizicii" . Aceeasi atitudine se regaseste si la Alfred Binet,

creator al primului test de inteligenta si director al laboratorului de psihologie fiziologica in 1895, si in egala masura la Benjamin Bourdon,

elez a lui Wundt, care a fondat la Rennes, in 1896, al doilea laborator francez de psihologie experimentala. Ribot, Binet si Bourdon vor conserva marile concepte mostenite de la psihologia filosofica ( perceptie,

memorie, inteligenta ), neavand ca obiectiv redefinirea continuturilor in functie de rezultatele obtinute verificabile.

Alfred Binet ( 1857-1911) s-a nascut la Nice. Studiile le-a facut la Sorbona specializandu-se in drept.

In anul 1905, Alfred Binet si colegul sau Thdore Simon au elaborat primul test de masurare a inteligentei. Testul a fost conceput pentru a veni in ajutorul copiilor francezi care intampinau dificultati la scoala pentru ca, ulterior, acestia sa primeasca educatie speciala.

O versiune americana a testului lui Binet, testul Standford-Binet Intelligence Scale, este utilizata si in present.

2.4 Empirismul asociationist

Limitele care au aparut in behaviorism provin din faptul ca Watson si behavioristii sunt departe de a fi cu totul independenti de orice ideologie filosofica. Acesti Psihologi au fost educati in contextual unei traditii filozofice engleze, empirismul asociationist, din care ei au conservat anumite principii, fara sa fie constienti ca alte optiuni sunt posibile. Filosofii empiristi englezi, in special David Hume si James Mill dezvolta principii deja prezente la Aristotel.

-Empirismul: spiritual este la nastere o tabula rasa in care se vor imprima imagini, reziduri ale senzatiilor( in Antichitate se considera analogia cu caractere gravate pe o tablita de ceara), experienta traita este cea care produce spiritul.

-Asociationismul: principiul dupa care imaginile, ideile etc. nu sunt inregistrate in dezordine, ci asociate intre ele, de unde si expresiile de " asociatie de idei". Behavioristii americani se vor inspira esentialmente din tezele reductioniste ale lui James Mill, insistamd asupra conditiei de continguitate temporala, admitand importanta similitudinii intre stimuli. Ideologia tinerei Americi este aceea a lui "self-made man" . Individul nu datoreaza nimic stramosilor lui, dar datoreaza achizitiilor sale si dinamismului personal. Aceste principii se acorda in totalitate cu doctrina empirismului, conform careia, capacitatile provin din experientele personale, si nu din ereditate. Doua descoperiri stiintifice considerabile vor consolida aceasta atitudine, conditionarea si sinapsele. Conditionarea,

descoperita de Pavlov, indica faptul ca un nou stimul poate sa declanseze o reactie reflexa : de exemplu, un sunet poate sa declanseze salivatia la un caine. Watson, si apoi behavioristii, vor vedea in conditionare prototipul functionarii pwihologice. Behaviorismul este in mod esential o psihologie a invatarii. In sfarsit, descoperirea de catre fiziologul englez Sherrinton

( 1897) a faptului ca tesutul nervos nu este continuu, ci se asociaza in puncte de jonctiune, sinapsele, va justifica implicit asocierile.

Cu toate acestea, empirismul asociationist nu este singura conceptie generala posibila, alte conceptii au permis depasirea limitelor behaviorismului si imbogatirea considerabila a psihologiei.

2.5 Gestaltismul

Anumiti psihologi de origine germana si fizicieni de formatie, ca Wolfgang Khler, care a studiat fizica cu Max Plank, vor opune behaviorismului o noua conceptie, al carei aspect negative este ineismul. Acesti psihologi care n-au fost formati in traditia asociationista au o viziune mai fizica asupra fenomenelor si sunt inpresionati de descoperirile asupra campurilor de forte electromagnetice mai mult decat de conditionare. Intr-un camp electromagnetic ( de atractie electrica), elementele situatiei nu mai sunt associate ca intr-un lant, ci sunt in interactiune, astfel incat orice echilibru poate fi rupt prin introducerea unui nuo element. Aceste structuuri de echilibru, al caror model este campul, sunt denumite "gestalt", de unde si denumirea de " gestaltisti" data psihologilor din acest curent. Teoria gestalt-ului putea sa se sprjine, dupa modelul behavioristilor, pe descoperiri. Numeroase fapte experimentale,

in special in perceptia vizuala, faptul structurarii spatiale a retinei,

se preteaza la o descriere in termini de camp, de exemplu un segment va aparea mai scurt sau mai lung in functie de orientarea sagetilor adaugate la extremitati. Pe de alta parte, masurarea electricitatii cerebrale,

electroencefalograma, de catre psihiatrul german Hans Berger, i-a sugerat lui Khler ca functionarea cerebrala si psihologica era legata de campurile electrice. Dar aceasta ipoteza a fost infirmata de neurofiziologi: electricitatea biologica nu este decat reflectarea activitatii moleculare a celulelor sau structurilor nervoase.   

Paralel, prin anii1950 - 1960, dezvoltatrea neurofiziologiei a repus in discutie ideea behaviorista conform careia stimularile sunt acelea care declanseaza activitatea psihologica. Inregistrarea activitatii electrice a creieruluui indica, dimpotriva, ca acesta are o activitate autonoma: somnul si visele. Alte lucrari, ca acelea ale lui Penfield si Roberts,

asupra explorarii creierului cu ajutorul stimularilor electrice in timpul operatiilor pe creier ( in care subiectul ramane constient ) arata existenta unor structuri specifice ale acestuia, cum ar fi partea temporala a emisferei stangi pentru limbaj, cortexul occipital pentru vedere.

2.6 Introspectionismul

Este orientarea care sustine ca obiectul unic de studio al psihologiei trebuie sa-l constituie constiinta, inteleasa ca o lume subiectiva interna,

inchisa, fara vreo legatura semnificativa cu actiunile stimulilor externi sau cu reactiile comportamentale. Ea se manifesta sub forma unor trairi

, reprezentari, idei, date nemijlocit subiectului si inaccesibile observatiei si inregistrarii obiective, din afara. Singura modalitate de a cunoaste continutul constiintei era considerate metoda introspectiei ( privirea cu ochiul interior a ceea ce se petrece in momentul de dat pe scena constiintei).

Wilhelm Wundt ( 1832-1920) s-a nascut la Neckarau si a studiat la universitatile din Tbingen si Heidelberg si la Institutul de psihologie din Berlin. Este considerat fondatorul psihologiei ca disciplina stiintifica. El a pus bazele primului laborator de psihologie experimentala, in anul 1879 la Leipzig.

2.7 Psihanaliza

Apare ca o reactie la limitele psihologiei introspectioniste a constiintei. Creatorul ei a fost medical neuropsihiatru vienez Sigmund Freud. Pornind de la datele clinice despre psihonevroze, Freud formuleaza idea caracterului dual antagonic al structurii vietii psihice a omului.Astfel, pe langa nivelul constient, pe studiul caruia se centrase psihologia pana atunci, el demonstreaza existenta si a celui de-al doilea nivel- inconstient. Acesta este transformat in factor determinant si in cauza principala a tuturor manifestarilor comportamentale.

In centrul structurii inconstientului a fost pus instinctual erotico-sexual, despre care se afirma ca inmagazineaza in sine intreaga energie mobila, creatoare . Psihologia care lua ca obiect principal de studiu inconstienta a fost denumita " abisala" sau a "adancurilor" .

Varianta intiala a psihanalizei a fost supusa in timp revizuirilor si corectiilor si ceea ce arezultat a fost numita neopsihanaliza.

2.8 Psihologia actiunii si a conduitei sunt doua variante ale aceluiasi al dependentei continuturilor proceselor psihice interne de actiunile exterioare dierecte ale omului cu obiectele concrete externe. Acest principiu a fost formulat si introdus in psihologie de catre savantul francez Jean Piaget.

Obiecrul psihologiei este extins de la studiul functiilor si proceselor psihice izolate la studiul actiunilor complexe orientate catre scop. Articulate si coordonate in timp, asemenea actiuni dau conduita.

Dupa Janet, conduita este totalitatea manifestarilor vizibile, orientate catre afara, cat si totalitatea proceselor invizibile de organizare si reglare a ei. Perre Janet explica " Suntem obligati de a concepe o psihologie in care actiunea vizibila din exterior este fenomenul fundamental si gandirea interioara nu este decat reproducerea , combinarea acestor actiuni exterioare sub forme reduse si particulare.

2.9 Structualismul

Psihologul elvetian Jean Piaget a ramas independent fata de behaviorism, sintetizand intr-o maniera originala diferitele influente,

evolutionismul lui Pierre Janet, si utilizand concepte structurale. Pentru el, inteligenta este constituita din structuri analoage cu cele logice si matematice:operatiile intelectuale.

Psihologia se inscrie astfel intr-un curent de gandire destul de general care s-a numit structuralism: in matematica el este reprezentat de teoria multimilor, apartinand unui grup de matematicieni reunite sub pseudonimul " Bourbaky" in lingvistica Chomsky propune structuri de baza si reguli de transformare, gramatica generativa ca analiza a limbajului.

3. Tabloul psihologiei contemporane

Incepe cu cea de-a doua jumatae a secolului XX. Ea este determinata de revolutia produsa pe plan metodologic de teoria generala a sistemelor si cibernetica.

Pe langa faptul ca aceste noi ramuri ale cunoasterii au elaborate notiuni, cu aplicabilitate generala, au dat si un nou mod de abordare a realitatii, denumit integrativ sistemic si informational. Acesta consta,

in primul rand, in considerarea oricarui obiect de cercetare ca sistem, respectiv, ca ansamblu de elemente aflate intr-o relatie neintamplatoare,

mai mult sau mai putin legica si stabila, in al doilea rand, in deplasarea atentiei de la studiul elementelor luate separat la studiul relatiilor si interactiunilor dintre elemente, si dintre sistem ca tot si mediu ambiant.

Metodologia sistemico-cibernetica a determinat o restructurare fundamentala a intregii cunoasteri stiintifice, inclusive a celei psihologice. Adoptand aceasta metodologie, psihologia contemporana a reusit sa treaca de la stadiul faramitarii in curente si scoli opuse, antagonice, la cel de unificare si integrare, pe baza principiului complementaritatii.

Cel mai important este ca s-a reusit depasirea disocierii si opunerii planului subiectiv intern si al celui comporatmental extern. Aceasta a inlaturat divergentelein circumscrierea si definirea obiectului psihologiei

4. Panorama specializarilor in psihologie

Psihologia contemporana este extrem de vasta. In anii 1980-1990, s-au difuzat, in fiecare an in jur de 30000-40000 de publicatii. Aceasta cifra reflecta fidel imposibilitatea unui cercetator in toate domeniile psihologiei: fara indoiala acesta este motivul pentru care si in psihologie sunt necesare specializarile ca si in celelalte domenii.

Aceste specializari nu sunt fructul hazardului sau al oportunitatilor,

si am putea prezenta aproape toate sectoarele mari ale psihologiei si ale stiintelor invecinate daca le presupunem determinate de doua mari axe,

deci de patru poli.

Normal

P. experimentala

P. generala

P.diferentiala

P.cognitiva

P. educatiei P. genetica

P. muncii Etologie

P.industriala Psihofiziologie

P. sociala

Social    Biologic

Etnopsihiatrie Psihofarmacologie

Antipsihiatrie Neuropsihologie

Psihopatologie

Psihologie clinica

Psihanaliza

Patologic

5. Influenta ciberneticii si a informaticii

In prelungirea efortului american pentru razboi, anii 50 vor cunoaste o dezvoltare extraordinara a noilor tehnici deviate din electronica. Norbert Wiener creeaza termenul de cibernetica pentru a desemna capacitatea oricarui sistem - masina sau organism uman - de a se autoregla si comunica. De la fabricarea ENIAC ( electronic numerical integrator and computer) dezvoltarea acestei tehnologii a crescut intr-o viteza vertiginoasa , astfel incat acum suntem foarte familiarizati cu aceasta lume a informaticii .

Informatica va crea un nou mod de gandire la toti mai multi cercetatori: este vorba de perspectiva prelucrarii informatiei. In mod complementar, cercetatorii din domeniul informaticii se intereseaza de studiul mecanismelor psihologice, cu scopul de a le copia.Astfel, vom vedea echipe mixte formate atat din cercetatori informaticieni,

cat si psihologi, intreprinzand cercetari in domeniul inteligentie artificiale, al recunoasterii vizuale, al sintezei cuvantului, dat fiind faptul ca analogia creier-computer nu este un model univoc ci unul interactiv.

6. Concluzie

In concluzie, cunoasterea psihologica nu poate fi completa si adecvata decat daca ea ne ofera date relevante atat despre natura, continutul, mecanismele si legile proceselor psihice care se produc in plan intern, cat si despre caracteristicile ,mecanismele si legile comportamentelor ,si9 activitatilor care se produc in plan extern. In acest caz trebuie tinuta seama de urmatoarele idei de principiu:

-actiunea in plan extern precede, din punct de vedere genetic, schemele si structurile psihice interne;

-schemele si structurile psihice interne se formeaza pe baza actiunilor externe;

-pe masura ce se formeaza si se consolideaza,componentele psihice interne se incud direct in pregatirea ,declansarea si coordonarea actiunilor externe;

- componentele psihice ca atare nu sunt accesibile observatiei si inregistarii directe;

- Cunoasterea continuturilor si structurilor psihice are un caracter mijlocit.

Bibliografie

"Manual de psihologie generala" Alain Lieury, Ed. Antet

"Manual de psihologie clasa a-X-a" Mihai Golu, Mihaela Pais-Lazarescu Ed Economica, 2004

" Introducere in psihologie" Rita Atkinson, Richard Atkinson, Ed Tehnica, Bucuresti 2002

" Encarta 2003"