Diagnosticul fobiei sociale

Diagnosticul fobiei sociale.

1.Tabloul simptomatologic

Iang (1968) distinge

1) Simptome fiziologice :

tahicardie, transpiratii tremur, respiratie accelerata, tensiune sau dimpotriva slabiciune musculara, furnicaturi in stomac, senzatie de greata, senzatie de sufocare.

2) Simptome comportamentale :

senzatia ca subiectul este stana de piatra sau tendinta de fuga (evitarea).

3) Simptome subiective :

variaza de la subiect la subiect si include ganduri de tipul : "a-si fi putut sa mor" si stari afective cum ar fi : jena, rusine teama si furie.

Deci, fobicii reactioneaza pe plan fiziologic, comportamental si subiectiv si aceste reactii impiedica disparitia simptomelor (aceste simptome pot sa nu fie asociate). Reactiile mentin problema pentru ca sporesc starea afectiva negativa initiala si chiar mai mult, produc noi simptome, cum ar fi anxietatea anticipatorie, aprehersiunea unui pericol si frustrarea

Declansator situational

Tehnicardie Reactii de fuga "O sa cad"

Tremurat Strigat de ajutor "E ingrozitor"

Transpiratii Reactia "stana de piatra" teama, jena

Tahicardie    Retragere si evitarea "Nu pot face fata"

Oboseala    unor activitati agreabile Scaderea increderii

Ingrjorare, Frustrare

2. Formele si manifestarii clinice ale anxietatii.

Se intalnesc urmatoarele forme ale anxietatii:

1. Forme izolate, care cuprind:

- criza paroxista de anxietate, cu debut brusc sau pe un fond anxios preexistent

- starea de anxietate cronica, cu un caracter permanent si care este resimtita ca o tensiune interna, asociata cu manifestari somatice

2. Forme asociate ale anxietatii:

- nevroza fobica si obsesiva in isterie;

- psihozam, in special, in faza delirului la schizofrenie, la melancolici;

- mdicina somatica : insotitoarea tuturor bolior;

Manifestari clinice majore ale anxietatii

- criza de anxietate tulburarea de tip panica.

- anxietatea de asteptare anxietate generalizata

- echivalentele somatice ale anxietatii.

a) Atacurile de panica apar brusc, neasteptat, indiferent de situatie. Aceasta constau in trairea unui sentiment puternic de pericol iminent, sentiment insotit de o serie de manifestari psihofiziologice de mare amploare; senzatie de lesin, tremuraturi, trairea sentimentului de irealitate.

Caracterul brusc si neasteptat al manifestarilor respective ii sugereaza pacientului ideea ca ar putea fi victima unei boli somatice sau psihice grave; infarct, pierderea controlului, instalarea unei stari psihotice (de nebunie).

In absenta atacurilor de panica pacientii sunt calmi nelinistiti, cu toate ca multi dintre ei traiesc o anumita stare de anxietate anticipatorie cu privire la un posibil atac in viitor.

b) A doua forma sub care se manifesta tulburarea anxioasa reprezinta evaluarea nerealista si anxioasa a unor evenimente existentiale. Si in acest caz anxietatea poate fi insotita de o serie de simptome somatice ca de pilda : supraincarcarea musculara, tremuraturi, neliniste, fatigabilitate, tulburari respiratorii; palpitatii, transpiratii excesive, uscaciune a gurii, ameteli, senzatie de greata, diaree, mictiuni frecvente, dificultati de concentrare a atentei, senzatie de nod in gat, insomnie, irascibilitate etc.

Un numar mare de pacienti sufera de toate trei tipuri de anxietate.

Atacurile de panica debuteaza, de regula, brusc, aproximativ intre 20 si 30 ani (Rapel, 1985). Anxietatea generalizata poate avea si ea un debut brusc dar cel mai adesea acesta are un caracter insiduos.

Aceste tulburari emotionale sunt insotite de anumite modele cognitive:

a) Gandurile negative ce apar in mod automat atunci cand subiectul traieste starea de anxietate;

b) Afirmatiile si regulile cu caracter disfunctional care reprezinta seturi de atitudini si credinte pe care le impartasesc indivizii in legatura cu ei insisi si cu lumea inconjuratoare si care ii determina sa interpreteze diverse situatii intr-un mod negativ. Mai precis, individul are o autoapreciere scazuta, iar lumea este perceputa ca fiind ostila, dusmanoasa.

Procese care contribuie la mentinerea tulburarilor (Clark. 1986, 1988).

1.Tendinta de a interpreta o serie de simptome corporale intr-un mod catastrofic ("Eu sunt nebun")

2) Hipervigilenta : in mod frecvent isi exploreaza starile proprii, cea ce ii face sa remarce senzatii pe care majoritatea nici nu le observa. Aceste senzatii sunt, la randul lor, interpretate ca semne ale unei boli grave.

3) Anumite comportamente de tip evitant - ceea ce intareste interpretarile negative ale pacientolor.

Aceste trei tipuri de anxietate insotesc fobia sociala, ami ales, cand ea a devenit cronica si destul de intensa.

Asadar, fobia sociala se caracterizeaza printr-o reactie anxioasa in legatura cu o situatie concreta - atunci cand individul se afla in societate si se simte evaluat. Aceasta stare poate fi insotita de o criza de panica sau nu, ea poate deveni cronica, sau altfe zis, anxietate generalizata (sau de asteptare). Aceasta stare presupune anumite modele cognitive disfunctionale care pun in actiune procesele de mentinere a tulburarii descrise mai sus : hipervigilenta, comportamentul evitant s.a.