RAPORT PSIHOLOGIC

UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE STIINTE SOCIO-UMANE

SPECIALIZAREA:PSIHOLOGIE, ANUL II.

RAPORT    PSIHOLOGIC

Ma numesc , am 20 de ani si sunt studenta in anul II la Facultatea de Stiinte Socio-Umane, specializarea:Psihologie.

La seminarul de Psihodiagnoza Inteligentei si Aptitudinilor, am avut de rezolvat o baterie de teste psihologice de aptitudini cognitive, iar pe baza rezultatelor testelor de facut o autoevaluare. Ca modalitati de evaluare am utilizat teste psihologice ce ne permit evaluarea unor abilitati:

ABILITATEA GENERALA DE INVATARE

APTITUDINEA VERBALA

APTITUDINEA NUMERICA

APTITUDINEA SPATIALA

PERCEPTIA FORMEI

ABILITATI FUNCTIONARESTI

CAPACITATEA DECIZIONALA

In perioada liceului am obtinut rezultate scolare foarte bune, iar in perioada facultatii rezultate satisfacatoare. Sunt o persoana care incearca sa obtina cat mai mult, imi place sa citesc, sa rezolv integrame, sa comunic cu cat mai multe persoane. Am fost constiincioasa in timpul evaluarii, am incercat sa fac testele cat mai corect, sa ma incadrez in timp pentru a obtine rezultate cat mai bune.

Numarul de itemi rezolvati corect la un test a fost operationalizat prin scor sau cota bruta. Aceasta valoare insa nu are nicio semnificatie daca nu o comparam cu anumite norme, standarde sau etaloane. Etalonarea confera semnificatie scorurilor si permite interpretarea acestora, deasemenea permite compararea directa a scorurilor la diferite probe. Astfel, un scor la un test poate sa nu aiba aceeasi semnificatie la un al doilea test.

In cazul testelor din CAS am utilizat scara normalizata cu 5 clase:

Clasa 5 - nivel foarte bun;

Clasa 4 - nivel bun;

Clasa 3 - nivel mediu;

Clasa 2 - nivel slab;

Clasa 1 - nivel foarte slab.

Primele teste au masurat Abilitatea de Invatare, care reprezinta aptitudinea de a asimila informatii noi, de a le reorganiza si de a opera cu aceste informatii.Ea apare ca un construct cu trei fatete: asimilara selectiva de noi cunostinte, aceasta implica concentrarea atentiei si rezistenta la interferenta; a capacitatii de organizare a informatiilor in memorie, care implica inhibitia cognitiva si memoria de scurta durata; si o componenta de operare, aceasta implicand: rationamentul analitic, transfer analogic, memorie de lucru si flexibilitate in categorizare.

La aceste teste am obtinut un scor forte bun (nivelul 5).

Primul test aplicat a fost: Rationament Analitic. Scopul testului este de a evalua capacitatea subiectului de a descoperi reguli si de a utiliza aceste reguli pentru a rezolva probleme de rationament, precum si de extrage concluzii corecte pornind de la diferite firmatii.

La acest test m-am incadrat in "clasa 5", ceea ce inseamna un "nivel foarte bun" al rationamentului analitic. Scorul ridicat indica ca detin o capacitate crescuta de a identifica reguli logice si de a aplica aceste reguli la situatii problematice, atat in contexte bine specificate, cat si in conditii de viata si profesionale mai putin structurate. Performante crescuta indica de asemenea, usurinta de a combina informatia din premise pentru a ajunge la concluzia valida.

Un al doilea test a fost: Transfer Analogic. Transferul analogic vizeaza acele procese care ne ofera posibilitatea rezolvarii de probleme noi pe baza similitudinii cu probleme deja rezolvate. Scopul acestui test este acela de a evalua capacitatea unei persoane de a aplica in situatii noi cunostinte asimilate anterior. Testul propus evalueaza transferul de cunostinte declarative, mai precis continuturile verbale si figurale.

La acest test, m-am incadrat in clasa a 4-a, de unde rezulta un nivel bun de a realiza transfer analogic. Acest scor imi permite sa spun ca am capacitatea de a gasi criterii relevante de clasificare si de a le aplica in situatii noi, identificand similitudinile dintre situatia actuala si situatiile anteriore. Aceasta abilitate este foarte importanta in activitatile noi, cu care inca nu m-am confruntat. Tinand cont de faptul ca mediul este in continua schimbare, capacitatea de a gasi similaritatea dintre situatia noua si una cunoscuta la care am solutie este extrem de importanta in economia si calitatea rezolvarii noii situatii.

Un alt test este Flexibilitatea Categorizarii.Abilitatea de a categoriza flexibil obiectele reprezinta capacitatea de a schimba rapid criteriul de categorizare si de a grupa obiectele pe baza noului criteriu, fiind parte integranta a abilitatii generale de invatare. Scopul acestui test este acela de a evalua capacitatea unei persoane de a grupa aceleasi obiecte in categorii diferite, pe baza mai multor criterii de clasificare, in cazul de fata: perceptiv, tematic (functional) si taxonomic.

La acest test m-am incadrat in nivelul 5, un nivel foarte bun de flexibilitate a categorizarii.Aceasta performanta indica faptul ca pot sa organizez flexibil cunostintele, adica sa le grupez in functie de context, scop si/sau cerinte ale sarcinii. Abilitatea de a organiza aceleasi cunostinte in moduri distincte asigura achizitia si reactualizarea mai eficienta a informatiilor. Aceasta abilitate imi va permite intelegerea unei probleme sau situatii din mai multe perspective, fapt care va duce la optimizarea rezolvarii de probleme. Performanta crescuta poate indica si faptul ca pot da dovada de creativitate si usurinta in invatare.

La testul de Inhibitie Cognitiva, scorul brut s-a situat in clasa/nivelul 3, aceasta inseamna ca am un scor de inhibitie cognitiva, respectiv de memorie de scurta durata mediu.

Testul masoara inhibitia cognitiva si capacitatea memoriei de scurta durata. Inhibitia cognitiva se evalueaza prin performantele la o sarcina de uitare intentionata. Capacitatea noastra de a ignora informatiile care sunt prezente in mediu dar care nu ne ajuta sa rezolvam o problema sau sa ne atingem un scop, numita capacitate de inhibitie cognitiva, este o aptitudine esentiala pentru un spectru larg de ocupatii. Ea este implicata in atingerea unor performante superioare acolo unde este nevoie de concentrare maxima si selectia informatiilor relevante pentru decizii adecvate.

Avand in vedere ca performanta mea se situeaza in nivelul mediu, aceasta inseamna ca nu ma pot astepta la performante prea bune acolo unde este nevoie de concentrare maxima si selectia informatiilor relevante pentru decizii adecvate. Acest scor poate sugera deficiente in perfomantele mele in cadrul activitatilor complexe.

Alt test realizat a fost Memoria de Lucru. Scopul testului de Memorie de Lucru este de a evalua capacitatea de stocare si procesare simultana a informatiei.Memoria de lucru (ML) este definita ca fiind capacitatea sistemului cognitiv uman de a stoca pe o durata scurta de timp informatii relevante din punct de vedere al sarcinii si de a opera in paralel cu aceste informatii.

La acest test de asemenea am obtinut un nivel mediu de perfomanta. Acest nivel s-ar putea datora si oboselii sau a zgomotului din sala de seminar. Acest scor indica o performanta medie in sarcini care presupun operarea simultana cu mai multe tipuri de informatii(calcul,planificare etc.) sau sarcini care presupun evaluarea mai multor alternative.

Testul de Interferenta Cognitiva are ca scop evaluarea capacitatii persoanei de a se concentra pe aspectele relevante ale unei sarcini.Interferenta se refera la scaderea performantelor in diverse sarcini de lucru ca urmare a interventiei unor informatii sau comportamente nerelevante in raport cu acele sarcini.

La acest test am obtinut un scor bun(nivel 4) ceea ce imi indica o performanta crescuta in activitati complexe care presupun concentrarea alternativa pe anumite aspecte relevante ale sarcinii desfasurate. Acest scor indica, totodata, faptul ca am abilitatea de a face abstractie de stimulii distractori din mediu, care imi pot afecta in mod negativ performanta.

Ultimul test din categoria testelor privind Abilitatea Generala de Invatare este testul de Atentie Concentrata.

In societatea actuala ne confruntam constant cu numeroase surse de informatie si stimuli din mediu care actioneaza asupra analizatorilor nostri si care pot sa ne influenteze comportamentul. Testul masoara anume aceasta capacitate a noastra de a raspunde numai la cateva dintrea aceste surse de informatie - cele relevante pentru scopurile noastre - si de a ignora restul informatiilor din mediu - cele irelevante pentru problemele pe care trebuie sa le rezolvam.Procesul prin care realizam aceasta selectivitate a resurselor noastre de prelucrare a informatiilor se numeste atentie.

Scorul la Testul de Atentie Concentrata se situeaza in clasa/nivelul 3, aceasta inseamnand ca am un scor de atentie concentrata mediu. In urma rezultatelor as putea sa ma astept la rezultate bune acolo unde este nevoie de atentie selectiva.

Tot in cadrul seminarului de psihodiagnoza am rezolvat si teste ce masoara abilitatile verbale, la care am obtinut o performanta buna (nivel 4). Aptitudinea Verbala reprezinta o componenta esentiala subsumata comunicarii si in general relatiilor inter-umane. Nivelul de dezvoltare al acestor abilitati  permite desfasurarea eficienta a majoritatii profesiilor, in special a celor ce presupun intelegerea si comunicarea unor continuturi precise, prezente in domeniul educational, juridic, relatiilor cu publicul etc.

Acest test este compus compus din: a) Testul de vocabular

b) Testul de sintaxa

c) Testul de intelegere a textelor scrise

Primul test masoara abilitatile de vocabular, apeland la modul in care reusesc sa operez cu sensurile cuvintelor pentru a stabili gradul lor de apropiere sau departare semantica. La acest test am obtinut un nivel mediu ( clasa 3) al abilitatii de vocabular. Acest rezultat indica faptul ca nu am o performanta ridicata la testul de vocabular,dar nici una prea slaba. Nivelul mediu imi arata ca sunt capabila sa surprind diferentele de nuanta intre sensurile propii si figurate ale cuvintelor, iar dificultatile pot fi rezultatul oboselii si de asemenea starea de sanatate precara din ziua respectiva. Consider ca as putea comunica eficient si exact in activitatile profesionale si sociale in general.

Al doilea test: Testul de Sintaxa, are ca scop masurarea abilitatii de a construi propozitii si fraze.Sintaxa permite intelegerea sensului unei propozitii sau fraze pe baza relatiei dintre cuvintele care o compun.

Aici am obtinut un scor bun (nivel 4) ce indica faptul ca sunt capabila sa utilizez adecvat structurile sintactice, astfel incat acestea sa imi permita o comunicare eficienta. Pot identifica formele gramaticale corecte sau gresitesi reusesc sa utilizez structurile sintactice pentru a infera sau a comunica sensul dorit al frazelor.

Testul de Intelegere a Textelor mi-a permis sa-mi evaluez abilitatea de a deriva sensul adecvat al unor cuvinte sau expresii din textele citite, si de a combina informatiile din text sub forma de inferente constiente sau inconstiente. Masoara capacitatea de a construi sensul si de a genera inferente.

La acest test am obtinut un scor bun (nivel 4) si aceasta inseamna ca mecanismele mele cognitive de combinare logica a elementelor textului, si de derivare a sensului unor cuvinte izolate sunt dezvoltate. Am capacitatea de a detecta relatiile logice intre elementele textului si pot genera un volum adecvat de inferente, rezultand o buna reprezentare si intelegere a textului.

La testele privind Aptitudinea Numerica am obtinut performante foarte bune (nivel 5). Aptitudinea numerica reprezinta capacitatea de a intelege si opera cu continuturi numerice. Probele de aptitudine numerica au fost: Calcul Matematic si Rationament Matematic.

Performantele mele la aceste probe pot fi in legatura cu varsta , sexul si nivelul educational,stiind ca aptitudinea numerica creste odata cu varsta si nivelul educational.

Primul test, Calcul Matematic,are ca scop evaluarea aptitudinii numerice operationalizata prin rapiditatea si corectitudinea de realizare a calculelor matematice simple

Am obtinut un scor foarte bun(nivel 5) de calcul matematic la acest test. Performanta ridicata indica faptul ca detin solide cunostinte declarative, procedurale si conceptuale de calcul matematic si reusesc sa le activez cu rapiditate si exactitate in contextul efectuarii operatiilor matematice simple de: adunare, scadere, inmultire, impartire. Potrivit acestui rezultat as putea obtine performante superioare in ocupatii care presupun sarcini saturate in aptitudinea de calcul matematic.

Testul de Rationament Matematic masoara abilitatea de a intelege si organiza datele unei probleme matematice si de a selecta metoda/formula matematica adecvata pentru rezolvarea ei

In urma efectuarii testului am obtinut un nivel foarte bun de rationament matematic. Aceasta performanta ridicata indica faptul ca pot realiza cu usurinta rationamente matematice. Pot utiliza in mod flexibil cunostintele matematice pentru analiza datelor numerice, identificand cu rapiditate relatiile matematice dintre acestea. Dat fiind capacitatii superioare de rationament matematic am obtinut mereu performante bune la obiectele matematice din liceu si la statistica in facultate.

Aptitudinile Spatiale reprezinta capacitatea de a genera, retine si transforma imagini vizuale abstracte (Lohman, 1979).

Pentru depistarea capacitatilor spatiale, am folosit 3 teste:

Imagini mintale - transformari;

Orientare spatiala;

Generare de imagini.

Scopul testului de Imagini Mintale - Transformari este acela de a evalua capacitatea unei persoane de a transforma reprezentarile imagistice, in particular prin rotire.

Pornind de la asumptia ca identificarea transformarilor la care este supus un obiect este dependenta de calitatea reprezentarii mintale a acestuia, s-a investigat in ce masura gradul de rotire al unui obiect influenteaza rapiditatea recunoasterii identitatii acestuia cu un stimul tinta.

La acest test am obtinut un nivel bun de a realiza transformari ale imaginilor mintale. Acest scor indica faptul ca procesele implicate sunt dezvoltate optim. Deci, pot spune ca sunt capabila de a-mi reprezenta mintal diferite imagini, indiferent de complexitatea acestora; de a le transforma prin rotire independent de tipul acesteia (in plan sau adancime). Le pot compara pentru a decide daca sunt similare sau diferite cu un obiect tinta. Obtinand acest scor mare mi s-ar putea indica meserii saturate in activitati care cer operarea cu imagini mintale.

Testul de Orientare Spatiala masoara capacitatea unei persoane de a analiza un camp de stimuli dintr-o perspectiva data si de a oferi informatii despre acel camp pornind de la o noua perspectiva ceruta,capacitatea unei persoane de a se orienta in spatiu.

Aici m-am incadrat in nivelul mediu de orientare spatiala. Acest scor indica faptul ca chiar daca reusesc sa analizez cat de cat relatiile spatiale care exista intre diferite elemente ale unui camp, sa imi formez o imagine mintala adecvata a acestuia si apoi sa recunoasc spatiul respectiv dintr-o alta perspectiva, nu pot lua in calcul optiunea pentru meserii care fac apel la orientare spatiala.

Al treilea test : Generare de Imagini are ca scop masurarea capacitatii unei persoane de a retine mintal o serie de imagini si apoi de a le combina.

Aici am obtinut un nivel slab de generare a imaginilor mintale (nivel 2). Scorul mic la test indica faptul ca prezint dificultati in a realiza mintal operatii de generare a imaginilor. Activitatile care sunt saturate in aceste operatii le voi realiza cu dificultate.

In setul de Teste de Perceptie a Formei am facut trei teste care masoara abilitati perceptiv-vizuale diferite, dar interrelationate:Testul de Constanta Formei, Testul de Analiza Perceptuala Complexa si Testul de Percepere a Detaliilor. La aceste teste am obtinut o performanta buna a perceptiei a formei.

Testul de Constanta Formei masoara in principal abilitatea de detectie a constantei formei, dar si pe cea de identificare a pozitiei in spatiu a figurilor. Constructul operationalizat prin Testul de Constanta a Formei se refera la discriminarea vizuala de nivel inalt, care face posibila recunoasterea unor figuri ca avand aceeasi forma, chiar si in conditiile in care se modifica marimea sau pozitia acestora.

Nivelul bun al abilitatii de constanta a formei obtinut la test indica faptul ca detin abilitati perceptive ridicate de a recunoaste ca doua figuri au aceeasi forma, chiar si in conditiile in care se modifica marimea si pozitia uneia dintre ele. Probabil ca as fi avut performante ridicate in profesii care presupun operatii de comparare a formei obiectelor(ex.designer, arhitect etc.)

Testul de Analiza Perceptuala Complexa are ca scop evaluarea nivelului de dezvoltare al abilitatii de discriminare figura-fond si pe cea de identificare a pozitiei in spatiu a figurilor.

La acest test am avut un nivel bun de discriminare figura-fond. Scorul ridicat indica faptul ca am abilitati ridicate de discriminare a unor figuri grafice, indiferent de contextele in care apar. Am capacitatea de a discrimina cu rapiditate si precizie figurile de context, chiar si atunci cand: figurile sunt rotite, sunt suprapuse altor figuri, exista un numar ridicat de distractori si distractorii se aseamana foarte bine cu figurile initiale. Imi este usor sa urmaresc stimuli grafici, fara a fi distrasa de elemente nesemnificative ale campului perceptiv, dar aceasta capacitate poate varia in functie de starea pe care o am in momentul respectiv si de conditiile din mediul ambiant.

Testul de Percepere a Detaliilor are ca scop evaluarea nivelului abilitatii de percepere a detaliilor din materiale grafice si obiecte.

Aici am obtinut un nivel mediu de percepere a detaliilor din materiale grafice si obiecte. Acest scor este unul real, caci intr-adevar intampin mici dificultati de identificare a detaliilor prezente in materiale grafice sau imagini. Nu am performante prea bune in compararea detaliilor diverselor obiecte,si nici in a identifica aspectele identice sau diferite dintre acestea.

Urmatorul test realizat a fost: Abilitati Functionaresti. Acest test masoara capacitatea persoanei evaluate de a identifica detalii semnificative si greseli din materiale scrise si tabele.

 Scorul acestei probe reprezinta o masura a constructului "abilitati functionaresti", care vizeaza abilitati perceptive referitoare la materiale verbale si numerice. La acest test am obtinut un nivel foarte bun al abilitatilor perceptive functionaresti. Pot spune ca prezint abilitati dezvoltate de identificare, comparare si corectare rapida si precisa a informatiei verbale si numerice, prezentat in format tabelar.

Ultimul test realizat a fost:Capacitatea Decizionala. Obiectivul acestei probe este evaluarea rationalitatii decidentului. Un construct diferit care este evaluat il reprezinta gradul de indecizie al decidentului, adica masura in care decidentul evita sa ia o decizie ferma intr-o situatie in care alternativele sunt cunoscute. La acest test am obtinut un nivel bun (clasa 4)  al rationalitatii decidentului. Acest scor poate fi tradus printr-o buna capacitate de analiza rationala a situatiilor decizionale. Sunt o persoana care analizeaza atent informatiile disponibile si argumentele pentru alternativele decizionale intre care trebuie sa aleg. Cu toate ca utilizez uneori euristici decizionale, prefer sa analizez fiecare situatie decizionala in parte. Scorul ridicat imi prezice performante profesionale adecvate in profesii ce presupun prin excelenta luarea de decizii,cum ar fi profesia de avocat, manager, judecator, detectiv etc. De cele mai multe ori analizez cu atentie mai intai situatia si dupa aceea iua o hotarare, imi place sa ma implic in analiza situatiilor problematice si in general in rezolvarea de probleme.