Dimensiunile invatarii

Dimensiunile invatarii

In sens larg,invatarea este "procesul dobandirii experientei individuale de comportare,deci datorita invatarii nu se acumuleaza doar informatii,ci se formeaza gandirea,sentimentele si vointa-intreaga personalitate. Se disting forme ale invatarii:involtarea spontana,neorganizata,care are loc in familie,in timpul exercitarii profesiunii,de aceea mai este numita si invatarea sociala.

Cealalta forma este invatarea sistematica-invatarea scolara-o activitate instructive-educativa planificata, organizata si de aceea mult mai eficienta.

Efectele ei se resimt indeosebi in planul insusirii cunostintelor si al dezvoltarii intelectuale-ceea ce in pedagogie constituie procesul instruirii.

Formarea sentimentelor si a vointei este desemnata ca fiind datorita educatiei(in sens restrans). Aceasta distinctie are o baza obiectiva, fiindca instruirea se bazeaza foarte mult pe gandirea logica, pe cand structurarea sentimentelor este un process mai mult asociativ,realizat in cadrul experientei sociale, datorat succeselor,exemplelor,ambiantei scolare.

Primele cercetari in domeniul invatarii au fost effectuate de I.P. Pavlov in Rusia si E.Thorndike in S.U.A Pavlov a descoperit reflexele conditionate, "legaturi temporare intre nenumarati stimuli din ambianta animalului,receptionati de receptorii lui,si anumite activitati ale organismului.Dupa Pavlov, invatarea v-or fi decat o succesiune de reflexe conditionate.

Dupa E.Thorndike,invatarea este o succesiune de incercari si erori.

In zilele noastre,J.Bruner a subliniat ca "Nu predam o materie oarecare pentru a produce mici "bibloteci vii" in acea materie,ci pentru a-l face pe elev sa gandeasca el insusi, sa ia parte la procesul de creare a cunostintelor.

Psihologul American R.Gagne distinge mai multe tipuri de invatare de complexitate crescanda. El mentioneaza printer cele mai simple forme "invatarea de semnale" descrisa de Pavlov si "invatarea stimul-raspuns" carecterizata de Thorndike, dar distinge formele tipice ale invatarii umane asociatiile verbale",invatarea conceptelor, a regurilor si , mai ales,rezolvarea de probleme.

Deci,esenta unui proces efficient de invatare consta in dezvoltarea gandirii abstracte, in crearea independentei si initiativei in solutionarea problemelor complexe.Bineinteles, ea trebuie sa se bazeze si pe cultivarea motivatiei precum si un progres al tuturor proceselor psihice.

Putem spune ca instruirea este arta de a-l ajuta pe elev sa invete.Nu dascalul ii invata pe elevi, ei elevii invata. Dasculul trebuie sa ii ajute in acest proces    de invatare prin organizarea climatului invatarii si a sarcinilor de lucru.

Invatarea are mai multe nivele sau dimensiuni.Acestea nu sunt successive si simultane avand, in functie de sarcina de lucru, dominante sau retrageri din prim-plan.

Dimensiunile invatarii sunt:

-Formarea atitudinilor si perceptiilor positive fata de invatare;

-Insusirea si integrarea cunostintelor;

-Extinderea si nuantarea cunostintelor;

(prelucrarea si rafinarea cunostintelor)

-Aplicarea cunostintelor in situatii semnificative;

-Formarea obisnuintelor mentale productive;

Prima dimensiune se refera la dezvoltarea sentimentului de acceptare a elevilor de catre dascali.

Educatorul are la dispozitie o serie de tehnici prin care elevii sa se simta acceptati(asigurarea contactului visual,folosirea numelui preferat pentru copil,aproprierea in plan fizic,repetarea intrebarii).

Sentimentul de acceptare trebuie sa se extinda si la :

a)Acceptarea de catre colegi-realizarea unei invatari prin cooperare(elevii isi asuma diverse roluri si responsabilitati);

b)Al doilea aspect se refera la confortul fizic al clasei;

c)Acceptarea sentimentului de ordine(elevii sa stie ce li se accepta si ce nu,cand li se accepta).

La inceputul anului, impreuna cu elevii, se stabilesc reguli si procedee care se refera la modul de incepere a lectiilor,de intrerupere a lor etc.

Regurile de instruire acceptate de elevi sunt:

-cum sa parasesti clasa;

-cum sa intri in clasa daca ai intarziat la ora;

-procedee de evaluare si promovare;

-conduita generala in scoala si inafara ei;

-care sunt procedeele de comunicare scolara-familie;

-sarcinile de lucru in clasa-sarcina de lucru e usurata daca are claritate si ii motiveaza pe elevi.

Sarcinile de lucru, pentru a putea fi realizate,trebuie sa aiba la dispozitie resurse necesare care sunt:

Externe : -rechizite

-instrumente

-timpul necesar pentru realizarea temei

Psihologice - abilitatile sau capacitatile elevului;disponibilitatea la efort;

Elevii care au o atitudine pozitiva fata de efort au rezultate bune,cei care se bazeaza pe noroc sunt sortiti esecului.

Referitor la aceasta dimensiune a invatarii dascalul trebuie sa faca o planificare care sa cuprinda: climatul clasei si sarcinile de lucru.

Activitatea selectata se refera la fiecare tehnica utilizata.

A doua dimensiune se refera la insusirea si integrarea cunostintelor.

Cunostintele sunt de doua feluri:

a)declarative-fapte,opinii,interpretari,prejudecati de valoare;

b)procedurale(deprinderi intelectuale)

Invatarea unor tipuri diferite de cunostinte presupune etape si strategii diferite.

Invatarea cunostintelor declarative se face in urmatoarele etape:

a)construirea intelesului pentru cunostintele respective;

b)organizarea cunostintelor declarative;

c)memorarea cunostintelor declarative;

In ceea ce priveste invatarea cunostintelor procedurale, etapele sunt:

a)construirea unui model pentru invatarea cunostintelor procedurale;

b)formarea prin exersarea cunostintelor procedurale;

c)interiorizarea cunostintelor procedurale (construirea unui model al deprinderii si apoi exersarea pana la automatizare).

Extinderea si nuantarea cunostintelor este a treia dimensiune a invatarii.Procesele psihice implicate in aceasta extindere si nuantarea care constituie scopul instruirii sunt:compararea,clasificarea,inductia,deductia,

analiza erorilor in rationament, constuirea sustinerii sau argumentarii, abstractizarea,analiza perspectivelor.

Referitor la a patra dimensiune,o prima etapa in utilizarea cunostintelor in situatii semnificative este luarea deciziilor.Un alt mod de a utiliza cunostintele e investigatia definitionala,care poate fi:

a)istorica(cercetare documente)

b)proiectiva(previziuni:"Ce se va intampla daca.?")

Un alt tip de situatie semnificativa este cercetarea experimentala:

-rezolvarea de probleme;

-inventia;

Formarea obisnuintelor mentale productive .Cu totii avem obisnuinte mentale dar nu productive,ci imaginative.Obisnuintele mentale productive se refera la gandirea si invatarea autoreglatoare,gandirea si invatarea critica, gandirea si invatarea creative.