CHESTIONARUL DE PERSONALITATE CALIFORNIA

1.Teoria lui H. Gough privind dimensiunile interrelationale ale personalitatii

Perspectiva din care construieste H.Gough chestionarul este dubla: contextul de utilizare si conceptele care exista deja in domeniul comportamentului interpersonal. Autorul se centreaza in teoria privind modul cum se exprima personalitatea umana in relatie, pe acei termeni pe care oamenii ii utilizeaza intre ei pentru a-si descrie moduri de comportament, caracteristicile obisnuite, zilnice sau, pentru a ne referi direct la denumirea data de autor, pe "conceptele populare" in sensul cel mai direct al acestei expresii.

2.Conceptia lui Gough privind evaluarea personalitatii si construirea unui chestionar dedicat normalitatii

Metoda generala a lui Gough este sa porneasca de la situatiile in care se cere utilizat testul. In functie de aceasta gama de situatii, va construi masuratori care sa se bazeze pe acele constructe care sunt deja operationale in raport cu felul cum se comporta indivizii in conjuncturile situationale specifice.

Putem afirma ca perspectiva dupa care construieste Harrison Gough chestionarul este dubla: de la contextul de utilizare si de la acele concepte care exista deja in domeniul comportamentului interpersonal. Anume, acei termeni descriptivi pe care oamenii ii utilizeaza intre ei pentru a-si descrie modurile de a se comporta, caracteristicile obisnuite, cotidiene sau, pentru utiliza chiar denumirea data de Gough, "conceptele populare".

In modul cum il defineste Gough, un "concept popular" nu este doar un termen utilizat in vorbirea curenta, ci are si calitatea de a transcende o societate particulara. De exemplu, termenul de "responsabil" sau "iresponsabil" se regaseste in vorbirea curenta a diferite societati. In aceeasi masura, ca sa utilizam un exemplu al autorului, termenul de "dominant" era utilizat de Plutarh pentru descrierea lui Caesar, dar este utilizat si de omul obisnuit de astazi cand caracterizeaza, de pilda, un personaj politic cu o prezenta sociala pregnanta.

Gough se sprijina pe si cauta acele concepte care apar in interrelationarea sociala, in viata sociala curenta, atribute ce se pot regasi in toate culturile si societatile si care au o relatie directa si integrala cu formele de interrelationare sociala (Gough, 1968).

Ca sursa prima pentru identificarea lor este chiar limbajul cotidian, in masura in care experienta sociala a retinut in formele acestuia orice informatie care este semnificativa pentru supravietuirea sociala. In procesul istoric al cresterii limbii respective apar, desigur, cuvinte noi, echivalente care se retin si, in acelasi timp, dispar alte cuvinte.

Pentru Gough, scopul fiecarei scale este sa reflecte cat de fidel posibil un aspect, o anume tema a comportamentului interpersonal.

3. Varianta din 1972 a Inventarului de Personalitate California

3.1. Cele 18 dimensiuni ale personalitatii normale. Prezentarea scalelor: continuturi si atribute in comportamentul interpersonal

Forma de baza a C.P.I. cuprinde 18 scale si este larg utilizata in practica diagnostica. Pentru aceasta forma, cele 18 scale au fost grupate - si acest lucru se observa si in fisa de profil - in patru grupe de semnificatii psihologice, astfel (Gough, 1969):

Prima grupa cuprinde acele scale care indica mai ales dimensiunile personalitatii ce intervin in afirmarea persoanei, siguranta de sine, imaginea de sine si adecvarea interpersonala: dominanta, capacitatea de statut, sociabilitatea, prezenta sociala, acceptarea de sine, starea de confort sau de bine psihic

A doua grupa cuprinde scale care indica optiunile valorice si maturitatea interrelationala astfel: responsabilitatea, socializarea, autocontrolul, toleranta, tendinta de a face o buna impresie si alinierea la modelul comun sau comunalitatea

A treia grupa de scale masoara mai ales nivelul motivational, in sensul potentialului de realizare personala si al focalizarii pe valorile intelectuale: realizare prin conformism, realizare prin independenta si eficienta intelectuala

A patra grupa cuprinde scale ce surprind unele modalitati intelectuale ce modeleaza un stil personal, astfel: scalele de intuitie psihologica, flexibilitate si feminitate /masculinitate

H.Gaugh ofera pentru fiecare dintre cele 18 scale, alaturi de caracteristicile comportamentului autoevaluat, si o grupare de adjective care reprezinta modul cum un comportament extrem este perceput social. Astfel, cum vom vedea, in afara aspectelor care au format continutul propriu-zis al scalei, Gough furnizeaza, pentru zonele de semnificatie peste sau sub medie a nivelului de manifestare a trasaturii un numar de atribute care nu sunt nimic altceva decat felul in care aceste persoane sunt descrise de altii. In interpretarea scorurilor scalei, aceste elemente capata tocmai gradul de relevanta complexa scontat de autor.

Scala II: Capacitatea de statut - Cs

Criteriul extern "statut" a fost definit si intrebuintat in validarea empirica a scalei prin nivelul relativ al venitului, educatiei, prestigiului si puterii atinse in mediul socio-cultural propriu al subiectului, precum si calitatile de ambitie si incredere in sine. Deci scala evalueaza capacitatea personala pentru statut social (prezent sau dobandit), incercand sa masoare calitati si atribute personale care stau la baza acestei propensiuni si conduc spre statut social.

Itemii reflecta in continutul lor increderea in sine si echilibrul, sentimentul de siguranta si absenta temerilor sau anxietatilor; existenta unor interese literare sau artistice; gradul de "constiinta sociala", precum si interesul de a participa la viata sociala a grupului.

Un scor peste medie, indica un ins ambitios, activ, eficient, perspicace, ingenios, multilateral, ascendent, carierist, eficient in comunicare, care isi urmareste scopul personal si afirma un camp larg de interese.

Scala III: Sociabilitate - Sy

Scala este construita tot prin metoda criteriului extern de validare si anume, initial, raportat la numarul de activitati extracurriculare la care participa studentul. Sociabilitatea urma sa diferentieze oamenii cu un temperament exteriorizat, sociabil, participativ, de cei retrasi, care evita afisarea sociala.

Continutul manifest al itemilor scalei, destul de apropiat de o scala obisnuita de sociabilitate asa cum o intalnim in alte probe, afirma: placerea pentru interactiuni sociale, sentimentul de echilibru si incredere in sine in relatiile cu ceilalti, interese culturale si intelectuale, precum si toleranta fata de ceilalti, asociata cu standarde stricte pentru sine.

Scorurile peste nota T50 indica in genere un comportament participativ, intreprinzator, ingenios. Un ins care se ataseaza usor, este competitiv, mereu in primele randuri, fluent in gandire si original.

Scala IV: Prezenta sociala - Sp

Prezenta sociala este una dintre cele cinci scale construite pe cale rationala si anume prin analiza consistentei interne, pornindu-se de la un numar de 85 de itemi legati de echilibrul social, verva si spontaneitatea comportamentului.

Continuturile itemilor scalei vizeaza: placerea pentru interactiuni sociale, o incredere bine afirmata, spirit deschis, atitudini aerisite fata de regulile si prohibitiile sociale, paralel cu accentul pus pe indatorire, moderatie, conformism.

Scorurile peste nota T50 indica un comportament spontan, imaginativ, neformalist, rapid, cu o natura expresiva si creativa.

Scala V: Acceptarea de sine - Sa

Scala construita de asemenea prin analiza consistentei interne, cu scopul identificarii unor persoane care manifesta un simt confortabil si "imperturbabil" al valorii personale, iar comportamentul lor social va exprima fie activ, fie pasiv aceasta siguranta.

Evalueaza aspecte precum: simtul valorii personale, acceptarea de sine, capacitatea de a gandi si actiona independent.

Scorurile peste nota T50 prezinta o persoana inteligenta, sincera si spirituala, pretentioasa, activa, centrata pe sine, insistenta, cu fluenta verbala, cu siguranta si incredere in sine.

Scala VI: Stare personala de bine - Wb

Initial, s-a numit "scala de disimulare". Wb reprezinta o derivatie a scalei initiale, in care s-a inversat cheia de cotare: scorurile ridicate reprezinta indivizii sanatosi si stenici, iar scorurile joase, sub medie, indivizii cu o vitalitate diminuata si incapabili sa faca fata cerintelor vietii cotidiene. Mai mult, scala diferentiaza indivizii care simuleaza nevroza de indivizii normali si de pacientii care raspund sincer, fiind si una dintre principalele scale de validare ale testului (aspect pe care il vom aprofunda la capitolul despre interpretarea probei).

Scala fiind construita pentru a identifica persoanele care isi minimalizeaza grijile si nemultumirile si care tin seama mai mult sau mai putin de indoieli si deziluzii, astfel ca peste nota T50 un scor inalt reprezinta o persoana energica, intreprinzatoare, alerta, ambitioasa si multilaterala, productiva, activa. Acorda valoare muncii si depune efort pentru placerea proprie.

Scala VII: Responsabilitatea - Re

Scala identifica persoanele constiente, responsabile, care isi iau obligatiile in serios si in care putem avea incredere. Astfel de structuri de personalitate sunt indivizi legati de reguli si ordine si considera ca viata ar trebui sa fie guvernata de ratiune. Scala difera de So (sociabilitate) si Sc (autocontrol) prin accentul pe gradul in care valorile si controlul sunt intelese si conceptualizate.

Continuturile manifeste ale acestor itemi vizeaza preocuparea pentru obligatiile sociale, civice si morale; accentul pe datorie si disciplina de sine; dezaprobarea pentru orice privilegii sau favoritisme; afirmarea echilibrului si increderii in sine si in ceilalti.

Scala VIII: Socializarea - So

Scala este conceputa pentru a reflecta gradul de maturitate sociala, integritate si corectitudine atins de individ, fiind construita prin metoda criteriului extern.

Scala indica nivelul de maturitate, integritatea morala, capacitatea de a judeca si de a respecta normele morale.

Barbatul cu scor foarte inalt la scala So este perceput ca: adaptabil, eficient, onest, corect, organizat, cumpatat, sincer, temeinic, sanatos, respectuos. O femeie cu scor inalt este descrisa prin adjectivele: precauta, lucida, organizata, metodica, rezonabila, autocontrolata, modesta, conservatoare, inteleapta.

Scala IX: Autocontrolul - Sc

Scala este construita prin metoda analizei consistentei interne si are scopul de a masura gradul de libertate al individului fata de impulsivitatea si centrarea pe sine. Deosebirea de scala Re consta in faptul ca aceasta masoara gradul in care este inteles controlul, iar alte scale, precum So, gradul in care persoana aproba si prezinta astfel de dispozitii spre autocontrol. Un alt specific al scalei este faptul ca scorurile foarte inalte exprima in fapt situatia de control prea strans al impulsurilor si agresivitatii, ceea ce, paradoxal, poate conduce la acumulari interioare si descarcari bruste sau necontrolate, provocate chiar de incitari minore.

Comportamentul prezent in continuturile manifeste indica o restrangere a manifestarilor irationale si in special a agresivitatii; ratiunea si logica sunt considerate drept cele mai adecvate solutii in situatii problematice; evitarea conduitelor antisociale sau agresive; existenta unor inhibitii sociale si chiar a unui grad de modestie care implica o tendinta spre autoanulare. Scala indica gradul si adecvarea autoreglarii si autocontrolului, dominarea impulsivitatii si capacitatea de autodisciplinare.

Scala X: Toleranta - To

Scala identifica atitudini sociale permisive, lipsite de prejudecati, deschise, care accepta pe ceilalti asa cum sunt. Continuturile manifeste ale celor 32 de itemi ai scalei (din care noua sunt proprii) reflecta: deschiderea si flexibilitatea, opuse rigiditatii si dogmatismului; interesul pentru estetic si scopuri intelectuale; increderea ca opusa suspiciunii si criticismului; negarea resentimentelor, a tendintelor mizantropice si ostilitatii fata de ceilalti; negrea anxietatii, izolarii, alienarii; afirmarea echilibrului si sigurantei de sine.

Scala XI: Impresie buna - Gi

Scala are un dublu scop, asemeni scalei Wb: identificarea disimularilor, dar si a persoanelor capabile sa creeze impresie favorabila si pe care le intereseaza felul cum reactioneaza ceilalti fata de ele. Construita prin metoda criteriului extern, scala contine 40 de itemi, dintre care 18 sunt exclusivi.

Continuturile manifeste accentueaza partea pozitiva si elimina negativul, astfel ca majoritatea se refera la aprecieri asupra bunei functionari si virtutilor, negarea conduitei antisociale, a plangerilor si esecurilor personale. De asemenea, apare negarea oricarei tendinte spre agresivitate, afirmarea increderii si sigurantei de sine, cu aspecte de modestie; afirmarea stabilitatii si a capacitatii de a face fata adversitatii; axarea pe aspectele aprobate social; afirmarea capacitatii de a intretine relatii pozitive cu altii si a opiniilor favorabile despre semeni.

Ca scala de validare a atitudinii persoanei fata de test, scala Gi identifica deci persoanele care doresc sa faca impresie buna, preocupate de ceea ce gandesc altii despre ele si care fac ceea ce se asteapta altii.

Scala XII: Comunalitatea - Cm

Scala menita sa detecteze protocoalele in care s-a raspuns intr-o maniera intamplatoare, iar continuturile manifeste ale itemilor sai reflecta: o buna socializare (de genul "cand conduc masina, incerc sa-i impiedic pe altii sa ma depaseasca", cheia Fals); negarea tendintelor nevrotice ("nu pot sa fac nimic bine", cheia Fals); comportament si atitudini conventionale; conformismul ("de obicei fac ceea ce se asteapta de la mine, pentru a evita critica", cheia Adevarat); optimismul ("ma indoiesc ca cineva este cu adevarat fericit", cheia Fals).

Scala indica gradul in care reactiile si raspunsurile individului corespund unui "model comun" stabilit empiric.

Scala XIII:    Realizarea prin conformism - Ac

Este in primul rand o scala motivationala care reflecta factori motivationali si atitudinali, asociati cu realizarea academica de niveluri inalte. Termenul "conformism" reflecta aceasta canalizare a trebuintei de realizare personala si nu ceea ce se intelege prin "conformitate", respectiv un sens de stereotipie neproductiva care nu este prea implicata aici. Scala a fost construita prin metoda criteriului extern.

Continuturile manifeste ale itemilor reflecta: hotararea si placerea pentru a se pregati si a avea eficienta in invatare; sentimentul de vitalitate si eficienta in genere; acceptarea regulilor si cerintelor si refuzul frivolitatii si a comportamentului nonconformist; temperarea si increderea in propriile capacitati; autoaprecierea privind modul planificat si muncitor de a se implica in viata.

Itemii sunt folositi pentru reliefarea acelor factori de interes si motivatie care faciliteaza realizarea in orice cadru unde asemanarea cu modelul sau supunerea fata de anumite obiceiuri este un comportament pozitiv.

Scorurile peste nota T50 prezinta o persoana capabila, cooperanta, eficienta, organizata, responsabila, ferma si sincera. Persistenta si muncitoare; apreciaza activitatea si realizarea intelectuala.

Scala XIV: Realizarea prin independenta - Ai

Scala este menita sa masoare interesul subiectului pentru acele situatii - inclusiv pregatirea academica - in care se cere independenta in gandire, valorizarea potentialului propriu.

Continuturile manifeste ale itemilor, 32 in total, indica: toleranta crescuta pentru ambiguitate si refuzul unor atitudini simplist dogmatice sau autoritare; refuzul unor reactii conventionale, chiar daca este vorba de a sustine o opinie nepopulara si controversata; placerea pentru activitati independente, chiar daca nu sunt necesar utilitare; afirmarea unei gandiri pozitive fata de altii; afirmarea unui nivel de adaptare manifest in prezent; afirmarea unor valori morale bine dezvoltate. Se pot identifica acei factori ai interesului si motivatiei care faciliteaza realizarea in orice cadru unde autonomia si independenta sunt comportamente pozitive.

Scorurile inalte la aceasta scala prezinta o persoana matura, eficace, puternica, dominanta, pretentioasa si precauta, independenta si sigura pe sine, cu abilitate intelectuala si discernamant.

Scala XV: Eficienta intelectuala - Ie

Scala trebuie inteleasa tot in paradigma motivationala; nu este construita pentru a masura capacitatea de a rezolva probleme, fie ele si intelectuale, ci este o scala care indica interesul pentru valori intelectuale, opus celui pentru valori practice.

Continutul manifest al itemilor se refera la aspecte precum: capacitatea de a face fata unor situatii de nedeterminare si ambiguitate; sentimentul adecvarii si eficientei personale; interesul pentru activitati de cercetare; placerea de a face planuri si de a le realiza; importanta pe care o acorda problemelor intelectuale si de cunoastere; un comportament in genere flexibil, relativ instabil si mai putin organizat. Indica deci gradul de eficienta personala si intelectuala la care a ajuns individul.

Scorul peste nota T50 indica o persoana eficienta, cu o gandire clara, capabila, inteligenta, progresista, ordonata, meticuloasa si ingenioasa, mereu alerta si bine informata. Acorda importanta mare problemelor intelectuale si de cunoastere.

Scala XVI: Inclinatia psihologica - Py

Scala masoara gradul in care individul se implica si este sensibil la necesitatile interne, la cauze si la experientele semenilor.

Continutul manifest al itemilor reflecta: capacitatea de mobilizare a resurselor pentru concentrarea pe problema; capacitatea de a tolera ambiguitatea si dezordinea; disponibilitatea pentru munca in genere si pentru cea de cercetare in special; sacrificiul recompensei imediate pentru ambitiile sau reusitele pe termen lung; interesul pentru aspectele practice; un mod deschis de a fi, atitudini deschise, liberale, neconventionale.

Scorul peste nota T50 la aceasta scala indica deci o persoana atenta, spontana, rapida, receptiva, vorbareata, ingenioasa si flexibila, cu o buna fluenta verbala si cu ascendenta sociala. Nesupusa regulilor, restrictiilor si constrangerilor.

Scala XVII: Flexibilitatea - Fx

Scala este constituita pentru identificarea persoanelor flexibile, adaptabile, capabile de schimbare in gandire, conduita, temperament.

Itemii scalei Fx refera in continuturile lor la: refuzul unor atitudini simplist dogmatice sau autoritare; toleranta inalta pentru nesiguranta sau ambiguitate; relativa instabilitate (de genul "deseori incep lucruri pe care nu le mai duc vreodata la bun sfarsit", cheia Adevarat), lipsa expresa de ordine ("imi place sa am un loc pentru fiecare dintre lucruri si fiecare sa stea la locul sau", cheia Fals); un mod relaxat, necritic de a aprecia standardele morale si prescriptiile etice ("imi fixez standarde inalte si simt ca si altii ar trebui sa faca la fel", cheia Fals). Scala indica gradul de flexibilitate si de adaptabilitate al gandirii si comportamentului unei persoane.

Scorul peste nota T50 prezinta o persoana introspectiva, neformala, aventuroasa, cu incredere in sine, cu simtul umorului, nesupusa, idealista si egoista, sarcastica si cinica; concentrare inalta pe amuzamentul si placerea personala.

Scala XVIII: Feminitatea - Fe

Construita prin analiza criteriului extern, scala evalueaza in special, spre deosebire de scala similara din MMPI, interesele caracteristice genului, respectiv feminitatea sau masculinitatea intereselor subiectului.

Itemii scalei Fe/M au in continutul lor manifest referiri la: preferinta pentru roluri conventional feminine (fata de cele masculine); emotivitatea si sensibilitatea interpersonala (persoanele cu Fe inalta rezoneaza mai mult la atmosfera emotionala generala); propria modestie, retinere si lipsa impulsivitatii; interesul mai scazut fata de politica, afaceri, realizari sociale.

Scala este legata de aprecierea masculinitatii sau feminitatii intereselor (scorurile inalte indica interese mai mult feminine; scorurile joase - interese mai mult masculine).

Scorul peste nota T50 prezinta o persoana apreciativa, calma, de sprijin, blanda, temperata, perseverenta si sincera. Respecta si accepta semenii. Se comporta intr-un mod cinstit si simpatic.

4. Interpretarea scalelor

Spre deosebire de alte chestionare clasice, modul de construire al CPI permite o interpretare multifazica si relativ profunda, reusind sa surprinda ceva din subiectul viu si nu doar oferindu-ne un model abstract. Acest lucru este posibil, cum vom vedea, mai ales prin intercorelarea scalelor si prin faptul ca scorul unei scale trebuie inteles ca antrenand in mod necesar o ipoteza legata de comportament, ipoteza la care se poate raspunde prin scorul altor scale. De asemenea, vom vedea ca Gough ofera si modele de intercorelatii empirice intre scorurile la unele dintre scale.

Interpretarea devine din ce in ce mai mult o munca de cercetare: formularea de ipoteze si cautarea solutiei, determinarea unor alternative de clarificare a datelor si imbinarea aspectelor intercorelate intr-un model comportamental coerent. Nu avem o simpla insiruire de trasaturi, ci evoluam treptat spre o structura care ne poate deschide noi ipoteze, pe care, daca nu le putem verifica direct prin testul CPI, stim macar spre ce sa ne indreptam. De exemplu, un comportament care antreneaza varsta subiectului, sexul si unele scale precum Sa, Wb, Cm, Sc etc. poate conduce fie spre ideea unui posibil sindrom psihopatologie - verificabil rapid prin MMPI -, fie spre ipoteza unui eu neformat, imatur, slab, care poate fi cercetata adecvat prin probe proiective.

Interpretarea protocolului nu se poate face decat de persoane care cunosc teoriile personalitatii, dezvoltarea personalitatii, teoriile motivatiei si valorilor si, nu in ultima instanta, testul si clarificarile conceptuale. Gough se exprima in acest sens explicand in mod limpede ca CPI este un test profesionist, interpretabil doar de profesionisti care s-au format pentru interpretarea acestei probe.

4.1. Validarea profilului

Un prim nivel sau etapa a interpretarii este validarea protocolului. Exista un sistem de validare simplu; studiile mai recente au ajuns la ecuatii de regresie cu semnificatie statistica, prin care se elimina treptat diferite genuri de atitudini.

Aceste validari pe care le construieste autorul initial doar cu ajutorul scalelor Wb, Cm si Gi dau acces spre o imagine anticipata asupra protocolului pe care il interpretezi, sau mai bine-zis, a felului cum il poti interpreta. Aceasta pentru ca, teoretic, orice protocol este interpretabil; invalidarea nu semnifica aici imposibilitatea de a intelege ceva din protocol, insa da o cheie de acces spre unghiul din care pot fi facute interpretarile.

Pentru inceput, se cere sa se verifice daca s-a raspuns la toti itemii testului. Itemii necompletati scad validitatea chestionarului. Trebuie controlate indeciziile, raspunsurile duble, cerandu-li-se subiectilor sa evite astfel de situatii. De asemenea, privind protocolul de raspuns sau profilul rezultat, se poate urmari daca exista un anumit model "tipic" pe care l-a adoptat subiectul pentru a face fata sarcinii (sa raspunda numai negand sau numai acceptand etc).

Scalele Wb, Gi si Cm sunt special construite pentru a oferi si posibilitatea validarii modului in care subiectul a raspuns. Scorurile mici la Wb si Cm, mai ales cele sub nivelul 20 (note standard) indica tendinta subiectului de a raspunde acceptand ("Adevarat") itemii simptomatici. Aspectul poate fi verificat si prin nivelele scalelor Sc, To, Ai si Fx, care vor fi foarte mici daca este prezenta tendinta de a accepta un item nefavorabil. Scorul la Gi este, din acest punct de vedere, si mai sigur pentru o falsificare in sensul inrautatirii (cu observatia ca acest lucru pare sa fie mai valid la barbati decat la femei). Invalidarea unui profil datorita simularii in sensul negativizarii situatiei nu ne va permite sa utilizam adecvat chestionarul pentru a diagnostica forta sau slabiciunea eului ori pentru a evalua dinamica si tendintele conflictuale.

In mod obisnuit, un scor Cm sub nota T 25 poate indica: fie ca subiectul a raspuns la intamplare marcand anapoda raspunsurile; fie ca a incercat sa raspunda dar nu a inteles continutul itemilor datorita unui Q.I. sub mediu; fie prezinta un grad neobisnuit de stranietate in felul in care judeca lucrurile obisnuite. Aceasta ultima ipoteza poate fi testata prin aplicarea grilelor pentru scalele abreviate din MMPI.

In afara acestui tip de verificare, protocolul poate fi validat si din perspectiva ipotezei ca subiectul a falsificat raspunsurile pentru a se pune intr-o lumina favorabila. In aceasta situatie apar scoruri mari la toate scalele, in special la Gi. Astfel de cazuri apar mai ales la subiectii alcoolici, al caror slab autoreglaj nu le permite sa-si moduleze suficient reactiile, astfel ca raspund cvasi-automat, folosind posibilitatea care li se pare ca este cea mai dezirabila. Evident, exista situatii in care subiecti mai bine echilibrati doresc sa se puna intr-o lumina mai favorabila. Scalele in aceasta situatie nu vor fi atat de pozitivizate, insa tendinta unui scor ridicat la Gi este de fiecare data un indice sigur pentru dorinta subiectului de a impresiona in sens favorabil, pozitiv.

Semnificativ este faptul ca, in studiile empirice, lotul de subiecti caruia i se cerea prin instructaj sa falsifice are media pentru scorurile la scalele CPI mai scazuta decat lotul de alcoolici si loturile de simulanti adevarati.

Au fost realizate studii si cu loturi comparative formate din psihologi care au reusit sa obtina profile in acelasi timp echilibrate si cu scoruri Gi moderate.

Pentru varianta CPI 1987, pasii in validare sunt mult mai exact cuantificati, prin utilizarea ecuatiilor de regresie, folosite treptat pe masura ce se confirma depasirea scorurilor critice si deci un anume sens de invalidare. In aceste ecuatii sunt cuprinse si doua dintre scalele care nu intra in varianta prezentata. Datele respective sunt prezentate de Pitariu si Albu (1993).

Interpretarea propriu-zisa a profilului nu poate fi facuta decat dupa validare.

5. Utilizarea datelor C.P.I. in consilierea educationala si vocationala

Chestionarul de personalitate California constituie unul dintre cele mai cunoscute si mai aplicate instrumente.

In manualul CPI-ului, Gough scrie explicit ca testul este in primul rand pentru subiecti normali, fara tulburari psihiatrice. Scalele sale se adreseaza in principal acelor caracteristici ale personalitatii care sunt importante pentru convietuirea sociala si relationarea interpersonala. Desi studiile realizate cu testul au dovedit utilitatea sa pentru problematica unor grupuri speciale, precum tendintele antisociale sau spre delincventa, totusi, cea mai larga utilizare este indicata pentru problematica din scoli, colegii, industrie si afaceri, sau din acele institutii medicale si acele birouri de consiliere care sunt axate pe probleme de neadaptare sociala (Megargee, 1972).

Utilizarile sunt multiple, cum variate sunt si modalitatile de administrare a testului.

In privinta celor din urma, putem consemna, de exemplu, cateva dintre cele mai specializate. Astfel, daca de regula CPI se administreaza ca proba de personalitate alaturi de alte probe psihologice, exista si utilizari singulare, specializate. De exemplu, in determinarea distantei dintre imaginea de sine acceptata de subiect si eul ideal. Procedura se aplica in situatia unor cazuri de consiliere comportamentala sau clinica, cand, de exemplu, se poate cere unui adolescent sau unui nevrotic sa completeze testul a doua oara asa cum ar dori sa fie. In consilierea clinica, se poate aplica in sensul unei imagini retrospective, care sa afirme modul in care se aprecia subiectul in situatii trecute, comparativ cu situatia prezenta.

In consilierea de familie, in cercetarile de tip clinic, au fost testati adolescenti cu deviatii comportamentale. In astfel de situatii, testul se administreaza atat pacientului, cat si membrilor familiei, pentru a se stabili natura relatiilor de familie, eventualele modele comportamentale care influenteaza conduita adolescentului, incongruentele sau chiar incompatibilitatile dintre membrii familiei, care pot sta la baza unui conflict deschis sau ascuns.

De asemenea, se pot studia profilele sotilor cand exista conflicte interpersonale intre sot si sotie sau alte perechi din sfera familiei, operandu-se prin procedura analizei de profunzime a celor doua protocoale, coreland semnificatia scorurilor la diferite scale.

In functie de obiectivele testarii generale, se pot aplica si formule din ecuatiile de regresie calculate pentru predictia comportamentului delincvent, a eficientei scolare si academice generale, a succesului profesional in diferite profesiuni etc (Megargee, 1972, Gough, 1987).   

analiza profilului, profilul unei persoane in sensul unei prezentari generale a trasaturilor de personalitate si a caracteristicilor prezente la acea persoana, relativ la un set de norme construite fata de o populatia de referinta. Analiza poate lua forma unui profil ca atare in care datele sunt prezentate in forma grafica (ca in cazul testelor C.P.I sau M.M.P.I.) sau poate avea forma mai generala a unei prezentari a caracteristicilor individului sau a trasaturilor in forma sumara. (DP 85)

anormal, care se indeparteaza de norma au normal; poate semnifica deviatii pur cantitative in analizele statistice dar si modele de comportament deviante ale indivizilor. Dificultatea delimitarii normalului de anormal porneste din tendinta de a avea granite de normalitate definite de una sau alta dintre teoriile asupra personalitatii: de exemplu, in viziunea psihanalitica clasica homosexualitatea este privita ca anormalitate, contrar teoriilor privind invatarea sociala. Exista o tendinta dea utiliza termeni precum neadaptare, neacomodare, deviant in legatura cu evaluarea unui individ considerat, respectiv il evaluam in functie de masura in care putem vorbi de un comportament adaptativ si nu pentru a-l eticheta pur si simplu. (DP 85)

comportament interpersonal, pentru Gough, personalitatea unui individ se releva in cadrul comportamentului acestuia in relatia cu alta sau alte persoane.

concepte populare, termen prin care Gough se refera la cuvintele pe care oamenii obisnuiti le utilizeaza curent pentru a se referi la evaluari sau descrieri de comportament

continuum, termen care se refera la dimensiunile pe care poate varia o caracteristica distincta de comportament intre doua extreme sau poli (de exemplu continuum-ul extraversie - introversie); se aplica atat unor dimensiuni fizice cat si unor dimensiuni subiective care pot face obiectul unei evaluari de gradient.

devianta, orice model de comportament care este evident diferit de standardele acceptate in cadrul societatii; desigur definitia contine puternice accente din domeniul etic-moral si. folosirea termenului se face specificand forma respectiva de devianta. (DP 85)

dimensiune, orice trasatura psihologica ce poate face obiectul unei cuantificari, sau orice scala construita la care pot fi raportati indivizii.

dinamica personalitatii, studiul aspectelor dinamice, complexe, interactive ale motivatiei, emotiei sau comportamentului (DP 85)

eul,

factor de personalitate, caracteristicile implicatiei si investitiilor psihice in comportamente si activitati. Factorul reprezinta o clusterizare statistica de itemi obtinuta in urma derularii unei analiza factoriale, a carei consistenta si denumire psihologica necesita o activitate specializata.

influente, subiectul crede ca este supus unei forte interne sau externe care-i dirijeaza gandurile, ii moduleaza sentimentele si ii comanda actele sau comportamentul.

integrarea personalitatii, termen care se refera la coordonarea, organizarea sau unificarea unor trasaturi separate, a unor dispozitii de comportament, motive sau emotii care constituie personalitatea unui individ; situatia inversa, este denumita dezintegrarea personalitatii (DP 85)

normal, in sens larg se refera la ceea ce deriva dintr-o norma; in sens psihologic specific, se refera la conditia psihologica de non-boala, absenta a tulburarilor mentale, a retardului mintal sau a altor disfunctii psihologice

patern, termen apropiat de cel de structura, de forma, configuratie, tip, model, schema, matrice. Indica atat structura organica, fizica, cat si cea comportamentala.

percepere sociala, in sens larg, orice aspect al perceperii care contine un element social; termenul este utilizat in general relativ capacitatea unui individ de a fi constient de masura in care comportamentul altora le releva motivele, atitudinile, reactiile interioare; la Gough defineste modul in care, prin experimentare, este perceputa de anturaj o persoana care prezinta o accentuare a uneia sau alteia dintre dimensiunile de personalitate ale C.P.I.

prognoza, o predictie privind cursul sau rezultatul unui proces, fie el psihologic, educational, metodologic, etc. (DP 85)

scala de evaluare, instrument de cercetare clinic initial, apoi extins si in alte tipuri de studii, care sunt completate de un observator clinician avand ca obiectiv: distingerea claselor sau categoriilor de diagnostic - scale diferentiale; prevederea unei evolutii - scale predictive; descrierea unei stari clinice sau distributiei unei variabile intr-o populatie - scale descriptive. Se deosebesc mai multe tipuri de scale descriptive: inventarele globale care sunt liste de simptome; scalele nosografice globale care furnizeaza un indice global de patologie, ca de exemplu, scala de depresie a lui Hamilton; scale de sindrom sau poli-dimensionale. (DP 91)

scala, in sens general, orice procedura sau instrument folosit cu scopul dea aranja obiectele sau evenimentele in serii progresive; astfel ca in fiecare caz in parte exista o regula pentru a permite atribuirea unui numar sau unei valori obiectelor sau evenimentele scalate. In mod specific, indica un instrument de testare care are itemii sau sarcinile aranjate de-a lungul unei dimensiuni; dimensiunea poate fi una dintre mai multe, precum cea a dificultatii (de exemplu in scalele de inteligenta), sau preferintei (ca de exemplu in scalele de atitudini). O scala psihologica specifica un sistem de masurare a unei variabile psihologice. Orice scala necesita un numar de calitati: printre acestea validitatea semnifica faptul ca instrumentul masoara corect obiectul studiat, intr-o modalitate specifica. validitatea se poate obtine si comparand cu o alta scala. Validitatea externa se obtine prin compararea cu un criteriu extern. Fidelitatea implica de exemplu, omogenitatea itemilor scalei, posibilitatea de a replica rezultatele in timp sau cu o forma paralela. Principalele erori metodologice decurg din lipsa de adecvare a instrumentelor alese in raport cu prezumtia teoretica a unui studiu sau din inferarea unor concluzii abuzive plecand de la rezultatele codate. Standardizarea scalelor psihologice a introdus un progres metodologic important pentru evaluarea personalitatii. (DP 85)

scale abreviate, tehnica ce permite explorarea aspectelor psihopatologice si a atitudinii subiectului conform scalelor clinice MMPI, pentru subiectii care prezinta in profilul CPI unele aspecte care indreptatesc o suspiciune asupra gravitatii unor simptome psihopatologice.