ETAPE ALE DEZVOLTARII PERSONALETATII

ETAPE ALE DEZVOLTARII PERSONALETATII

Sub ce aspecte se dezvolta personalitatea

Dezvoltare fizica. Este cresterea corpului in inaltime si masa.

Dezvoltarea motorie consta in cresterea controlului asupra miscarilor corpului. Ea este in legatura cu dezvoltarea fizica, senzoriala si intelectuala.

Dezvoltarea senzoriala consta in cresterea sensibilitatii absolute si a sensibilitatii diferentiale

Dezvoltarea limbajului consta in cresterea capacitatii de a folosi vocabularul si regulile de sintaxa si morfologie specifice limbii pe care o vorbesc oamenii societatii respective.

Dezvoltarea intelectuala se refera la amplificarea capacitatii gandirii pana la nivelul operatiilor de abstractizare si generalizare ale logicii formale.

Dezvoltarea afectiva. Consta in constientizarea trairilor afective si in dobandirea modelelor sociale de a le exprima. Emotiile pe care le avem si modul cum le exprimam sunt foarte importante pentru a ne intelege cu ceilalti oameni.

Dezvoltarea sociala. Se refera la cresterea capacitatii de a indeplini roluri si de a fi membru activ al societatii.

Caracteristici ale dezvoltarii personalitati

1. Personalitatea se dezvolta dupa urmatorul model previzibil: incepe la nastere si se desfasoara in etape (stadii) obligatorii pana la maturitate.

2. Fiecare stadiu are trasaturi proprii, se manifesta altfel in functie de perioada de varsta si de influentele mediului si educatiei (invatarii). De exemplu, adolescentul este rebel, prescolarul este instabil afectiv.

Procesul dezvoltarii este continuu. Prin stadii ale dezvoltarii intelegem ca fiecare stadiu are caracteristici definite de inceput si de sfarsit, iar nu ca ar exista un moment precis cand apare sau cand dispare, pe neasteptate, un anumit tip de comportament. Desi un nou comportament pare sa apara dintr-o data, in realitate el s-a dezvoltat lent.

4. Prin dezvoltare, se trece de la reactii globale la reactii diferentiate.

5. Dezvoltarea timpurie este mai intensa si mai importanta decat cea de mai tarziu. sa luam cazul dezvoltarii intelectuale.

R. Bloom a cercetat corelatia dintre I. Q. la varste succesive si I. Q. la 17 ani, cand se incheie dezvoltarea inteligentei. Se vede ca la 5 ani corelatia este deja foarte inalta.

Varste I. Q. la

succesive 17 ani Corelatie

1 an 100 0

2 ani 100 0, 41

3 ani 100 0, 65

4 ani 100 0, 71

5 ani 100 0, 80

8 ani 100 0, 90

11 an 100 0, 92

sa presupunem ca un copil oarecare, X a fost izolat de oameni de la varsta de un an pana la varsta de 2 ani. Un alt copil, Y a fost izolat intre varsta de 13 ani si 14 ani. El au trait izolati tot cate un an, dar consecintele izolarii fiecaruia vor fi foarte diferite. Dezvoltarea celui izolat la 1 an va fi in total compromisa, pe cand pentru cel de 13 ani consecintele va fi mult mai putin grave.

Termeni de retinut: dezvoltare fizica, dezvoltarea senzoriala, dezvoltarea intelectuala, dezvoltare afectiva, dezvoltare sociala, dezvoltare in stadii caracterul continuu al procesului dezvoltarii personalitatii, caracterul intens al dezvoltarii timpurii.

2. Copilaria

Dezvoltarea fizica

Masa medie la nastere:

3200 g(baieti) si13000 greci (fete). ins' Inaltimea medie la nastere:

50 cm (baieti) si 49 cm (fete).

la 5 ani, o persoana va cantari, in medie, cam de 5 ori mai mult decat la nastere, iar pana la 12 an greutatea va deveni dublul celei de la 5    ani. la sfarsitul celui de-al treilea an, o persoana are jumatate din inaltimea pe care o va avea ca adult, iar in al cincilea an este cam de doua ori mai inalta decat la nastere.

Dezvoltarea motorie. Este foarte importanta in dezvoltarea generala a personalitatii si este inrudita cu sanatatea fizica si cea mentala. Invatarea mersului permite plimbarea si face sa creasca numarul de oameni cu care intra in contact, numarul de activitati si de situatii traite. Creste numarul de contacte sociale. Dezvoltarea motorie contribuie, de asemenea, la formarea imaginii de sine.

Cei mai multi copii ajung sa mearga intre varsta de 9 luni si cea de 15 luni.

Coordonarea mana - ochi este implicata in apucarea si manipularea obiectelor. Prin experimente, s-a demonstrat ca este necesar sa vedem miscarile

palmelor pentru ca aceste miscari sa fie satisfacatoare.

Dezvoltarea senzoriala. Se produce in stransa legatura cu cea motorie. la 5 ani, diferentiaza numai culorile rosu, verde, galben si albastru, iar 1a 7 ani si portocaliu, indigo si violet. Precizia diferentierii nuantelor cromatice si a sunetelor create pana a 11 - 12 ani. Pana la 7 ani, perceptia domina asupra gandirii, iar dupa aceasta varsta, pana la 12 ani, se va subordona gandirii. Pe masura ce creste experienta perceptiva si capacitatea de reprezentare, creste precizia perceperii insusirilor spatiale ale obiectelor (forma, distanta, marime, pozitie relativa). Creste capacitatea de apreciere a duratelor si capacitatea de percepere sistematica, cu scop (observatia). Creste capacitatea reprezentarilor generale, ducand la intelegerea geometriei, cunostintelor de geografie, istorie, biologie la sfarsitul copilariei.

Dezvoltarea limbajului

Stadii:

1. de la nastere la 3 saptamani - primele tipete

2. de la 3 saptamani la 5 luni - tipetele variaza ca intensitate si tonalitate

3. de la s5luni la 1 an - produce sunete similare vocalelor

4. de la 1 an inainte incepe perioada limbajului. De la 15 luni la 18 luni, copilul

poate sa ajunga sa foloseasca un vocabular de aproximativ 20 de cuvinte. De la 18 luni la 24 de luni, foloseste propozitii din 2 cuvinte, iar la 2 ani are un vocabular de circa 270-300 de cuvinte. la 3 ani, 1000 de cuvinte. Pana la 4 ani, cei mai multi copii isi insusesc regulile de baza ale gramaticii limbii lor. la 6 ani, inteleg semnificatia a circa 8000 de cuvinte si folosesc corect cam 4000 de cuvinte.

Dezvoltarea intelectuala. J. Plaget a descoperit ca dezvoltarea intelectuala urmeaza ordinea valabila pentru toti copiii, indiferent de cultura careia ii apartin. Varsta la care un individ incepe sau incheie un stadiu depinde de capacitatile lui si de mediul in care traieste.

Stadiile sunt:

1. Perioada senzoriomotorie: 0-2 ani. Copilul este centrat doar pe prezent, nu intelege ce face si de ce face. la 9 luni, cauta jucaria care a disparut din campul sau vizual.

2. Perioada preoperationala: 2-7 ani. Pe baza dezvoltarii limbajului, intre 4 ani si 7 ani capata capacitatea de a clasifica obiectele in grupe. Gandirea este centrata pe sine, nu isi da seama ca exista puncte de vedere diferite de ale lui proprii (este egocentric). Tinde sa atribuie obiectelor insusiri umane (antropomorfism). De exemplu, spune 'copacul este batran'; 'soarele s-a sculat'.

3. Perioada operatiilor concrete: de la 7-8 ani la 11 ani. Incepe sa gandeasca abstract despre obiecte particulare, intelege cantitatea si numarul, volumul si greutatea. Poate sa faca rationamente inductive; intelege si opereaza cu acte reversibile.

4. Perioada operatiilor formale: 12 - 14 ani. Opereaza cu enunturi verbale despre real, imaginar si posibil.

Dezvoltarea afectiva. Copiii mai mici isi manifesta deschis trairile afective; cand cresc, invata sa si le ascunda. Copiii mai mici sunt instabili afectiv, sunt neechilibrati emotional.

Dezvoltarea sociala. Nou-nascutul pare sa reactioneze la obiecte asemanatoare fetei umane, ceea ce dovedeste ca ar fi nascut cu o asemenea predispozitie. la 2 luni, plange cand adultul pleaca si zambeste cand se intoarce. la un an, da atentie prezentei unui alt copil.

In timpul prescolaritatii, dezvoltarea sociala parcurge trei stadii in relatia cu adultul:

Dependenta totala fata de adult.

Rezistenta. Incep sa -si dea seama ca sunt indivizi separati cu drepturi certe ('lasa-ma' pe mine'; 'al meu', 'nu'). Trebuie invatati sa aiba limite in aceasta delimitare.

Stadiul cooperarii.Incep sa accepte limitele impuse lor. Cand intra in scoala, incep sa adopte standardele grupei lor de varsta. In jurul varstei de 8 ani, incep sa -si aleaga parteneri de joaca de acelasi gen si asa se vor comporta pana la sfarsitul copilariei, cand vor interveni relatii cu genul opus.

Termeni de retinut: stadiul senzoriomotoriu, stadiul preoperatonal, stadiul operatilor concrete, stadiul dependentei, stadiul rezistentei, stadiul cooperarii.

Adolescenta (14-25 ani)

Dezvoltarea fizica. Se incheie cresterea in inaltime. Dezvoltarea fizica are, pentru anumiti indivizi, efecte asupra dezvoltarii personalitatii. De exemplu, baietii care se dezvolta fizic mai rapid decat varsta lor tind sa se simta mai independenti si sa aiba mai multa incredere in sine, iar cei care au o maturizare fizica intarziata fata de media varstei lor pot avea dificultati de adaptare, nu sunt capabili sa participe la anumite jocuri si sporturi ale grupei lor de varsta. Ei sunt mai putin sociabili. Nu la fel stau lucrurile la adolescente in ceea ce priveste participarea ca lideri in primii ani de liceu. Cercetarile au aratat ca atat cele intarziate in cresterea fizica, cat si cele mai precoce au, de obicei, mai mult prestigiu decat cele cu crestere medie.

In general, atitudinea parintilor, fratilor, profesorilor si prietenilor influenteaza mult atitudinea individului fata de propria dezvoltare fizica. Dar cel mai important lucru este atitudinea individului insusi fata de propria sa dezvoltare. Nu trebuie sa aiba sentimente de inferioritate. Prin studii s-a constatat ca, chiar daca inaltimea medie a piticilor era de 130 cm, ei se adaptau bine.

Dezvoltarea motorie. Coordonarea motorie creste foarte mult in cursul adolescentei pana la 20 de ani, iar aparenta stangacie este cauzata de nesiguranta de sine.

Dezvoltarea limbajului. Copiii se nasc cu capacitatea de a asimila functia simbolica a cuvintelor si de a invata limbajul (articularea si regulile de folosire a cuvintelor). inainte de a li se preda gramatica la scoala, ei folosesc aceste reguli, se exprima. Limbajul nu inseamna simpla repetare de cuvinte, sau simple reflexe conditionate. De aceea unii psihologi considera ca structurile limbajului sunt innascute. Desi copiii sunt diferiti in ceea ce priveste ritmul in care invata limba, totusi ei parcurg o ordine similara in invatarea sensului cuvintelor si insusirea regulilor generale de folosire a lor. Noam Chomsky considera ca dezvoltarea limbajului se incheie in pubertate sau ceva mai tarziu, dar nu dupa adolescenta. 'Dezvoltarea unei persoane porneste de la starea initiala S₀ genetic determinata, trece printr-o succesiune de stari S₁,S₂,. si ajunge, in cele din urma, la 'starea stationara' (steady state) S, care nu pare dupa aceea sa se modifice decat marginal (sa zicem, imbogatind vocabularul). Starea stationara este atinsa la o varsta relativ fixa, la pubertate sau ceva mai devreme.' (Noam Chomsky, in Teorii ale limbajului, teorii ale invatarii)

Dezvoltarea intelectuala. la 12 ani, incepe stadiul operatiilor formale care se intinde pana la maturitatea gandirii. In adolescenta gandirea ajunge in faza logico-matematica, este capabila de rationamente ipotetico-deductive, lucreaza pe ipoteze si experimenteaza pentru a descoperi cauzele evenimentelor, este o gandire capabila de generalizari corecte bazate pe abstractizare.

Dezvoltarea afectiva. Alterneaza stari afective de exaltare cu stari depresive, ceea ce indica un oarecare dezechilibru afectiv. Atitudini protestare: amor propriu lezat, opozitie, ironii si uneori jigniri in mod voit. Cauta prietenia si afectiunea. Avand un pronuntat gust al competitiei, are fie trairi de frustrare si anxietate, fie de admiratie. Apare dragostea pentru genul opus, uneori tainica si nelinistitoare. Se pastreaza dependenta afectiva de parinti, dar unii se

Tema

Ganditi-va la acele

caracteristici afective ale adolescentului pe care le recunoasteti in cazul dumneavoastra personal.

indoiesc de profunzimea afectiunii parintilor pe care ii acuza ca se amesteca in viata lor personala. Exista posibilitatea fixarii imaturitatii afective si a debutului unor tulburari patologice cum ar fi anxietatea si forme de autism.

Dezvoltarea sociala. In timp ce in copilarie procesul de enculturatie se producea mai mult prin imitatie si era nediferentiat, acum asimilarea valorilor si comportamentelor umane este selectiva si reflexiva. Continua sa-si insuseasca mijloace de comunicare, procedee de cunoastere, de actiune si de comportare, reguli de viata, credinte si obisnuinte.

Profilul personalitatii adolescentului. Se consolideaza stabilitatea personalitatii.

A castigat independenta Pas cu pas, si-a descoperit aptitudinile si abilitatile, traieste cu fervoare prezentul si isi construieste viitorul avand o lume a sa, interioara, cu interese, aspiratii si idealuri, isi formeaza atitudini argumentate, au loc manifestari de creativitate, isi imbogateste experienta culturala, are primele experiente erotice, initiaza primele experiente profesionale si isi pune problema alegerii profesiunii (a se vedea si etapele alegerii profesiunii, la aptitudini).

Termeni de retinut: caracteristici fizice ale adolescentului, caracteristica motorie a adolescentului, starea stationara in dezvoltarea limbajului, caracteristicile stadiului operatiilor formale, caracteristici afective ale adolescentului, caracteristicile enculturatrei in perioada adolescentei.

Caracterizarea generala a personalitatii mature

Sub aspect fizic. Nu mai creste in inaltime. Va mai creste in greutate, iar la varsta mijlocie poate sa se ingrase.

Sub aspect motoriu. Abilitatile motorii progreseaza pana la 20 ani. Pana la 50 de ani regresia este foarte usoara.

Sub aspect senzorial. Diferite profesiuni perfectioneaza observatia vizuala (medic, textilist, otelar, geolog, electronist, agronom etc.). Dupa 40 de ani, scade usor capacitatea atentiei de durata si vederea clara, necesitand ochelari. Sensibilitatea tactila descreste usor dupa 45 de ani. Atentia distributiva este eficienta intre 25 de ani si 50 de ani.

Sub aspectul limbajului o persoana medie ajunge sa inteleaga, la 20 de ani, circa 50 000 de cuvinte si poate sa foloseasca circa 10 000 de cuvinte. Stapaneste bine structura gramaticala a limbii materne.

Sub aspect intelectual. Gandirea ajunge la nivelul logic, intelege principii abstracte, intelege legatura cauza - efect. Se pastreaza un bun randament intelectual pana la 55de ani (intelegerea verbala, calcul, mobilitate cognitiva, rationament). Inteligenta tehnica si intuitia se pastreaza cu performante bune pana pe la 60 - 65 de ani. In rezolvarea de probleme, combina ipoteze si inlatura variantele care nu duc la solutie. In domeniile de performanta pentru care s-a specializat manifesta asa-zisul fler. Este rational si obiectiv, adica vede lucrurile (natura, pe sine si pe ceilalti oameni) asa cum sunt, iar nu deformate de temerile si dorintele proprii.

Memoria mecanica scade dupa 40 de ani, iar cea de scurta durata dupa 50 de ani, insa ideile se retin chiar si dupa 60 de ani, datorita 'ancorelor semantice' proprii.

Sub aspect afectiv. Echilibrat afectiv (ca intensitate si mobilitate a trairilor afective). si manifesta emotiile intr-un mod acceptabil. Dupa Strecker, maturitatea emotionala se manifesta in 'Capacitatea de a te angaja la o munca, onestitatea, perseverenta in a indeplini un plan in ciuda dificultatilor, usurinta de a munci impreuna cu alti in cadrul unei organizatii si sub o autoritate, posibilitatea de a lua decizii, vointa de a trai, supletea, independenta si toleranta.' (Cf. Eric Fromm)

Sub aspect social. Gasirea si pastrarea unei slujbe; intemeierea unei familii si indeplinirea tuturor responsabilitatilor de sot si parinte. Este posibil sa incetezi de a mai apartine unor grupuri mai vechi, precum si sa intri in alte grupuri, cum ar fi cele ale unor familii de varsta apropiata.

4. Batranetea

Sub aspect fizic. Prin imbatranire, indivizi pierd din masa datorita pierderi de fluide din corp a schimbarilor chimice care intervin la varsta inaintata.

Sub aspect afectiv. Emotiile devin mai dependente de trairile si ideile personale si ma putin de lumea din jur. Create numarul de trairi afective neplacute, legate de confruntari.

Sub aspect intelectual. Pentru I. C. Raven, o persoana in varsta de nivel intelectual normal (mediu) nu mai este capabila de gandire productiva. (Performantele la matricele progresive se prezinta astfel: la 65 de ani sunt ca la 9 ani si jumatate; la 70 de ani ca la 9 ani; la 75 de ani ca la 8 ani si jumatate; la 80 de ani ca la 8 ani; la 85 de ani ca la 7 ani.) Au o anumita inertie (lipsa de flexibilitate) in gandire. o data cu inaintarea in varsta, declinul gandirii productive este insotit, la omul normal, de pastrarea buna in memorie a informatie acumulate in trecut. In cazul morbid al dementei senile, rezultatele la testul matriceal sunt similare cu cele ale copilului mediu de 6 ani. Atat gandirea productiva cat si amintirea (memoria) se dezintegreaza'.

Studiile facute in U.S.A. de Fots arata ca informatia eficienta este pastrata mai bine la batrani decat la varsta medie si la 20 de ani. Pentru pastrarea intelectului la un nivel bun, sunt importante, dupa parerea acestui autor, urmatoarele conditii:

1.sa nu te retragi din viata sociala (senilitatea survine la izolati).

2. Flexibilitate in planul personalitatii: a admita ambiguitatea, a tolera, a calatori si a stabili noi relatii;

3. Pastrarea interesului pentru activitatea intelectuala: studiu, cunoastere, participare la activitatea unor cluburi, societati, fundatii.

Sub aspect social. Apropiindu-se de batranete, oamenii incep sa se teama ca isi pierd slujba sau ca trebuie sa se pensioneze. Cei care se pregatesc pentru pensionare, invatand lucruri noi si practicand hobby-un trec mai usor acest prag. Cei care participa la activitati intelectuale, sociale si fizice traiesc cu mai mult succes si satisfactie batranetea decat cei care sunt inactivi.

Daca se despart de soti, pentru femei batranetea poate deveni o va rata a singuratatii. Batranii care continua sa intretina relatii sociale in diverse sfere obtin satisfactii si mentin o buna conditie.

Conditii pentru evitarea scaderii potentialului mintal

Din concluziile unei cercetatoare din Franta, prezentate la un congres de gerontologie la Chicago.

Dupa 50 de ani scad:

viteza de perceptie

viteza impulsului nervos

vedere si auzul

Nu trebuie sa fii defetist; sa nu-ti pierzi dorinta de viata. Apetit de viata, inseamna motivatie de a trai. Lipsa motivatiei duce chiar la leziuni cerebrale. Centrul nervos ai

motivatie se afla in hipocamp; tot aici si memoria. Pentru verificarea ipotezei, s-a facut un experiment pe 300 sobolani, tineri si batrani: Li s-au creat dificultati pentru a ajunge la hrana. Cei tineri se lupta, cei batrani renunta. Cauza: la ce batrani se constata leziuni cerebrale in hipocamp.

Daca sunt ajutati, impinsi, stimulati sa se mobilizeze, atunci se opreste moartea celulelor din hipocamp.

la om, daca apare defetismul, dezinteresul fata de ceea ce se intampla in jur, apare apatia, un fel de senilitate, ca efect si leziunilor cerebrale.

Cine are in ereditate (in ascendenta) ~ ceva, este mai expus. Este bine, deci, ca omul sa aiba 'pofta de viata', voind. Se poate testa tendinta spre moarte a celulelor nervoase prin teste de perceptie ai de memorie prin care se constata 'lenea creierului. Daca o stabileati la timp, opreati moartea celulelor prin:

exercitii de memorie;

joc de sah si alte provocari ludice;

rezolvari de probleme;

interes pentru viata.

Termeni de retinut: caracteristici ale batraneti sub aspect fizic, sub aspect afectiv, sub aspect intelectual, sub aspect social.

TIPOLOGIE SI DIFERENTE

INTERINDIVIDUALE

DIFERENTE INDIVIDUALE IN CONSTITUIREA SI

MANEFESTAREA PERSONALITATIE

Motto: Natura pare sa fi mizat totul pe

individualitate. (Goethe, Die Nature)

In capitolul 12, am aratat ce este personalitatea. Insa termenul este prea general si abstract cand avem in vedere omul real. Desi exista insusiri general umane, exista variatii interindividuale, fiecare personalitate posedand diferite insusiri, in grade diferite. In realitate, exista numai individualitati; nu sunt identici ca personalitati nici gemenii monozigoti.

Tipologia

Observatia comuna constata ca unii oameni seamana intre ei in anumite privinte. In limba romana s-au fixat expresii ca 'rusinos ca o fata mare' sau 'parca este birjar' sau 'comanda ca un tambur major'. Psihologia diferentiala si psihologia clinica au stabilit criterii dupa care pot fi clasificati oamenii in diferite categorii sau tipuri, precum si caracteristicile fiecarui tip. Fiecare tip indica un grup de caracteristici care coexista. Vom ilustra folosind tipologia 'extravertit - introvertit' propusa de C. G. Jung. Acest mare clinician si psiholog a folosit criteriile: atitudinea generala a constientului si particularitati ale functiilor psihologice fundamentale - gandire; sentiment; perceptie; intuitie.

Tipul extravertit Tipul introvertit

Criteriu. Atitudinea constientului

- interesul si atentia se indreapta spre - se opreste mai Cu seama asupra trairilor

evenimentele obiective; exterioare; sale provocate de impresiile exterioare;

- actiunea ii este determinata de influenta - actiunea este determinata de interpretari

persoanelor si lucrurilor din jur. personale.

Deci este obiectiv.    Deci este subiectiv.

Criteriu. Gandire

Criteriu. Sentiment

- sentimentul lui se afla in concordanta cu - sentimentul este influentat de precautiuni

situatia, este tulburat de gandirea personale si se manifesta putin;

proprie; - este Un sentiment ma mult negativ, care

- este un sentiment poziti~ care devalorizeaza parca lucrurile si persoanele

valorizeaza I ucrurile si persoanele.

Criteriu. Perceptie

- conteaza concretul palpabil, senzorial; - conteaza semnificatia obiectului pentru

lipseste componenta subiectiva a el, iar nu obiectul real;

perceptiei;    - predomina componenta subiectiva a

- dependenta de obiect.    perceptiei;

- perceptia se raporteaza cu precadere la

el si abia in al doilea rand la obiect.

Criteriu. Intuitie

- puternica dependenta de situatule    } - puternic~ dependenta de imagini

exterioare; subiective;

se ataseaza mereu de alte obiecte, nu - visator, vizionar;

prinde radacini';    - are un limbaj mult prea subiectiv, nu unul

- comunica usor.    ~ vorbit de toat a lumea. Poate sa ajunga la

__________ ______ ____ _____ hipersensibilitate afectiva.

Factori ce favorizeaza diferentele individuale

Deosebiri innascute

Fratii se deosebesc intre ei nu numai prin culoarea parului sau a ochilor ci si in capacitatea de a invata sau temperamental. Parintii, de exemplu, pot constata ca, desi s,1 cresc copili la fel, unul este linistit si ascultator, iar fratele lui este iute si greu de stapanit; ca unul invata foarte usor orice si era foarte curios, inca de mic, iar altul este neinteresat de lucrurile din jur si invata mai greu. Fratii pot fi diferiti intre ei prin capacitatea de a invata, prin functionarea si sensibilitatea organelor de simt, prin nevoia de a fi activ, prin viteza de reactie, prin echilibrul afectiv etc.

De ce se deosebesc oamenii intre ei inca de la nastere? in primul rand, din cauza ereditatii particulare sau diferentiale care depinde de 'regulile statistice ale transmiterii genelor'. in acest sens, sunt concludente comparatiile intre aptitudinile intelectuale ale fratilor. Prezentam in tabelul de mai jos rezultatele unei cercetari facute de Newman si colaboratorii sai pe 50 de perechi de gemeni monozigoti.

Frati Diferenta medie intre I.Q

gemeni monozigoti 3,1 p

gemeni dizigoti 8,5 p

frati si surori nascuti succesiv 13,2 p

Deosebirile dintre oameni provin si din influentele mediului social: continut si calitate a experientei, recompensarea anumitor relatii si atitudini, ritmuri de invatare ~l dezvoltare etc.

Relatiile parinti - copii

Relatiile dintre parinti si copii au un rol aproape la fel de hotarator asupra constituirea personalitatii copilului Tema

ca si potentialul innascut. Chiar si in cazul gemenilor, Ce consecinte credeti parintii pot avea legaturi preferentiale care au consecinte ca are frustrarea copilului asupra dezvoltari personalitatii lor. De exemplu, o mama in recunoasterea valorii educata (cu studii universitare) se plange de unul dintre proprii?

fiii ei gemeni care avea la scoala performante inferioare fata de cele ale fratelui lui, care era un scolar excelent.

Fizic, ei erau absolut identici, nu-i puteai deosebi. Discutand mai amanuntit cu mama, aceasta a recunoscut ca de mic l-a preferat pe cel care acum, in clasa a VI-a, avea performante exceptionale. Copiii au crescut ca adolescenti, dupa aspectul fizic nu puteau fi deosebiti unul de celalalt, ii confundai. Ca adulti, de asemenea, nu pot fi deosebiti fizic. Dar ca personalitati, ei au urmat traiectorii cu totul diferite.

Diferente de educatie

Este vizibil pentru oricine ci educatia contribuie la constituirea si diferentierea personalitatii oamenilor. Psihologii au pus in evidenta rolul educatiei comparand perechi de gemeni monozigoti crescuti in familii diferite. Newman a constatat diferenta de 24 de puncte intre coeficientul intelectual la doua gemene, una avand fati de cealalta o perioada de scolarizare mai mare cu 14 ani (116 puncte respectiv 92 puncte). in cazul altor doua perechi de gemeni crescuti in familii diferite, diferentele au fost de 19 puncte si de 17 puncte. (cf. Jaques larmat, Genetica inteligentei)

Educatie permisiva - educatie nonpermisiva

Mary Gribbin a facut un experiment cu doua grupe de copil intre 2 ani s14 ani, baieti si fete. la o grupa, supravegherea era stricta, nu se admitea comportament agresiv. De exemplu, copilul care musca un alt copil era consemnat intr-o debara numita 'cutia pacatosilor'. la grupa cealalta, educatia era foarte permisiva, cel agresivi sau obraznici nu erau pedepsiti, Ii se facea pe plac, se discuta cu el pentru a i se intelege nevoile. Apoi, copili au fost observati in timpul jocurilor, inregistrandu-se toate agresiunile, de la unele usoare insotite de amenintari verbale pana la violente fizice. S-au inregistrat urmatoarele rezultate:

Grupa cu supraveghere Grupa permisiva

restrictiva

5 agresiuni de natura 131 de agresiuni, dintre

verbala care 65% lovituri, muscaturi, zgarieturi,

atat la fete cat si la baieti.

Diferente economice

Studiile psihologilor au pus in evidenta ca situatia economica si culturala slaba a familiei au influenta negativa asupra formarii personalitatii. Lipsa conversatiei, pretentiile reduse ale parintilor fata de performantele copilului la scoala, numarul redus de activitati culturale (lecturi, parc, muzeu etc.) au efect la fel de negativ ca si conditiile precare de locuit, nefrecventarea gradinitei sau numarul excesiv de copii in familie.

Diferente de valori

Sunt importante modelele din familie cu care se identifica copilul. Roaen (1956) a facut distinctie intre urmatoarele variante de modele:

Familii caracterizate prin: Familii caracterizate prin:

bun simt    - lipsa de bun

munca serioasa    - nevoia recompensei

- acceptarea amanarii satisfactiei - stil brutal de rezolvare a conflictelor

rezolvarea conflictelor pe cale - baietii considera ca bravura fizica

verbala prin discutie decenta este semn de barbatie

Termeni de retinut: deosebiri innascute, deosebiri datorate relatiilor parinti -copil, deosebiri de educatie, diferente de valori, diferente economice si culturale.

1. Pentru ce fel de educatie optati?

a) permisiva;

b) restrictiva.

Care sunt argumentele dumneavoastra personale?

2. Alegeti varianta cea mai potrivita:

Personalitati cu manifestari antisociale provin:

a) din familii cu situatie economica slaba; b) din familii cu situatie economica buna;

c) si din familii cu situatie economica slaba si din familii cu situatie economica buna;

d) mai mult din familii cu situatie economica slaba; e) mai mult din familii cu situatie economica buna. Argumentati.

3.o profesoara de biologie ne-a relatat ca avea in clasa a VI-a un elev care nu putea invata nimic si tulbura lectiile.Ca sa-l faca sa stea cuminte, l-a spus intr-o ora sa scrie cuvinte care ii plac mai mult. Copilul sa pus pe treaba si a scris pana la sfarsitul orei o pagina intreaga. Vrand sa vada ce a scris, profesoara a constatat ca copilul a scris intruna 'mica si 'Romia" Mica era mama sa, iar Romica era fratele sau.

Interpretati acest caz.

4. Analizati urmatorul caz: Doi frati, unul in Clasa a IV-a si celalalt in clasa a II-a se intorceau acasa a. Cel mare a gasit un briceag, dar cel mic l-a vrut pentru el. Chiar in acea perioada de timp, au disparut banii clasei din care facea parte si copilul cel mare. Fratele lui a spus mamei ca din banii furati, fratele a cumparat briceagul. Mama i-a spus invatatorului, insa acesta deoarece gasise hotul i-a raspuns ca nu este vinovat copilul ei Desi invatatorul a insistat ca se gasise deja vinovatul, mama copilului nu a crezut.

a) Cum apreciati atitudinea mamei? Dar pe a fratelui cel mic?

b) Faceti o lucrare sie cel mult 25 de randuri in care sa exprimati reflectiile personale pornind de la acest caz.