Rolul activ al observatorului si formarea impresiilor

Rolul activ al observatorului si formarea impresiilor

Brunswick (1934) se numara printre primii cercetataori interesati de studierea perceptiei ,el fiind preocupat indeosebi de modul in care sunt percepute "obiecteleneanimate."(108 )Potrivit lui B runswick obiectele sunt percepute de catre individ datorita" receptorilor senzoriali".Prin urmare individul "vede obiectele , poate auzi sunetele pe care le produc , le poate atinge etc.Totusi , in ciuda acestor diferiti receptori care ii permit sa sesiseze diferitele aspecte ale unuia si aceluiasi obiect , furnizand informatii multiple in legatura cu aceasta , individual nu ia in consideratie toate aceste informatii de fiecare data .Atentia lui este selective , iar capacitatea de prelucrare a informatiei este limitata.Obiectul perceput este intotdeauna o reprezentare partiala , dar nu neaparat deformat a , a unui obiect real .Aceasta explica partial faptul ca diferitepersoane , confruntate cu acelasi obiect , nu il percep intotdeauna in acelasi mod"(108)

Un prim experiment semnificativ este efectuat de Leeper(1935) si exemplifica indeosebi cum perceptiile prime le influenteaza si structureaza pe urmatoarele , dar ne demonstreaza de asemenea si importanta "rolului activ al observatorului" . (Senkowska,p.108-109)

Experimentul lui Leeper consta in prezentarea unei imagini ambigue , "in care putem vedea fie o femeie batrana , fie o femeie tanara.Plecand de la aceasta imagine , el a realizat altele doua: una dintre ele reprezinta fara nici o ambiguitate o femeie tanara si cealalta o femeie batrana"(Senkowska ,109)

Experimentul se desfasoara in doua stadii:in primul stadiu subiectii vizioneaza imaginile clare, jumatate dintre subiecti urmaresc imaginea femii tinere , iar cealalta jumatate urmaresc imaginea femeii batrane.In final , fiecare subiect pe rand prezinta imaginea urmarita .In al doilea stadiu subiectii urmaresc imaginea ambigua , dupa care prezinta din    nou imaginea vizionata.

Din rezultatele experimentului aflam ca "toti subiectii care au privit initial imaginea femeii batrane continua sa o vada in imaginea ambigua si 95% dintre cei care au privit initial imaginea femeii tinere continuau sa o vada in imaginea ambigua "Concluzia la care s-a ajuns , e , prin urmare, ca atat subiectii care au privit imaginea femeii batrane , ca si cei care au privit imaginea femeii tinere" si-au structurat activ obiectul perceptiei".

Psihologul Solomon Asch (1946) a fost primul care a cercetat "sistematic" modul in care se formeaza perceptiile.In opinia lui putem mai sa vorbim mai degraba despre "formarea impresiilor" decat despre "formarea judecatilor sau a cunostintelor" , aceasta credinta este o rezultanta a preocuparii lui pentru perceptia persoanelor necunoscute .

Solomon Ach a intreprins o multitudine de experimente , urmarind obiective diverse , insa doua dintre ele , pe care le vom prezenta in cele ce urmeaza, au avut o influenta puternica in domeniul de cercetare al formarii impresiilor cu privire la persoane .

Unul dintre experimentele lui Asch a avut in vedere aflarea modalitatii prin care ne formam "primele impresii cu privire la o persoana pe care nu o cunoastem".Astfel, Solomon Asch "le-a propus subiectilor o lista ce cuprindea cateva caracteristici (trasaturi ale unei pewrsoane fictive si , prin urmare , complet necunoscute lor .Unii subiecti au primit o lista care incepea cu trasaturi avand conotatie pozitiva si se termina cu trasaturi avand conotatie negativa (inteligent , muncitor, impulsiv , critic, incapatanat, invidios) .

Ceilalti au primit o lista cu aceleasi trasaturi , dar cele cu conotatie negativa figurau inaintea celor cu conotatie pozitiva (invidios , incapatanat , critic , impulsiv, muncitor , inteligent ).In continuare , Asch le-s propus tuturor subiectilor o lista ce centinea perechi de trasaturi antonime ( de exemplu , prietenos vs neprietenos , sociabil vs nesociabil etc.) cerandu-le sa aleaga din fiecare pereche trasatura care se potrivea cel mai bine pentru a descrie cel mai bine pentru a descrie aceasta persoana." La final , subiectilor experimentului le revine sarcia de a face o "descriere libera a persoanei respective".(Senkowska , 111.)

Din rezultatele experimentului aflam ca acei subiecti care au primit in prima faza informatiile "pozitive" au ales din a doua lista mai multe caracteristici "pozitive " , fata de subiectii care au primit in prima faza caracteristicile "negative".

De asemenea din acest experiment aflam ca primele informatii primite influenteaza ''sensul atribuit informatiilor care urmau". Bunaoara subiectii informati de la inceput ca "persoana este inteligenta au interpretat "incapatanarea " ca "gandire coerenta" , deci in maniera pozitiva . In schimb cei care au fost informati initial ca persoana este invidioasa au considerat ca " a fi incapatanat" echivaleaza cu "a fi marginit " , interpretand aceeasi informatie intr-o maniera negativa".(S.111)

Al doilea experiment realizat de Solomon Asch pe care il vom prezenta se refera la "statutul special al anumitor trasaturi in formarea impresiilor".La fel ca in experimentul anterior cercetatorul ofera subiectilor o lista cu insusiri ale unei persoane imaginare si ,prin urmare , complet necunocuta.Spre deosebire de lista din experimentul precedent , prima si a doua lista nu mai coincid :sase din cele sapte insusiri raman neschimbate , si o insusire difera , in functie de conditiile experimentului.

Listele de trasaturi utilizate de Asch in cele patru conditii experimentale

Sarcina subiectilor a fost sa - si expuna parerea despre persoana respectiva.Dupa aceasta etapa sunt rugati dinr-o alta lista de perechi de caracteristici opuse , sa aleaga acele caracteristici care , in viziunea lor descrie cel mai bine persoana respectiva.(Senkowska 114)

Experimentul realizat de catre S.Asch a aratat ca implementarea termenilor "cald " si "recea a dus la rezultate uimitoare.Acei subiecti care stiau ca persoana printre altele este "calda" si-au format o parere complet opusa fata de cei care stiau ca persoana este "rece".

Cei din prima conditie considerau persoana "simpatica si sincera" , pe cand cei din a doua conditie o considerau "antipatica si trufasa".(S,114)

Rezultatele experimentului arata ca"cel putin 90% dintre subiectii din conditia 1 au considerat persoana generoasa , fericita , petrecarwata ,in timp ce foarte putini dintre subiectii din conditia 2 o considera astfel.[] Aparent , introducerea acestor trasaturi "cald" si "rece" , modifica perceprea celorlalte trasaturi si ,prin urmare impresia globala asupra persoanei".(S,115)

Solomon Asch s-a intrebat daca "acest efect(un tip de forta organizatoare) este specific trasaturilor propriu-zise sau mai curand conotatiei lor (pozitiva pentru "cald" si negativa pentru "rece" )."Cercetatorul si-a raspuns la intrebare introducand alte doua conditii experimentale: "in locul adjectivului "cald" a introdus calificativului "politicos"(conotatie pozitiva) si in locul adjectivului "rece" a introdus calificativul "insensibil" (conotatie negativa".(s,115)

Faptul ca persoana este politicoasa sau insensibila nu modifica impresia pe care ne-o vom face despre respectiva persoana.Concluzia la care a ajuns Asch in urma acestiu experiment este ca "anumite trasaturi sunt mai centrale decat altele .In timp ce adjectivele "cald" si" rece" par sa joace un rol central in formarea impresiilor , calificativele "politicos" si "insensibil" au un rol periferic."(S,115)

Perceptia persoanei si cognitia sociala

Harold Kelley (1950) a realizat un experiment in care a descris, in fata a doua grupuri de studenti, un profesor pe care studenti nu-l intalniseradin doua perspective diferite ,apoi studentii au participat la cursul profesorului.In primul caz studentilor li s-a spus despre professor ca este o persona"mai degraba calda,muncitoare,critica,practica si hotarata".Celui de-al doilea grup de studentti li s-a despe acelasi professor ca este o persoana "mai degraba rece ,calda, muncitoare,critica,practica si hotarata.." Diferenta cruciala intre prima descriere si a doaua a fost,desigur, inlocuirea cuvantului "cald" cu cel de "rece",care se pare ca a avut un rol foarte important in modul in care studentii au perceput respectivul profesor .Studentii care aflasera despre professor ca e mai degraba rece l-au apreciat mai putin pozitiv , fata de studentii stiau despre professor ca e o persoana calda , cu toate ca profesorul s-a comportat identic in ambele situatii.(Feldmann,47-48)

Din experimental realizat de catre Kelley reiese ca indivizii atunci cand isi formeaza impresia despre ceilalti se concentreaza asupra trasaturilor particulare.Prin urmare anumite trasaturi "central" joaca un rol determinant in formarea unei impreii generale despre ceilalti.(Watkins $ Peynircioğlu,1984,apud Feldman,48)

Lucrarile despre formarea impresiei sugereaza existenta unor modele exacte pentru modul in care diferite trasaturi de personalitate sunt combinate .In urma abordarilor fata de procesarea informatii in desfasurarea proceselor de cognitie sociala care subliniaza cum sunt combinate datele , aceste modele de formare a impresiei au ca punct de plecare conceptia ca modelele matematice pot deriva si prevedea cum parti separate de informatii - sub forma trasaturilor individuale-pot fi combinate in formarea impresiei.(Feldman,48)

Anderson supus discutiei doua modele:modelul cumulative si modelul mediei.Anderson(1965) prin modelul cumulative sugereaza ca pentru a ne forma o parere, impresie despre o alta persoana adunam informatiile pe care le detinem despre respective persoana.Cercetatorul spune ca , spre exemplu, daca aflam despre o noua cunostinta ca este aventuroasa, indrazneata si grijulie , pur si simplu atribuimfiecarei caracteristica o valoare,pe o scala ipotetica , si apoi adunam valorile.Asadar , daca de exemplu cineva evalueaza coteaza aventuros cu 4,indraznet cu 5 si grijuliu cu 9(pe o scala de 11 puncte) , impresia generala poate fi exprimata in termini matematici ca 4+5+9=18.Desigur ca o consecinta a acestui mmodel este ca includerea a mai multor caracteristici positive intr-o lista va duce la o mpresie mai pozitiva.(Feldman 48)

Modelul mediei (Aderson,1974) propune aceeasi modalitate de adunare a valorilor date trasaturilor , insa exista un pas aditional care consta in impartirea sumei valorilor la numarul trasaturilor pentru a forma o medie.Deci ajungem la rezultat astfel(4+5+9)/3=18/3=6.Particularitatea acestui model este ca ,spre deosebire de modelul anterior, includerea suplimentara a unor informatii nu duce neaparat la o impresie mai pozitiva,ci mai exact , depinde de natura noilor caracteristici.Prin urmare daca aflam despre o persoana ca este ordonata si - i dam valoarea 2 , impreia generala scade(4+5+9+2)/4=5.(Feldman,48)

Dupa teste ale celor doua modele s-a ajuns la concluzia ca cel modelul mediei ofera cele mai acurate preziceri,dar sunt necesare anumite informatii suplimentare pentru a eplica procesul pe deplin.(Kaplan,1975,apud Feldman,49).

S-a dovedit ca cea mai mare precizie in prezicere impresiei unui individ se realizeaza atunci cand se ia in calcul atat importanta fiecarei informatii ,cat si daca informatia este pozitiva sau negativaImportanta informatiei se refera,generic, la originea informatiei: de exemplu,daca provine de la o persona cu status scazut sau ridicat, sau daca sursa este credibila sau nu.In plus, de multe ori informatia negativa are o greutate mai mare decat informatia pozitiva in formarea impresiei.(Kanhouse & Hanson , apud Feldman,49).

Pe scurt cea mai mare parte a demonstratiilor arata ca indivizii folosesc un model al mediei care combina informatiile specifice , desi procesul in sine este destul de complex.In privinta acestein abordari ,e adevarat ,ca sunt discutii in ceea ce priveste aplicvabilitatea cercetarilor in afara situatiilor de laborator.Problema fundamental care se pune are legatura cu gradul de reprezentativitate al al situatiilor experimentale ,care presupun o metoda de experiment in care indivizii sunt restrictionati la un set de trasaturi limitat , in afara laboratorului .In ciuda acestor limite , cercetarile despre formarea impresiei au furnizat rezultate importante despre modul in care este procesata si combinata informatia despre oameni.(Feldman,49)