" Explicati si exemplificati semnificatia "elementelor situationale inductoare" analizate de A. Mucchielli in legatura cu rolul comunicarii de sugestie in situatiile de grup

Explicati si exemplificati semnificatia "elementelor situationale inductoare" analizate de A. Mucchielli in legatura cu rolul comunicarii de sugestie in situatiile de grup.

A. Mucchielli este un specialist al comunicarii de sugestie in legatura cu situatiile de influentare a acestui tip de comunicare.

Rolul comunicarii de sugestie este asigurat de:

factorii sociali, care influenteaza sugestibilitatea subiectului acestia sunt demografici si culturali. Variabilele personale si sociale relationeaza sugestibilitatea individuala spre diverse forme ale influentei sociale.

Factorii psihologici care influenteaza sugestibilitatea sunt:

- constructele personale, cum ar fi dispozitia spre deziluzie;

- stari obisnuite si/sau curente cum ar fi motivatia, atentia, dispozitia sau asteptarile;

- influenta comportamentelor situationale, cum ar fi factorii de prestigiu, situatiile stimulilor nestructurati, presiunea de grup, influenta sau diferite tehnici verbale (non-verbale) ale sugestiei sau efectele modelelor sau efectul placebo.

- elementele situationale:

o       dependenta,

o       inferioritatea,

o       conflictul,

o       controversa sau nivelul de consens,

o       actualitatea si necesitatea obiectului sugestiei.

Tehnicile de comunicare de sugestie tin de dependenta omului fata de sistemele de comunicare care sunt o realitate acceptata, deoarece fiinta umana este strans legata de obiceiuri, motivatii, convingeri, prejudecati, de particularitatile unor procese cognitive, de rolurile sociale care trebuie sa le joace fata de alte persoane, institutii (familia, scoala, locul de munca), cat si fata de colectivitatile carora le apartin.

Comunicarea sugestiva vizeaza de fapt influenta sugestiva, care este facilitata si de faptul ca oamenii, majoritatea considerandu-se rationali, nu s-au eliberat pe deplin de reprezentari mitice si conduite magice, ei fiind in multe cazuri victimele unor prejudecati sau clisee comportamentale.

Dar nu trebuie considerat ca in acest caz, credinta in astfel de influente nu presupune neaparat pierderea controlului rational, dar implica, de multe ori, elemente irationale, de natura sugestiva.

O alta tinta a tehnicilor sugestive se incadreaza in larga sfera a fenomenelor care au drept scop schimbarea atitudinala prin influentarea trairilor, credintelor si comportamentelor unor persoane cu ajutorul unor stimuli primiti de la alte persoane. Deoarece in cadrul grupului se asteapta ca indivizii sa reactioneze in functie de normele proprii si de modul in care fiecare individ se percepe pe sine si ii percepe pe ceilalti.

Comunicarea sugestiva bazata pe elementele situationale inductoare determina ca o persoana sa reactioneze nu numai la actiunile manifeste ale altei persoane, ci, de asemenea, reactioneaza la o probabilitate latenta, dupa cum crede ca gandeste, simte si percepe anumite lucruri si alte persoane.

Individul devine treptat, dintr-un tip mult sugestibil, unul cu o sugestibilitate medie. In acelasi context, al relatiilor de grup, si gradul de empatie al indivizilor variaza. Un tip puternic empatic este deosebit de intelegator fata de ceilalti si reuseste cu succes, de obicei, sa se faca inteles de ei. Deci, individul puternic empatic ii intelege pe ceilalti si astfel partenerii lui devenind la randul mai maleabili, mai empatici.

Dar o persoana putin sugestibila poate trece drept greu abordabila, cu o personalitate introverta si cu slabe capacitati de relationare in interiorul grupului. Aceste capacitati de comunicare pot fi optimizate prin intermediul unor tehnici de sugestie proprii psihologiei sau imprumutate din domeniul persuasiunii, dar adaptate activitatii sugestive.

Elementul situational poate usura optimizarea comunicarii sugestive prin faptul ca poate spre exemplu:

in cazul dependentei sa asigure transmiterea facila a sugestiei intre persoane care se afla in situatii de dependenta;

inferioritatea poate accentua optimizarea prin faptul ca supunerea inferiorului s-a facut pe baza a mai multor comunicari sugestive deja reusite;

conflictul, controversa sau nivelul de consens sunt factori situationali care pot influenta sugestia in sens negativ/pozitiv spre situatia deja creata. De exemplu, un consens intr-o idee va facilita sugestia spre o idee inrudita, dar total diferita.