FACTORII PSIHOSOCIALI IMPLICATI IN FORMULAREA ALEGERILOR SOCIOMETRICE

FACTORII PSIHOSOCIALI IMPLICATI IN FORMULAREA ALEGERILOR SOCIOMETRICE

Factorii care conditioneaza alegerile sociometrice. Incercarea de a identifica factorii care intervin in structurarea relatiilor socioafective in cadrul grupurilor s-a dovedit deosebit de dificila, datorita numeroaselor conditionari existente in acest proces, precum si datorita complexitatii relatiilor dintre diferite categorii de factori implicati: primari sau secundari, de determinare sau conditionare, individuali, de grup sau socioculturali, structurali sau functionali, sincronici sau diacronici etc.

Una dintre cele mai interesante deschideri teoretice in legatura cu aceasta problema este oferita de A. Mihu, care - in stransa legatura cu orientarile axiologic-culturologice ale lui T. Vianu, L. Blaga s.a.- considera alegerea sociometrica ca fiind fundamental conditionata de continutul axiologic al relatiilor interpersonale . Din aceasta perspectiva, orice "intalnire" sociala are un caracter implicit evaluator si valorizator, grila de valori individuale, grupale si culturale fiind cea care conditioneaza aparitia "afinitatilor elective". Observatiile si cercetarile noastre confirma aceasta ipoteza, cu urmatoarea mentiune; grilele si criteriile valorice care intervin cu o anumita pondere in structurarea relatiilor afective sunt la randul lor conditionate de o serie complexa de factori motivationali, cognitivi si conjunctural-existentiali. Grila axiologica care sta la baza alegerilor sociometrice are o "coloratura" foarte personala, sintetizand in fapt o multitudine de factori psihoindividuali, psihosociali si socioculturali.

Unele cercetari evidentiaza o stransa legatura intre alegerile sociometrice si efortul unui anumit membru pentru consolidarea si afirmarea grupului. Aceasta corelatie se explica prin semnificatia pe care grupul ca intreg o are pentru fiecare dintre membri sai, in urma realizarii functiei de satisfacere diferentiata a trebuintelor individuale, a valorizarii membrilor in plan social si crearii unui cadru indispensabil manifestarii personalitatilor. In acest context, orice efort de consolidare a grupului este convergent cu o importanta serie de factori motivationali individuali si colectivi, ceea ce faciliteaza formarea unor relatii preferentiale pozitive fata de cei ce contribuie implicit la satisfacerea respectivilor vectori motivationali.

Dintr-o larga serie de factori care conditioneaza formarea si structurarea relatiilor preferentiale in cadrul grupurilor, urmatorii sunt considerati ca cei mai semnificativi: inteligenta sociala, capacitatea de comunicare interpersonala, farmecul personal, prestigiul intra- si extra-grupal, altruismul si disponibilitatea de intrajutorare, competenta si implicarea in rezolvarea problemelor cu care se confrunta grupul, statutul recunoscut in plan formal si informal.

In functie de natura si compozitia grupului, tipul sarcinii ce urmeaza a fi realizata si contextul sociocultural general in care functioneaza grupul, configuratia factorilor care mediaza raporturile preferentiale poate prezenta variatii considerabile. Insa, de fiecare data va putea fi identificat un factor care poate fi considerat "strict afectiv', adica tinand de acea zona de mister si inefabil care caracterizeaza formarea afinitatilor elective in conceptia lui Gheote, Maisonneuve sau Pavelcu. De fapt, fiecare dintre factorii generativi mentionati produc anumite "ecouri afective", din a caror integrare rezulta optiunea sociometrica.

Cei mai importanti factori psihosociali care determina gradul de autoritate al unui membru sunt considerati urmatorii:

(1) Statutul sociometric: raportul dintre alegerile si respingerile socioafective pe care le realizeaza in cadrul grupului; acest parametru este esential in cadrul grupurilor informale.

(2) Competenta profesionala: capacitatea de rezolvare a problemelor tehnice care deriva din contextul activitatii de realizare a sarcinii; acest parametru are o pondere cu atat mai mare cu cat sarcina este mai importanta si mai dificila pentru grup si pentru membrii sai.

(3) Pozitia formala in ierarhia grupului: statutul ocupat in organigrama organizatiei sau institutiei careia ii apartine grupul si puterea cu care este investit de nivelul ierarhic superior.

(4) Statutul socioeconomic extragrupal: pozitia ocupata in mediul social careia ii apartine (prin familie, instructie, sistem de relatii extragrupale, situatie materiala, domiciliu etc.).

(5) Nivelul de cultura generala: este vorba mai ales de acele zone ale culturii generale care interfereaza cu activitatea grupului, precum si cu trebuintele si sensibilitatile culturale ale membrilor sai.

(6) Accesul la informatie, initiativa si capacitatea de asumare a riscului.