FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI - TEST GRILA

FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI - TEST GRILA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI PEDAGOGIE

Forma stiintifica a cunoasterii include principiul operarii cu:

a.       generalul in forma conceptelor, principiilor, legilor.

Etapele cunoasterii psihologice sunt:

a.       etapa cunoasterii    prestiintifice

b.      etapa psihologiei filozofice

c.       etapa cunoasterii stiintifice analitice si intern-contradictorii

d.      etapa cunoasterii stiintifice integrativ-sistemice

Forma stiintifica a cunoasterii include principiul operarii cu:

a.       delimitarea unui domeniu de investigatie unic

b.      existenta unei metode specifice de abordare

c.       fenomenele proprii domeniului sa posede insusiri masurabile si cuantificabile

d.      posibilitatea repetarii aceleiasi cercetari la doi sau mai multi autori

Intre diferite domenii si stiinte delimitarile sunt:

a.       relative

Transferul de informatii    intre diferite domenii si stiinte:

a.       este posibil

Transferul de informatii si metodologie intre diferite domenii si stiinte:

a.       este posibil

b.      este necesar

c.       este indispensabil

Cunoasterea indisciplinara trebuie completata cu:

a.       cunoasterea interdisciplinara

b.      cunoasterea transdisciplinara

Etapele cunoasterii psihologice sunt:

a.       etapa cunoasterii    prestiintifice

b.      etapa psihologiei filozofice

c.       etapa cunoasterii stiintifice analitice si intern-contradictorii

d.      etapa cunoasterii stiintifice integrativ-sistemice

Etapele cunoasterii psihologice sunt:

a.       etapa cunoasterii    prestiintifice

b.      etapa psihologiei filozofice

c.       etapa cunoasterii stiintifice analitice si intern-contradictorii

d.      etapa cunoasterii stiintifice integrativ-sistemice

Etapele cunoasterii psihologice sunt:

a.       etapa cunoasterii    prestiintifice

b.      etapa psihologiei filozofice

c.       etapa cunoasterii stiintifice analitice si intern-contradictorii

d.      etapa cunoasterii stiintifice integrativ-sistemice

In etapa cunoasterii prestiintifice:

a.       colectie de date, idei

b.      colectie de reprezentari, credinte culese de la omul de rand sau savanti

c.       psihologia naiva

Etapa psihologiei filozofice cuprinde modelele:

a.       materialist

b.      idealist

c.       dualist

Etapa psihologiei filozofice cuprinde modelele:

a.       materialist

b.      idealist

c.       dualist

Etapa cunoasterii analitice este:

a.       studiul proceselor psihice prin cerectari experimentale

b.      din 1879, laboratorul experimental al lui Wundt

Etapa cunoasterii stiintifice integrativ-sistemice:

a.       asezarea studiului vietii psihice pe temelia elaborata in cadrul ciberneticii si a istoriei generale a sistemelor

Obiectul psihologiei este:

a. comportamentul

b.      inconstientul

c.       constiinta

d.      conduita

e.       subconstientul

Obiectul psihologiei este:

a. comportamentul

f.        inconstientul

g.       constiinta

h.       conduita

i.         subconstientul

Obiectul psihologiei este:

a. comportamentul

j.        inconstientul

k.      constiinta

l.         conduita

m.     subconstientul

Comportamentul vizeaza reactiile:

a.       de raspuns a organismului la stimuli externi

Conduita umana vizeza:

a.       ansamblul actiunilor orientate spre scop si mediate psihic

b.      totalitatea manifestarilor vizibile orientate spre "afara" impreuna cu procesele invizibile care le organizeaza si le regleaza

Conduita ia in considerare:

a.       filtrarea reactiilor motorii prin prisma proceselor psihice interne

Activitatea ca obiecte de studiu al psihologiei e abordata:

a.       la nivel situational concret

b.      pe baza unor obiective individualizate

c.       la nivel categorial genetic

d.      pe baza unor obiective    globale

Activitatea ca obiecte de studiu al psihologiei e abordata:

a.       la nivel situational concret

b.      pe baza unor obiective individualizate

c.       la nivel categorial genetic

d.      pe baza unor obiective    globale

Din perspectiva ontogenetica formele de activitate sunt:

a.       jocul

b.      invatarea

c.       munca

Activitatea este:

a.       un raport intre individ si mediul ambiant

b.      unitatea functionala intre motiv, scop si mijloc

Expansiunea psihologiei este stimulata de:

a.       motive epistemologico-teoretice si practice

b.      progresul altor stiinte

c.       progresul economic

d.      miscarile sociale

Expansiunea psihologiei este stimulata de:

a.       motive epistemologico-teoretice si practice

b.      progresul altor stiinte

c.       progresul economic

d.      miscarile sociale

Progresele cunoasterii psihologice stiintifice sunt:

a.       in extensiune

b.      in intensiune

Definirea stiintei psihologiei trebuie sa contina informatii despre:

a.       domeniul de cercetare

b.      metode de cercetare

c.       legi

d.      finalitatile cercetarii

Psihologia nomotetica se caracterizeaza prin:

a.       cuantificarea proceselor mentale si comportamentale

b.      recurge la date culese prin metode ideografice numai pentru scop ilustrativ

c.       ofera explicatii functionale ale fenomenelor

d.      utilizeaza generalizari asupra mecanismelor psihice

Alegeti dintre termenii de mai jos pe cei care desemneaza ramuri ale psihologiei:

a.       psihopedagogie

b.      psihologia muncii

c.       psihoneurologie

d.      psiholingvistica

Orientarile privind abordarea obiectului psihologiei se refera la:

a.       viata psihica interioara

b.      comportament

c.       activitatea umana

d.      sinele individual si unic

Introspectionismul este orientarea rezultata din cercetarea pe:

a.       trairi exclusiv subiective

b.      psihicul ca realitate primara nemijlocita

Dupa continut legile psihologiei pot fi:

a.       legi de functionare

b.      legi de compozitie

c.       legi de dezvoltare

Legile psihologiei sunt:

a.       legi probabiliste

b.      legi statistice

c.       legi cu cauzalitate multipla

d.      legi finaliste

Care dintre urmatorii autori reprezinta orientarea behaviorista?

a.       Cattell

b.      Skinner

Care dintre urmatorii autori reprezinta orientarea umanista?

a.       Rogers

b.      Maslow

Care dintre urmatorii autori reprezinta orientarea psihanalista?

a.       Freud

b.      Jung

c.       Adler

Interdisciplinaritatea psihologiei consta in relatia sa cu:

a.       sociologia

b.      filozofia

c.       biologia

d.      cibernetica

Psihologia conduitei - concepte cheie:

a.       actiunea sau activitatea

b.      organismul ca subiect beneficiar si instrument al actiunilor in mediu

c.       operarea cu imagini in locul operarii cu obiectul

In behaviorism comportamentul este interpretat astfel:

a.       reactie de raspuns la stimuli

b.      sursa manifestarilor psihomotorii

c.       asociatie intre obisnuinte, invatare, procese

Psihanaliza freudiana considera aparatul psihic structurat astfel:

a.       sine, eu, supraeu

b.      constient, subconstient, inconstient

Legitimitatea psihologiei ca stiinta a fost controversata prin:

a.       contestarea obiectului psihologiei

b.      contestarea metodelor

c.       contestarea principiilor si legilor

d.      contestarea finalitatii psihologiei

Metoda de cercetare trebuie:

a.       sa arate itinerariul demersului de cercetare

b.      sa arate structura si componenta esantionului;

c.       sa arate aspectele cantitative si calitative ale cercetarii

d.      sa arate standardizarea procedurilor

Metoda de cercetare poate fi:

a.       comuna mai multor discipline prin schema logica generala

b.      particulara unui domeniu in functie de continutul laturii teoretice, procedee si tehnici

Metoda de cercetare poate fi:

a.       specifica explorarii, recoltarii si recoltarii datelor

b.      de ordonare, prelucrare si interpretare

metodele de cercetare in psihologie pot fi:

a.       directe-indirecte

b.      analitice-sintetice

c.       active-pasive

Avantajele metodei observatiei sunt:

a.       accesibilitatea sa

b.      posibilitatea cunoasterii obiectului in contextul obisnuit al existentei sale

c.       nu necesita mari cheltuieli

d.      poate fi utilizata in situatii diferite

e.       se poate repeta

Avantajele metodei observatiei sunt:

a.       accesibilitatea sa

b.      posibilitatea cunoasterii obiectului in contextul obisnuit al existentei sale

c.       nu necesita mari cheltuieli

d.      poate fi utilizata in situatii diferite

e.       se poate repeta

Dezavantajele observatiei sunt:

a.       influentarea rezultatelor cunoasterii

b.      subiectivismul observatorului

c.       durata prea mare sau prea mica

d.      irepetabilitatea unor caracteristici in contexte diferite

Avantajele experimentului de laborator sunt:

a.       provocarea si repetarea fenomenului in conditii bine definite

b.      posibilitatea varierii factorilor stimulativi

c.       posibilitatea inregistrarii modificarilor aparute

Dezavantajele experimentului de laborator sunt:

a.       situarea subiectului intr-un mediu artificial

b.      dificultati in motivarea subiectilor

Subiectul ideal in experimentul psihologic este

a.       cadru de referinta pentru analiza si interpretarea cazurilor particulare

Cerintele metodologice ale experimentului sunt:

a.       formularea corecta a problemei de cercetat

b.      precizarea clara a ipotezelor de lucru

c.       delimitarea conditiilor de desfasurare

d.      instruirea corecta a participantilor

e.       inregistrarea fidela a datelor

Cerintele metodologice ale experimentului sunt:

a.       conditia completitudinii

b.      conditia reprezentativitatii

c.       conditia relevantei

d.      conditia obiectivitatii

Metoda biografica este destinata:

a.       psihologiei personalitatii

b.      psihodiagnosticarii si prognosticarii

Metoda biografica consemneaza:

a.       evenimente importante din viata individului

b.      relatari verbale ale individului

c.       date din documente personale

d.      rezultate ale activitatii individului

In metoda biografica datele se recolteaza:

a.       direct

b.      indirect

Calea indirecta de recoltare a informatiilor biografice consta:

a.       in colectionarea acestora de la alte persoane decat subiectul

Calea directa de recoltare a informatiilor biografice consta:

a.       in colectionarea acestora de la subiect

Prin studiul biografiei cercetatorul:

a.       intelege si evalueaza starea actuala a subiectului pe baza informatiilor despre viata acestuia

Convorbirea se aplica subiectului:

a.       coroborat cu chestionarul

Prin convorbire se obtin informatii despre:

a.       viata interioara a subiectului

b.      atitudinile, opiniile, interesele subiectului

c.       sursele de conflicte si prejudecati

d.      sensul unor comportamente ale subiectului

In convorbire adresarea intrebarilor e facuta:

a.       spontan

b.      liber

c.       standardizat

d.      semi-standardizat

In interviu intrebarile pot fi adresate:

a.       standardizat

b.      structurat

c.       nestructurat

d.      semi-structurat

Rezultatele testelor releva:

a.       diferentele psihice individuale

b.      diferentele psihice grupale

Validitatea unui test este

a.       faptul ca masoara ceea ce isi propune sa masoare

Dupa obiectul testarii testele pot fi:

a.       de performanta

b.      nonparametrice

c.       dispozitionale

Testele de performanta sunt:

a.       teste de cunostinte

b.      teste de nivel

c.       teste de dezvoltare

d.      teste de inteligenta

e.       teste de aptitudini

70. Testele de performanta sunt:

a.       teste de cunostinte

b.      teste de nivel

c.       teste de dezvoltare

d.      teste de inteligenta

e.       teste de aptitudini

71. Testele de performanta sunt:

a.       teste de cunostinte

b.      teste de nivel

c.       teste de dezvoltare

d.      teste de inteligenta

e.       teste de aptitudini

Testele dispozitionale sunt:

a.       teste de comportament

b.      teste de personalitate

Metoda de cercetare in psihologie defineste:

a.       sa arate itinerariul demersului de cercetare

b.      sa arate structura si componenta esantionului;

c.       sa arate aspectele cantitative si calitative ale cercetarii

d.      sa arate standardizarea procedurilor

Criteriile de clasificare a metodelor sunt:

a.       caracterul lor (obiective-subiective)

b.      specificul relatiilor de investigare (cantitative-calitative)

c.       natura relatiei cercetator-subiect (active-pasive)

d.      obiectivul (scopul) cercetarii

Metodele active de cercetare sunt:

a.       experimentul de laborator

b.      analiza produselor activitatii

c.       probe psihometrice

Metodele pasive de cercetare sunt:

a.       observatia

b.      metoda biografica

Caracteristicile anchetei psihologice sunt:

a.       caracterul metodic in recoltarea datelor

b.      caracterul cuantificabil al informatiilor

c.       caracterul subiectiv al raspunsurilor

Metoda biografica este

a.       destinata stilului personalitatii globale

Obiectivitatea metodelor psihologiei se asigura prin:

a.       utilizarea unei varietati de metode

b.      varietatea conditiilor de aplicare a metodelor

c.       adaptarea metodelor la specificul socio-cultural

d.      imbinarea demersului constatativ cu cel anticipator

Principiile metodologice ale psihologiei sunt:

a.       principiul determinismului

b.      principiul relationarii neuropsihice

c.       principiul reflectarii si modelarii informationale

d.      principiul actiunii si al unitatii constiinta-activitate

e.       principiul genetic si al istorismului

f.        principiul sistemicitatii

Cerintele unui test psihologic sunt:

a.       validitate

b.      fidelitate

c.       standardizare

d.      etalonare

testele psihologice pot fi:

a.       individuale-colective

b.      verbale-nonverbale

c.       cu durata determinata si la alegere

Metoda se suprapune pe un domeniu al psihologiei, dupa cum urmeaza:

a.       metoda experimentului-psihologia experimentala

b.      metoda clinica-psihologia clinica

c.       metoda patologica-psihologia patologica

d.      metoda statistica-statistica psihologica

Metoda experimentului permite cercetatorului:

a.       sa intervina si sa provoace fenomenul studiat

b.      sa izoleze si sa controleze variabilele

c.       sa compare rezultatele

Metoda convorbirii permite:

a.       sondarea vietii interioare a individului

b.      sondarea atitudinilor, opiniilor, intereselor

c.       clarificarea sensului unor comportamente

d.      identificarea surselor de conflicte si prejudecati

Convorbirea poate fi:

a.       libera

b.      spontana

c.       standardizata

d.      structurata

e.       semi-standardizata

Metodele de cercetare in psihologie pot fi clasificate in:

a.       directe-indirecte

b.      analitice-sintetice

c.       active-pasife

Simptomatica stabila a observatiei se refera la:

a.       trasaturi bioconstitutionale

b.      trasaturi fiziognomonice

Simptomatica labila a observatiei se refera la:

a.       conduita verbala

b.      conduita motrica

c.       conduita mnezica

Validitatea unui test este data de faptul ca:

a.       masoara ceea ce si-a propus sa masoare

Etalonarea testului se face pe:

a.       norme si criterii unitare de interpretare si evaluare a rezultatelor

Standardizarea testului tine de:

a.       modul de aplicare

b.      instructiunile de aplicare

Organizarea cercetarii psihologice are urmatoarele etape:

a.       documentarea

b.      stabilirea scopului si a obiectivelor

c.       formularea ipotezei de lucru

d.      alegerea si precizarea mijloacelor

e.       specificarea conditiilor

f.        construirea teoriei

g.       testarea sau validarea

Organizarea cercetarii psihologice are urmatoarele etape:

a.       documentarea

b.      stabilirea scopului si a obiectivelor

c.       formularea ipotezei de lucru

d.      alegerea si precizarea mijloacelor

e.       specificarea conditiilor

f.        construirea teoriei

g.       testarea sau validarea

Organizarea cercetarii psihologice are urmatoarele etape:

a.       documentarea

b.      stabilirea scopului si a obiectivelor

c.       formularea ipotezei de lucru

d.      alegerea si precizarea mijloacelor

e.       specificarea conditiilor

f.        construirea teoriei

g.       testarea sau validarea

Un teste este valid daca coeficientul de validitate este:

a.       minim 0,70

Un test este fidel daca coeficientul de fidelitate este:

a.       mai mare de 0,95

definirea stiintei psihologiei trebuie sa contina informatii despre:

a.       domeniul de cercetare

b.      metodele de cercetare

c.       legi

d.      finalitatile cercetarii

Psihologia nomotetica se caracterizeaza prin:

a.       cuantificarea proceselor mentale si comportamentale

b.      date culese prin metode ideografice in scop ilustrativ

c.       ofera explicatii functionale ale sistemului

d.      explorarea    specificatiilor individuale

Alegeti dintre termenii de mai jos pe cei care desemneaza ramuri ale psihologiei:

a.       psihopedagogie

b.      psihologia muncii

c.       psihoneurologie

d.      psiholingvistica

Orientarile privind abordarea obiectului psihologiei se refera la:

a.       viata psihica interioara

b.      comportament

c.       activitatea umana

d.      sinele individual si unic

Introspectionismul este cercetarea rezultata din cercetarea bazata pe:

a.       trairi exclusiv subiective

b.      psihicul ca realitate primara, nemijlocita

Dupa continut legile psihologiei pot fi:

a.       legi de functionare

b.      legi de compozitie

c.       legi de dezvoltare

Legile psihologiei sunt:

a.       legi probabiliste

b.      legi statistice

c.       legi cu cauzalitate multipla

d.      legi finaliste

Inconstientul cuprinde:

a.       tendinte

b.      pulsiuni

c.       trebuinte

d.      instincte determinate biologic

Rolul inconstientului este de:

a.       procesare de informatii

b.      solutionare de probleme

c.       imaginare

Subconstientul cuprinde:

a.       amintiri

b.      cunostinte

c.       scheme operatorii latente

Constientul cuprinde:

a.       procese cognitiv-senzoriale

b.      gandire si imaginatie

c.       trairi emotional-afective

d.      trebuinte

e.       idealuri

f.        interese

Constientul se caracterizeaza prin:

a.       caracter activ dinamic

b.      disponibilitate mare la schimbare

c.       grade diferite de organizare si functionare

d.      relatii circulare cu inconstientul

Functiile constiintei sunt:

a.       relatie

b.      sinteza

c.       autosupraveghere

Functiile constientului sunt:

a.       cognitiva

b.      proiectiva

c.       de planificare si anticipare-predictie

d.      de reglare    prin analiza critica si comparatie criteriala

Interactiunea constient-subconstient-inconstient are caracter:

a.       circular

b.      dialectic

c.       ascendent

d.      descendent

Functionarea subsistemului constient se bazeaza pe urmaroarele principii:

a.       principiul disocierii

b.      principiul teleonomiei si planificarii

c.       principiul realitatii

Determinismul cauzal are urmatoarele caracteristici:

a.       cauzele externe actioneaza prin intermediul conditiilor interne

b.      aceeasi cauza produce efect diferit la subiecti diferiti

c.       aceeasi cauza produce efecte diferite la acelasi individ in conditii diferite

Interdisciplinaritatea psihologiei consta in relatia ei cu:

a.       sociologia

b.      filozofia

c.       biologia

d.      cibernetica

Patternul de baza al organizarii psihocomportamentale:

a.       ramane relativ acelasi de la o generatie la alta

Varietatea patternurilor psihocomportamentale o constituie:

a.       schimbarea dinamicii mediului socio-cultural

Caracteristica definitorie a psihicului este:

a.       pregnantul dinamism evolutiv

b.      complexitatea sa

c.       interiorizarea si exteriorizarea

Complexitatea psihicului uman este:

a.       din punct de vedere structural

b.      din punct de vedere functional

Complexitatea psihicului uman este:

a.       datorata functionarii si dinamicii lui concrete

b.      datorata functiei lui simbolice

c.       datorata prizei de constiinta

Psihicul este:

a.       subiectiv din perspective cunoasterii

b.      ideal pentru ca se raporteaza la ceea ce trebuie sa fie

c.       determinat de factori interni si externi

Psihicul este:

a.       un sistem energetic-functional de complexitate suprema, prezentand cele mai inalte mecanisme de autoreglare si autoorganizare si fiind dotat cu modalitati proprii de determinare

Componentele primare ale psihicului sunt:

a.       senzatiile

b.      perceptiile

c.       reprezentarile

Componentele secundare ale psihicului sunt:

a.       gandirea

b.      imaginatia

c.       memoria

d.      limbajul

e.       starile afectivo-volitive

Rolul inconstientului:

a.       pastreaza si monitorizeaza trebuintele fiziologice

b.      asigura un anumit mod de procesare a informatiei

c.       asigura    pregatirea activitatii gandirii si a spontaneitatii inteligentei

d.      genereaza experiente transpersonale

e.       asigura continuitatea psihica in timpul somnului

La nivelul inconstientului:

a.       pot avea loc simultan mai multe procese asociative, combinatorice sau analogii

b.      se genereaza starile de afect care imping spre comportamente agresive

Inconstientul:

a.       este o formatiune psihica ce cuprinde tendintele ascunse, conflictele emotionale generate de resorturile intime ale personalitatii

Inconstientul:

a.       tot ceea ce nu este in prezent in campul constiintei

Inconstientul este:

a.       fundament

b.      arhaic

c.       submergent

d.      pecete

e.       emergent

Ca sfera:

Inconstientul:

Inconstientul:

Inconstientul:

Inconstientul include:

a.       tendinte

b.      pulsiuni

c.       trebuinte

d.      instincte primare

Din punct de vedere modal Freud identifica:

a.       inconstientul colectiv

b.      inconstientul individual

Subconstientul ca sfera:

a.       este mai intins decat inconstientul si constientul

Subconstientul cuprinde:

a.       elemente in stare latenta

b.      automatisme

c.       deprinderi

d.      obisnuinte

e.       amintiri

f.        scheme operatorii latente

Subconstientul:

a.       comunica cu inconstientul si cu constientul

Subconstientul:

a.       poseda o anumita autonomie functionala

Subconstientul:

a.       dispune de mecanisme proprii de autointretinere si autoconservare

Subconstientul:

a.       asigura continuitatea in timp a Eului si permite constiintei sa realizeze integrarea sub semnul identitatii de sine a trecutului, prezentului si viitorului

Subconstientul:

Subconstientul

Subconstientul:

Subconstientul se supune principiilor:

a.       activismului

b.      dinamicitatii

c.       autointretinerii

d.      autoconservarii

Rolul subconstientului:

a.       asigura continuitatea in timp a Eului

b.      permite constiintei sa realizeze integrarea sub semnul identitatii de sine a trecutului, prezentului si viitorului

c.       da sens adaptativ invatarii

d.      asigura consistenta    interna a constiintei

Componenta constienta:

a.       forma sau nivel al organizarii psihice generale

b.      nivel specific calitativ superior al organizarii psihice

Functiile constiintei sunt:

a.       relatie

b.      sinteza

c.       autosupraveghere

Genetic constiinta:

a.       are un caracter dobandit

b.      evolueaza istoric, pe masura dezvoltarii functiilor rezolutiv integrative ale creierului si a diversificarii

Constiinta sub aspect calitativ si cantitativ:

a.       se elaboreaza, individual, in ontogeneza

b.      ansamblul functiilor si proceselor psihice particulare

Laturile gandirii sunt:

a.       latura de continut (latura informationala,)

b.      latura functionala (operatorie)

Latura functionala evidentiaza:

a.       rolul adaptativ al constiintei

b.      esenta ei ca forma suprema a vietii de relatie

Latura de vigilenta:

a.       opusa starii de somn

b.      pasiva-activa

Modificarile constiintei:

a.       demonstreaza relationarea    omului cu lumea externa si cu sine insusi

Dupa caracterul lor, modificarile constiintei sunt:

a.       normale (fiziologice)

b.      anormale (patologice)

Modificarile de ordin patologic ale constiintei:

a.       modificari incorporate bolilor psihice

b.      modificari determinate de focare organice ale creierului

Modificarile de ordin patologic ale constiintei:

a.       perturba profund relationarea pacientului cu lumea externa

Modificarile de ordin patologic ale constiintei:

a.       compromite caracterul adaptativ al comportamentelor

Modificarile constiintei incorporate bolilor psihice sunt:

a.       schizofrenia, psihozele

b.      isteria

Modificarile constiintei determinate de focare organice ale creierului sunt:

a.       halucinatiile

b.      agnoziile

c.       amneziile

d.      estomparea discernamantului

e.       pierderea capacitatii orientarii in timp si spatiu

f.        paralogisme

g.       deliruri

h.       inchiderea in sine

Modificarile normale ale constiintei sunt:

a.       transa neotenica

b.      transa exsomatica

c.       transa orgasmica

d.      somnul

e.       visul

f.        starile induse

Starile induse ale constiintei sunt:

a.       hipnotice

b.      halucinogene

c.       mistice

Sursele viselor sunt:

a.       dinamica inconstientului

b.      intamplarile din timpul zilei

c.       stimulii din ambianta imediata

d.      influentele de tip para (telepatie, premonitie)

Sursele viselor sunt:

a.       dinamica inconstientului

b.      intamplarile din timpul zilei

c.       stimulii din ambianta imediata influentele de tip para (telepatie, premonitie)

Visul:

a.       forma indirecta, simbolica de satisfacere a unor dorinte, trebuinte, aflate in focarele tensionale ale subconstientului, generate de refularea sau reprimarea lor