Testele, ca instrumente in psihodiagnoza

Testele, ca instrumente in psihodiagnoza

Pe masura ce domenii privind terapia, mariajul, familia etc. s-au dezvoltat in aceeasi masura au evoluat instrumentele obiective de apreciere si catalogare a problemelor. Aceste instrumente sunt folosite atat pentru scopuri clinice dar si de cercetare. Desi folosirea lor pentru obtinerea de date stiintifice este evidenta, utilizarea lor in practica clinicilor este mai putin inteleasa si apreciata.

Psihologul, clinicianul poate avea beneficii din  folosirea testelor de personalitate si performanta.

Desi o serie de instrumente obiective sunt disponibile, psihologii trebuie sa fie  intelepti revizuindu-le si selectandu-le pe cele mai consonante cu stilul lor si practica lor; cei care publica teste sunt dornici sa impartaseasca informatiile in legatura cu instrumentele lor disponibile. De asemenea, revizuirea cartilor precum cele ale lui Straus si Brown (1978) - Tehnicile de masurare a familiei, si mai recentul Dictionar al tehnicilor de masurare a familiei (Tauliatos, Perlmutter, & Straus, 1990) se poate dovedi valoroasa. Desi literatura anilor de la sfarsitul secolului XX despre terapia casniciei si a familiei este presarata cu polemici in legatura cu aceasta, cu acea metoda corecta sau instrumentul pentru "masurarea" problemelor prezentate, psihologii se descurca cel mai bine selectand acele mijloace care se potrivesc cel mai bine cu practica. Exemplificam ideea necesitatii testelor prin utilizarea lor in ,,perimetrul" familiei.

Este bine ca in momentul in care se selecteaza instrumentele, psihologii sa se gandeasca la complexitatea relativa a intervenirii in familia unitara - comparata cu individul. Ackerman (1958), cu mai multe decenii in urma a declarat ca aprecierea unei familii ,,complete" ar trebui sa tina seama de membrii individuali ai familiei, de roluri, de casnicie in sine, de familia ca grup, si interrelatiile intre membrii familiei.

Din fericire, instrumentele obiective exista acum, cu ele putand aprecia aceste zone, iar specialistul ar trebui sa aleaga una din  ele.

Folosirea clinica a oricarui mijloc de apreciere cere ca acesta sa aiba cel putin doua caracteristici adaugate la validitatea si soliditatea documentarii. Trebuie sa fie usor de administrat, de interpretat si, de asemenea, trebuie sa dea informatii pe care psihologul sa le poate folosi. Cand nu se fac teste asupra caracteristicilor sistemului, terapeutul este repede cucerit si se indreapta concentrandu-se spre "povesti" si patologie. Terapia se aseamana cu terapia unui individ dintr-un grup, iar cand se intampla aceasta impactul si promisiunea unui tratament al sistemului este compromis.

Un motiv excelent, poate cel mai bun, de folosit testele cand sunt tratate cupluri si familii este sa existe orientare catre sisteme bazate pe tratament. Aprecierea unui sistem in functiune directioneaza atentia psihoterapeutului si medicului catre caracteristicile organizationale si interactionale ale cuplului sau ale familiei.

Intrucat structura si interactiunea sunt cele pe care cautam sa le modificam intr-un cuplu si in terapia familiei, trebuie sa ne concentram in acest sens toata atentia noastra.

CARACTERISTICILE STATISTICE ALE TESTULUI PSIHOLOGIC

1. Definitiile testului psihologic

Asociatia Internationala de Psihotehnica ofera urmatoarele definitii:

Incercarile de definire sunt extrem de variate, deoarece pot surprinde aspectele esentiale ale acestui concept. Astfel, L. Cronbach considera testul ,,o procedura sistematica pentru compararea comportamentului a doua sau mai multe persoane". Este vorba de o comparare statistica, cantitativa si calitativa a rezultatelor unui individ cu cele ale altei persoane plasate in aceeati situatie. Compararea se face pe baza unui etalon, adica a unui sistem metric de referinta si ea are drept scop clasarea individului uman intr-o ierarhie cantitativa sau calitativa (tipologica - pe baza de profil).

Examinarea prin test este o estimare probabilista, dar putem imbunatati aceasta probabilitate, adica putem creste aceasta probabilitate si mari gradul de incredere in predictia unui test, printr-o cat mai riguroasa fundamentare statistica. Prin aceasta se urmareste in fapt reducerea tot mai accentuata a erorii, a distorsiunilor in evaluarea psihometrica si apropierea progresiva a testului de faptul real.

TESTUL IMPLICA O PROCEDURA DE STANDARDIZARE

Standardizarea = procesul de obiectivare si uniformitate a unui test raportat la:

modalitatea de aplicare/administrare;

modalitatea de cotare;

modalitatea de interpretare si raportare la norme/etaloane

TESTUL - REZULTANTA A UNEI COLECTII DE ITEMI

Item este un stimul specific care determina un anumit comportament ce poate fi cotat si evaluat independent.

In functie de tipul de raspus solicitat putem distinge intre itemi de tip eseu si itemi cu raspunsuri date:

Itemi de tip 'eseu' - subiectului i se cere sa raspunda liber la un item.

ex. Discutati implicatiile teoriei lui Piaget in practica educationala.

• Itemi cu raspunsuri date care pot fi:

1. Itemi de tip 'da-nu', 'adevarat-fals'

ex. Bogota este capitala Columbiei?

sunt utilizati cel mai adesea in testele de cunostinte;

uneori sunt utilizati si in testele de personalitate;

sunt considerati inadecvati in chestionarele de atitudini sau in cele ce evalueaza simptomele clinice (in aceste domenii nu exista raspunsuri corecte sau gresite);

avantaje: usor si rapid de administrat;

dezavantaje: subiectul are 50% sanse de a ghici raspunsul.

Itemi cu raspunsuri la alegere

ex. Care este capitala Columbiei ?

A.      La Paz

B.      Bogota

C.      Lima

D.      Santiago

sunt utilizati in testele de cunostinte;

avantaje: procentul de a ghici raspunsul scade;

• Itemi cu raspunsuri pe scale de tip: 'da-nu-nu stiu', 'de acord-acord partial-dezacord',

'intotdeauna-adesea-uneori-niciodata'

ex. Sunt o persoana anxioasa in situatii de examen.

A.      intotdeauna

B.      adesea

C.      uneori

D.      niciodata

• Itemi cu raspunsuri ce trebuie alaturate dupa diferite criterii

ex. __ 1. primul test de inteligenta A. Raven

__ 2. test proiectiv de personalitate B. Binet-Simon

__ 3. test de inteligenta de grup C. Rorschach

SCOPUL UTILIZARII TESTELOR PSIHOLOGICE

Selectie/clasificare.

Diagnostic si interventie

Autocunoastere

Proiecte de evaluare a unor modificari intervenite in urma unor interventii educative, psihoterapeutice.

Instrumente ale cercetarii stiintifice

DOMENII DE UTILIZARE A TESTELOR PSIHOLOGICE

CLASIFICARI ALE TESTELOR PSIHOLOGICE

Testele psihologice pot fi clasificate in functie de diferite criterii (Albu, 1999).

1. Clasificari in functie de continutul testului:

a). dupa modul de executare a sarcinii de catre subiect

teste orale;

teste scrise;

teste de performanta :

teste cu manipulare de aparate si piese;

teste administrate de calculator.

b). dupa utilizarea limbajului in rezolvarea sarcinii

teste verbale ;

teste nonverbale.

c). dupa modul de procesare implicat:

teste de eficienta

teste de aptitudini;

teste de dezvoltare intelectuala;

teste de cunostinte;

probe de lucru;

teste situationale

teste de personalitate (nonintelective).

2. Clasificari in functie de modul de administrare a testului:

a). dupa numarul persoanelor care pot fi examinate simultan:

teste individuale;

teste de grup.

b). dupa timpul de executie

teste de viteza;

teste de randament:

cu limita de timp;

cu timp de lucru nelimitat.

3. Clasificari in functie de modul de cotare a testului si de interpretare a scorului:

a). dupa modul de stabilire a cotei la test:

teste obiective;

teste subiective.

b). dupa modul in care se interpreteaza scorurile testelor

teste normative;

teste centrate pe criteriu;

teste idiografice.

Testul este unul dintre modalitatile de evaluare psihologica. Alaturi de alte instrumente ca interviul, observatia, chestionarele, scalele de evaluare, testul se constituie intr-o sursa importanta de informatii pentru o evaluare psihologica. Distingem intre evaluare si testare psihologica. Evaluarea psihologica poate fi inteleasa ca un proces de rezolvare de probleme in care psihologul cauta solutia utilizand o serie de instrumente; testarea se refera la procesul strict de obtinerea a unor informatii utilizand testul psihologic.

Elemente considerate esentiale pentru intelegerea notiunii de "test psihologic" sunt: 1. testul psihologic serveste la masurarea unor atribute psihice, fie la predictia unor comportamente, 2. un test psihologic consta in una sau mai multe probe, 3. testul evalueaza doar un esantion de comportamente, 4. in etapa de constructie a testelor se stabilesc regulile care trebuie respectate in utilizarea acestuia, 5. un test este obiectiv daca el permite sa se masoare fara ambiguitate capacitatile unei persoane.

Testele psihologice sunt utilizate, in principal, pentru a stabili un diagnostic psihologic, pentru a face aprecieri si predictii referitoare la subiecti si pentru a lua decizii asupra persoanelor. Testele psihologice reprezinta deci una din sursele de informatie pentru evaluarea psihologica.

Orice manual al unui test psihologic contine normele testului si trebuie sa includa urmatoarele aspecte:

indicii demografici ai populatiei pentru care a fost construit testul. Cei mai frecventi indicatori sunt: varsta, sexul, mediul din care fac parte subiectii, nivelul de scolarizare Putem spune ca acesti indicatori definesc populatia pentru care este destinat testul. Astfel, un test care evalueaza inteligenta la copiii prescolari (4-7 ani) nu poate fi aplicat la un copil de 9 ani deaorece nu avem un cadru de referinta la care sa raportam performanta obtinuta de acest copil.

numarul persoanelor pe care a fost etalonat testul si modul de esantionare ales. Aceasta informatie este utia pentru analiza semnificatiei etalonului. Ne intereseaza in acest caz daca etalonul testului are la baza un numar suficient de mare de persoane dintr-o populatie pentru a-l putea considera reprezentativ.

data construirii normelor. Aceasta informatie este utila deoarece ne ajuta a identificam daca populatia pe care a fost etalonat testul mai poseda caracteristicile populatiei din care face parte subiectul testat. Este cunoscut faptul ca unele constructe psihologice sau cunostinte sunt dependente de evolutie. De exemplu un test care evalua nivelul dezvoltarii vocabularului la o anumita populatie in anii 1940-1950 nu mai are aceleasi norme in prezent deoarece populatia a evoluat si astfel normele trebuie mereu reactualizate.

Procesul de constructie a unui etalon respecta urmatorii pasi:

definirea populatiei sau a cadrului de referinta pentru care se doreste constructia testului;

esantionarea

administrarea testului la esantionul ales;

constructia cotelor sau a normelor testului.

Definirea populatiei constituie primul pas in construirea normelor. Acest proces cuprinde de fapt circumscriera persoanelor pentru care este destinat testul. Astfel, aceasta definire se face prin prezentarea unor caracteristici care vor permite recunoasterea unei persoane ca apartinand sau nu populatiei pentru care a fost construit testul.

Deoarece testul nu poate fi aplicat la intreaga populatie pentru care a fost construit se impune selectia din cadrul populatiei (stabilite anterior) a unui grup sau esantion de normare. Acest esantion trebuie sa fie reprezentativ pentru populatie. Astfel structura esantionului trebuie sa respecte structura populatiei. Variabilele care se vor lua in considerare in construirea esantionului tin cont atat de caracteristicile populatiei (vezi definirea acesteia) cat si de caracteristicile constructului masurat de test.

Construirea esantionului se poate realiza prin mai multe tipuri de selectie. Cele mai des intalnite selectii sunt cele aleatoare si cele stratificate. In cazul selectiei aleatoare oricare membru al populatiei are sanse egale de a fi inclus in esantion. In cazul selectiei stratificate se face intai o impartire a populatiei in clase (in functie de variabilele relevante) si apoi pentru fiecare clasa se trece la o selectie aleatoare.

Deoarece rezultatele nu se pot culege de un singur examinator, la un singur moment in timp, este important ca in timpul etalonarii administrarea sa se realizeze standard, pastrand aceleasi conditii de aplicare si cotare.

Dupa ce s-a aplicat testul la intregul esantion se obtine o colectie de date pe baza carora se impune construirea normelor testului.