INVATAREA - Aspecte si CONDITII ale invatarii

INVATAREA

CONCEPT:

Invatarea = munca intelectuala si fizica desfasurata in mod sistematic de catre elevi, in vederea

insusirii continutului ideatic si formarii abilitatilor necesare dezvoltarii continue a

personalitatii

+ poate fi definita ca act de elaborare de operatii si de strategii mintale/cognitive

Aspecte ale invatarii:

Aspectul    procesual al invatarii - cuprinde momente sau procesele care compun o secventa de invatare .In activitatea procesuala se disting urmatoarele etape:

• perceperea materialului
• intelegerea acestuia
• insusirea cunostintelor
• fixarea in memorie
• aplicarea cunostintelor
• actualizarea cunostintelor
• transferul cunostintelor

Aspectul motivational al invatarii - se refera la gradul de implicare a elevului in actul invatarii si in realizarea sarcinilor de instruire.

Motivatia invatarii     reprezinta ansamblul mobilurilor care declanseaza , sustin energetic si directioneaza activitatea de invatare.

In concluzie putem defini invatarea scolara ca procesul de achizitie mnezica, de asimilare activa de informatii, de formare    de operatii inielectuale, de priceperi si deprinderi intelectuale/motorii si de atitudini.

CONDITII ALE INVATARII

A.      C. interne

B.      C. externe

A. Conditii interne

In procesul invatarii sunt implicate

a.     pe de o parte majoritatea proceselor cognitive, volitive, afective, apoi atentia, limbajul, motivatiile, aptitudinile, interesele, fiecare avand un rol bine definit.

b.pe de alta parte sunt implicati si factori biologici si psihologici ce determina eficienta sau ineficienta acesteia.

1. Perceptiile # rol important in invatare deoarece ofera materialul necesar reprezentarilor, memoriei si gandirii, diferentiaza un obiect de altul prin reflectarea structurii si a semnificatiei

Astfel in procesul invatarii profesorul trebuie sa aiba in vedere dezvoltarea la elevi a diferitelor tipuri de perceptie, mai ales a celei vizuale (aprox. 90% din informatii ne vin pe aceasta cale)

# pe baza perceptiei se dezvolta si spiritul de observare

Astfel perceperea activa a obiectelor si fenomenelor va fi insotita de explicatiile verbale ale profesorului, pt. a completa prin informatii suplimentare imaginile elevilor asupra acestora.

2. Reprezentarile # ofera materialul necesar gandirii pentru generalizari sub forma de notiuni, legi, reguli, principii, precum si memoriei, pt. a fi folosit mai tarziu prin actualizare

3. Gandirea # rol esential in procesul invatarii

# proces de formare a conceptelor si structurilor operationale , de intelegere a realitatii si adaptare prin rezolvare de probleme

4. Memoria    # constituie baza activitatii de invatare

#proces psihic de intiparire si stocare a informatiei, de reactualizare, prin recunoastere sau reproducere a acesteia    intr-o forma selectiva.

Pt. a creste eficienta invatarii - cand materialul de invatat este redus ca volum si usor de inteles -> repetari concentrate / reproduceri prin mecanismul asociatiilor

- cand materialul este voluminos -> fragmentarea lui, esalonarea repetarilor

Profesorul    *trebuie sa foloseasca exercitii de repetare logica si creativa, sa aiba in vedere dezvoltarea la elevi a memoriei voluntare, a rapiditatii, a volumului, promptitudinii si fidelitatii acesteia.

* va cauta sa evite oboseala elevilor prin crearea de motivatii , caracterul inteligibil al continutului transmis si intelegerea acestuia folosind materialul didactic si metodele participative

Asadar conditiile unei memorari eficiente sunt:

cunoasterea de catre elevi a scopului memorarii (motivatia)

intelegerea cunostintelor

repetarea perseverenta a materialului pentru fixarea temeinica

cunoasterea rezultatelor si autoreglarea

5. Imaginatia # proces de constructie a unor imagini sau idei noi, prin combinarea experientei anterioare

# are rol deosebit in elaborarea de produse noi, originale

Crearea de imagini noi are loc cu ajutorul unor procedee cum sunt: reorganizarea cunostintelor, combinarea si recombinarea lor, disocierea si fuzionarea in forme noi, metaforizarea, schematizarea etc.

6. Atentia # prin intermediul ei se realizeaza orientarea selectiva si concentrarea proceselor psihice in scopul cunoasterii materialului de invatat, care este selectat si filtrat in functie de interese si motivatii

# eficienta invatarii depinde in mare masura de concentrarea si stabilitatea atentiei, de distributivitatea si flexibilitatea ei.

Elevii nu pot avea o atentia concentrata mai mult de 15-20 de minute. De aceea trebuie evitata supraincarcarea cu material de invatat iar la unele lectii mai grele sunt necesare sarcini concrete de lucru, metode variate, materiale didactice si forme distractive.

b. Factori biologici : varsta, starea sanatatii organismului, potentialul genetic, somnul, bioritmul intelectual etc.

Factori psihici : nivelul de inteligenta, aptitudinea scolara, aptitudini speciale, spiritul de observare etc.

B. Conditii externe

Includ    a. factori socio-organizationali

b. factori temporali

c. factori psihoergonomici

De asemenea statusul profesorului este f. important.

Profesorul trebuie sa fie pregatit pentru activitatile didactice. Aceasta pregatire incepe cu alcatuirea planificarii materiei de predat (va preciza la fiecare capitol nr. de lectii, scopul, obiectivele operationale, strategiile didactice si instrumentele de evaluare a cunostintelor sau deprinderilor). Pe baza planificarii va elibera proiectele didactice tinand seama de prevederile programei scolare, de manual, de nivelul de cunostinte al elevilor

Dupa fiecare lectie profesorul trebuie sa se autoanalizeze (cat a reusit sa transmita, daca elevii au inteles, cum ar trebui sa procedeze la lectiile urmatoare)

Dupa fiecare capitol este bine sa testeze elevii pentru a se convinge sa si-au insusit cunostintele pentru a trece la capitolul urmator

Organizarea activitatii de invatare trebuie sa inceapa o data cu fiecare lectie. In acest scop, dupa ce a realizat predarea unui obiectiv operational, profesorul va face fixarea cunostintelor (chestionare orala, aplicatii practice, rezolvari de exercitii sau probleme) apoi va trece la obiectivul urmator, iar in final va face o fixare generala, dupa care va urma tema pentru acasa.La anumite lectii va elabora fise de lucru, va organiza invatarea in grup, activitati independente

a.        Factorii socio-organizationali se refera la modalitatile de organizare a procesului invatarii de catre scola, profesor, familie, mass-media

Scoala:

functionalitatea spatiilor scolare si diversificarea lor in functie de situatiile de invatare, schimbarea locurilor de invatare (cabinete, laboratoare, Sali de clasa)

atmosfera de munca din scoala si din clasa de elevi

orarul scolii

materialul didactic, tehnicile audiovizuale

dotarea laboratoarelor si mobilierul

Profesorul:

trebuie sa organizeze invatarea a. i. sa-i creeze fiecarui elev conditii sa invete, in raport cu posibilitatile lui, cu ritmul sau de munca intelectuala

materialul prezentat trebuie sa fie accesibil, adecvat nivelului de gandire si de cunostinte al elevului, sa fie structurat logic si prezentat in mod gradat: de la simplu la complex, de la usor la greu, de la cunoscut la necunoscut

precizarea obiectivelor la fiecare lectie    si cunoasterea lor de catre elevi

relevarea ideilor de viata

integrarea noilor cunostinte in cele anterioare

crearea unei motivatii optime a invatarii

folosirea metodelor activ-participative, a unor intrebari-problema , a dezbaterilor, confruntari de idei

aplicarea si transferul cunostintelor

informarea elevilor asupra rezultatelor invatarii

b.       Factorii temporali

invatarea esalonata in timp e mai eficienta decat invatarea comasata

pauzele lungi sunt favorabile invatarii unui material dificil ( se recomanda la inceput pauze scurte/apoi din ce in ce mai lungi)

dupa o invatare intensa e recomandata o stare de inactivitate , odihna activa sau somn

c. Factorii psihoergonomici - decurg din relatia om-masina , intrucat scoala moderna utilizeaza pe scara tot mai larga tehnici audio-vizuale, calculatoare, masini de instruire si evaluare a rezultatelor, aparate, instrumente si utilaje

ofera un potential de informare , motivare si formare a elevilor, sprijinindu-i.

Pe langa acesti factori mai exista o serie de factori:

- factori stresanti

- factori fizici (zgomote puternice, aer poluat)

- factori fiziologici (starea sanatatii, subnutritia)

- factori psihosociali (supraincarcarea, relatii tensionale)

care scad eficienta invatarii si     randamentul scolar

TIPURI (STILURI) DE INVATARE

Elevii prefera sa invete in diferite moduri: unora le place sa studieze singuri, sa actioneze in grup, altora sa stea linistiti deoparte si sa-i observe pe altii. Altii prefera sa faca cate putin din fiecare. Multi oameni invata in moduri diferite fata de ceilalti in functie de clasa sociala, educatie, varsta, nationalitate, rasa,cultura, religie.

Stilul de invatare se refera la "simpla preferinta pentru metoda prin care invatam si ne aducem aminte ceea ce am invatat"; se refera la faptul ca indivizii proceseaza informatiile in diferite moduri, care implica latura cognitiva, elemente afectiv-emotionale, psihomotorii si anumite caracteristici ale situatiilor de invatare.

Fiecare dintre noi are o capacitate de a invata in diferite moduri. Pentru a determina ce stil de invatare avem, trebuie observam modul in care invatam ceva nou.

Specialistii subliniaza rolul deosebit pe care il joaca cadrele didactice, contributia acestora "in meseria de a-i invata pe elevi cum sa invete" adaptata nevoilor, intereselor, calitatilor personale, aspiratiilor, stilului de invatare identificat.

Invatarea scolara este marcata de diferente individuale, de stiluri diferite in care elevii invata. Exista o mare varietate de astfel de stiluri. Elevi diferiti invata in moduri diferite. Fiecare are modul lui preferat de a invata; fiecare parcurge o situatie de invatare in maniera sa personala; fiecare reactioneaza in felul lui in fata unei sarcini de invatare; fiecare se angajeaza in chip personal in solutionarea problemei; fiecare are sensibilitatea lui la anumite lucruri si ritmul propriu de invatare; fiecare isi elaboreaza un stil de a gandi, de a memoriza etc. Elevi diferiti se folosesc de stiluri diferite. In activitatea lor de invatare independenta, ca si in activitatea din clasa, ei folosesc pe cont propriu asemenea stiluri. De exemplu, unii elevi invata mai bine un continut extrem de structurat, de secvential, altii, dimpotriva, principii generale; unii pot invata cantitati mari de detalii, chiar de mare finete, in timp ce altii - aspectele globale, de sinteza etc.

Recunoasterea si intelegerea acestor diferente in stilurile de invatare personale necesita, acceptarea si utilizarea unei mari varietati de metode, procedee, materiale didactice de prezentare a continuturilor noi.

Exista mai multe stiluri de invatare

Dupa analizatorul implicat sunt 3 stiluri de invatare de baza:

1.vizual - puncte tari:

Isi amintesc ceea ce scriu si citesc

Le plac prezentarile si proiectele vizuale

Isi pot aminti foarte bine diagrame, titluri de capitole si harti

Inteleg cel mai bine informatiile atunci cand le vad

2.auditiv: punctele tari:

Isi amintesc ceea ce aud si ceea ce se spune

Le plac discutiile din clasa si cele in grupuri mici

Isi pot aminti foarte bine instructiunile, sarcinile verbale/orale

Inteleg cel mai bine informatiile cand le aud

3. tactil-kinestezic: punctele tari:

Isi amintesc ceea ce fac si experientele personale la care au participat cu mainile si intreg corpul (miscari si atingeri)

Le place folosirea instrumentelor sau prefera lectiile in care sunt implicati activi/participarea la activitati practice

Isi pot aminti foarte bine lucrurile pe care le-au facut o data, le-au exersat si le-au aplicat in practica (memorie motrica)

Au o buna coordonare motorie

Dupa eficienta, invatarea poate fi:

1.receptiv-reproductiva

2.inteligibila

3.creativa

Dupa modul de organizare a materialului de invatat, distingem:

invatare programata

euristica,

algoritmica,

prin modelare

rezolvare de probleme,

prin descoperire inductiva, deductiva analogica si pe secvente operationale

Dupa operatiile si mecanismele gandirii implicate in invatare, deosebim:

invatare prin observare,

imitare,

prin conditionare reflexa,

conditionare operanta,

prin descriminare,

asociere verbala,

prin identificare

In functie de continutul invatarii, adica de ceea ce se invata, deosebim:

invatarea senzorio-motorie (invatarea deprinderilor),

invatarea cognitiva (invatarea notiunilor),

invatarea afectiva (invatarea convingerilor, sentimentelor, atitudinilor)

invatarea conduitei moral-civice.

Forme de invatare

1.Invatarea spontana

2.Invatarea neorganizata din cadrul familiei sau al profesiunilor

3. Invatarea scolara - are un caracter sistematic, organizat

- este dirijata de catre profesor

- se realizeaza cu ajutorul unor metode si tehnici eficiente de invatare respectand principiile didactice

- este supusa feed-back-ului, pe baza verificarii si evaluarii permanente a rezultatelor obtinute de elevi, fiind ameliorata prin corectarea greselilor.

4.Invatarea sociala consta in insusirea experientei social-istorice de catre tanara generatie, in scopul formarii comportamentului social.

Exista de fapt, doua forme mari de invatare in care se incadreaza toate tipurile analizate mai sus: spontana si sistematica.

In concluzie, nu se fac aprecieri daca un stil de invatare este mai bun decat altul. Principalul este ca fiecare elev tinde sa-si formeze, cu timpul, un stil propriu de invatare, si pe care, practicandu-1 sistematic, se va gasi intr-o situatie confortabila.

Profesorul trebuie sa evalueze corect diferite stiluri de invatare si sa elaboreze lectii care sa se adreseze acestor stiluri; sa permita fiecarui copil sa invete folosind stilul sau specific