Imaginar si imagine: cateva considerente

Imaginar si imagine: cateva considerente

Exista in mod clar o relatiile de incluziune intre imaginar, imagine si imaginatie. Imaginarul ca spatiul al imaginilor, imaginile ca fiid cele ce dicteaza imaginatia.

De aceea nu vorbim de imaginar in cadrul individului, ci in cadrul colectivului, nu vorbim de imagini ca fiind create, in sens prim dezgolite de orice forma, caci imaginea definita este defapt un mimesis al imaginii.

Aceasta relatie se putea vedea foarte clar in vechile religii, car reflectau foarte bine pshilogia unui popor. Si se mai poate vedea iarasi in cazul operelor marilor artisti, unde intalnim asa-numitele motive, tonalitati, chiar si acea auto-referinta. Motivele, tonalitatile, toate isi aveau originile in acele imagini.

Dar un studiu asupra imginarului nu contureaza numai psihologia unui popor, grup de popare, evolutia sa, pe de alta parte el atribuie acelui imaginar o alta imagine. Un studiu asupra unei cunoasteri, o tranforma intr-un pattern si atunci apare ceea ce Fichte numea, "cunoasterea asupra cunoasterii". Un studiu asupra imaginarului, deschide o alta incluziune, o alta relatie de dependenta - aceea intrea imaginar si imaginar al imaginarului, al spatiului ce include unalt spatiu. Desi in acest caz, studiul, devine o notiune prea opaca, restransa, imporbablia. Evolutia insasi a acestui imaginar, traiectoria ei, stabileste mai imediat aceasta relatie.

In fata acestei afirmatii, ca necesitate, apare problema contextului, ca situare. Deoarece aceasta relatie este data pe deoparte, de prezenta unei perceptii, pe de alta de natura imaginii si a imaginarului. Nu putem face o incadrare asupra acestor doua notiuni, caci desi in ele capata contur numai in impoteza existentei unui subiect care sa le perceapa, acest lucru este valabil pentru orice notiune apriorica. Totusi perceptia noastra asupra imaginii si imaginarului este mult mai clara decat cea asupra, mortii, spre exemplu. Fiindca, mai mult decat orice alta notiune apriorica, nu numai ca legatura dintre imaginar si evolutia noastra ca specie este indisolubila, dar indisolubititatea ei este constanta in planul evoluarii evolutiei - cu alte cuvinte orice altp specie isi va avea imaginile si imaginarul ei.

Asadar vorbind de imaginar al imaginarului vorbim defapt numai de pozitionarea pe un context. In afara lui, aceasta incluziune este, inainte de a fi falsa sau inexistenta, nenecesara, fiindca ea este generata de un studiu progresiv al imaginii, studiu care sparge imaginea in imagini mai mici si o transforma, la un nivel micro, in imaginar. Caci imaginea nu tine de forma, nici macar de o paleta emotionala in mod neaparat, ea este o notiune situata, teoretic, dincolo de cunoasterea umana. Dar datorita legaturii indisolubile de care vorbeam mai sus, imaginea si imaginarul devin notiuni imediate si orice alta notiune apriorica se raporteaza, la nivel de perceatie, la ele. Pentru ca inainte de a constientiza moartea, omul constientizeaza ca exista, constientizeaza ca e el si isi atribuie o imagine(intr-un sens vulgar)/set de imagini. De aici, evolutia omului, natiilor, grupului de natii, implica evolutia perceptiei asupra acelei imagini. Acest lucru totusi nu va situa, intr-un punct culminant, imaginea pe plan aposteriori - caci orice notiune apriori cuprinsa prin metode aposteriori, devine aposteriori(desi in cele mai multe cazuri nu este o devenire , ci o proiectie aposteriori a unei notiuni apriori, cazul expus e unul pur teoretic) - deoarece aceasta notiune este infinita, asadar cuprinderea in totalitate nu este posibila.

Imaginarul, imaginea in relatie cu limbajul si fluxul informational

Intr-un alt sens, aceasta relatie intre popor si imagine este cea care genereaza limbajul, ca mod de operare asupra ideilor, conceptelor. Evolutia acestei relatii duce implicit la evolutia limbajului.

Dar ce este limbajul? Raspunsul pare simplu: forma de comunicare, intre noi si cu noi insine. Numai ca aceasa definitie este mult prea vaga si uneori expusa unor intelegeri gresite.

La fel cum relatia om/grup de oameni - imagine este indisolubila, la fel si relatia om-informatie este indisolubila. Oriunde exista aceasta informatie, oricum ea trece prin fiecare dintre noi, iar noi o dam mai departe, mai mult sau mai putin alterata. Aceast mod de a rezona, de a trimite informatia mai departe se numeste limbaj. Prin aceste trimiteri se realizeaza conexiuni - comunicare, daca vreti.