Imaginatia

Imaginatia este procesul cognitiv (de cunoastere) complex , de elaborare a unor imagini noi pe baza combinarii si transformarii experientei anterioare .

Visul si dstinul uman :

Fata - a-ti vedea fata in oglinda inseamna ca vei descoperi o comoara daca fata este palida vei suferi in urma descoperirii , daca este placuta vei avea beneficii .

Femei - daca un barbat viseaza multe femei este un semn al unui sir de minciuni , tradari . Daca o femeie se viseaza in compania altor femei inseamna ca va avea multe haine noi .

Fereastra - daca visezi ca te uiti pe fereastra inseamna reconciliere dupa o cearta .Daca cineva se uita la tine prin fereastra , inseamna ca vei auzi de acuzatii scandaloase .

Ferma - daca te visezi la o ferma inseamna ca vei avea mari succese in afaceri . Pentru un indragostit , visul este foarte norocos , prezicand o casatorie rapida cu un partener(a) devotat si cu sentimente frumoase .

Visul de perspectiva este proiectarea mentala a drumului propriu de dezvoltare in corcondanta cu posibilitatile personale si cerintele sociale . Imaginatia creatoare este forma cea mai complexa si mai valoroasa , este orientata spre posibil , spre ceea ce tine de nou. Reveria este visarea cu ochii deschisi atunci cand cineva se afla intr-o stare de relaxare si isi lasa gandurile sa vagabondeze pornind de la ce vede sau de la o ide ramasa in minte.

Visele ,o alta lume :

Intreaga vegetatie reflecta in vis puterile adunate atat de la Soare cat si de la Pamant , in existenta reala . Padurea , insa , ramane mai ales simbol al inconstientului . Pentru mistici , padurea si pustiul au fost mereu loc de rugaciune si meditatie , templu al linistii si inspiratiei .

Padurea virgina a inspirat un numar foarte mare de poeti , tainica si infricosatoare , oferindu-le , celor alesi ,odihna,pace si serenitate.

Pentru altii , insa , inseamna intunericul , e atractie pentru orice fiinta ce cauta revelatiile , dar se teme de ele .Cat despre fauna padurii , animalele salbatice , ele ne traduc instinctele mele primitive

dupa cum afirma Marie Coupal in dictionarul ei de "simboluri onirice".

Daca te afli la marginea unei paduri e timpul reculegerii , ragaz sa-ti faci bilantul .In padure e loc sa-ti cauti adevarurile adanci, optiunule calea pe care sa mergi .

Daca in padure zaresti o poiana insorita , esti in pragul unei noi stari sufletesti . Ceea ce iti ofera padurea privirilor , persoane sau animale , iti arata care-ti sunt prieteni si care adversari .

Incendiu in padure inseamna epuizare .Dimpotriva , arborii uscati e semn de singuratate mare. Incearca sa te desprinzi de ceea ce nu mai are valoare si sa gasesti noi legaturi afective . Mai important este , insa sa vezi unde ajungi dupa ce vei reusi sa iesi din padure , pentru ca aici e vorba de o solutie , de o cale a existentei

Cosmarul:

Cine nu s-a trezit macar o data in viata , transpirat si naucit de scenele de groaza din scenariul oniric greu de explicat in cuvinte ? Daca multi copii sufera acest fenomen , mai ales atunci cand sunt stresati de cei mari sau bolnavi , la adultii fara probleme fizice cosmarul e o raritate , dar nu o exceptie .Un astfel de vis "negativ" il poate marca pe subiect cateva zile , iar daca mesajul tragic e limpede atunci poate deveni o autentica obsesie pentru cel bantuit de cosmar - in special daca se repeta , exista tendinta de a-l considera o prevestire directa sau voalata .

Si totusi , un studiu amplu al psihologilor de la Universitatea Pasadena (California)scoate in evidenta rolul benefic al unui cosmar produs la 45-60 nopti.De ce tocmai la acest interval si de ce "benefic"?Dorinta nedisimulata a multora dintre noi de a nu avea probleme , de a duce un trai cat mai putin stresat , ne face vulnerabili in fata unor evenimente reale dure . E ca ai cum instinctul de aparare al unei salbaticiuni este atenuat de viata in cusca sau in rezervatie .Se pare ca una din insusirile inconstientului -furnizorul de scenarii onirice - este aceea de a trage un semnal de alarma pentru a ne preveni ca exista pe lume si lucruri neplacute .Din peste doua mii de personae urmarite timp de trei ani , doar 10-15 la suta au avut un eveniment negativ (de amploare variabila)dupa un cosmar .Intre 5 si 8 la suta au declarat ca un lucru nedorit s-a produs unor apropiati , iar restul de 77-85 la suta nu au avut nimic semnificativ de remarcat dupa producerea unui cosmar , dar au devenit , temporar , mai prudenti .Concluzia acestui studiu ca unele din bastioanele parapsihologiei-precognitia prin vis-este cam subred si tine mai mult de apetitul pentru spectaculos cu orice prt.Dar nu in toate cazurile ,exceptiile exista pretutindeni .

Exemplu : copilul care isi " picteaza visele "

Se numeste George Procheptsov, are opt ani, deseneaza de cand purta pampersi ,acum este in clasa a doua ,continua sa deseneze si sa picteze ,dar tablourile lui nu decoreaza frigiderul sau usa de la bucatarie ,ci peretii marilor sali de expozitie din S.U.A. si se vand cu cate 10.000$ !!! George provine dintr-o familie de ucrainieni care au emigrat in SUA in 1991 , George nascandu-se aici.

Inainte de a implini un an si jumatate , nici nu invatase bine sa stea pe olita , a inceput sa aiba o seama de viziuni , despre care neputand povesti in amanunt , a inceput sa le deseneze pentru a le putea povesti mamei sale , Dubrava .Din nefericire tatal lui George a murit la scurt timp din cauza unei tumori pe creier.Mama ,care spune despre George ca are toate "picturile in cap inainte de a le pune pe hartie", a ramas astfel sa-l creasca singura .Si evident nu a avut de unde gasi bani sa-I ia lui George un profesor .Se pare insa ca mai bine a fost asa .Cand Dubrava a aratat pentru prima data picturile lui George directorului unui salon de pictura , acesta a refuzat sa creada ca acestea sunt facute de un copil asa de mic .

Mama a ridicat din umeri , s-a intors spre George , iar acesta cuminte a luat o foaie de hartie , a scos culorile si a inceput sa picteze .

LIMBAJUL

Multa vreme prin limba literara s-a inteles felul de a scrie al autorilor de literatura artistica.Aceasta idee era in legatura cu teoria falsa ca limba o fac si o transforma scriitorii.In realitate , scriitorii se folosesc in scopuri artistice de toate variantele existente ale limbii , careia ici si colo ii aduc modificari , asa cum ii aduc si alte categorii de vorbitori.

Astazi numim limba literara felul de a scrie si de a vorbi ingrijit ,corect, indiferent daca rezultatul este o opera artistica sau nu .Literatura este si limba operelor stiintifice , a textelor administrative si asa mai departe si, de asemenea , cei care tin cursuri , conferinte, etc. vorbesc limba literara .

Daca socotim ca e literara limba ingrijita , in opozitie cu cea neglijenta , atunci trebuie sa consideram literara si limba literaturii populare , cel putin in vremea in care exista o limba scrisa. De exemplu poemele Homerice sunt redactate intr-o limba deosebita de cea care se vorbea pe atunci in mod curent ; acelasi lucru e valabil pentru poezia noastra populara din trecut , care cuprindea formulari deosebite de ale limbii vorbite.

Odata cu aparitia scrisului , se creeaza o opozitie mai puternica ,aceea dintre limba productiilor artistice si cea folosita curent in conversatie , chiar daca nu tot ce e scris e si literar si daca , cu timpul , se raspandeste limba literara si sub forma vorbita.

In general , in primele timpuri limba literara avea un aspect dialectal , adica in fiecare dialect se crea o forma literara . Odata cu unificarea nationala , cu crestarea prestigiului unui dialect , acesta este luat drept forma superioara a limbii intregii natiuni , iar cei care vorbesc alte dialecte incep sa-l ia ca model de urmat .In Franta tonul il da Parisul , gratie situatiei lui de capitala a intregii tari, in Italia , care s-a unificat foarte tarziu , norma e constituita de dialectul de la Florenta , gratie pozitiei ei de mare centru cultural.

La noi ,primele texte scrise au avut de asemenea caracter dialectal ,de exemplu s-au tiparit texte rotacizante.Cu timpul ,dialectul muntenesc capata prestigiu,intai sub forma folosita la Targoviste,apoi,dupa mutarea capitalei ,sub aspect bucurestean.

Dupa Unirea Principatelor , Bucurestiul , devenind capitala Tarii Unite , servaste cu atat mai mult de centru lingvistic . Sa nu se creada insa ca celelalte dialecte sunt cu totul deconsiderate . In primul rand capitala atrage un numar mare de oameni din alte localitati . In aproximativ 50de ani , de la primul razboi mondial pana aproape de vremea actuala , Bucurestiul a trecut de la o populatie de aproximativ 300.000locuitori la aproape 2.000.000 locuitori, evident nu numai pe seama nascuti la Bucuresti.

Trasarurile neliterare ale dialectului luat ca baza a limbii se degradeaza cel mai repede.Daca un moldovean poate sa spuna o fost , un ardelean poate pronunta septe fara sa atraga prea mult atentia , un muntean care spune ma doare picerele se caracterizeaza imediat ca incult , tocmai pentru ca graiul bucurestean este baza limbii literare .

Trecand peste problema bazei originale , limba literara este astazi limba oamen- ilor culti din toata tara. Cum spunea un mare lingvist danez . Otto Jespersen , vor-beste literar acela acela pe care nu-l poti cunoaste dupa grai din ce regiune este.

Accentul

Cuvintele formate din mai mult de o silaba nu pot fi in general pronuntate fara a se face o diferenta de rang intre silabe: una dintre ele se detaseaza intr-un fel de cealalta , capata o situatie preponderenta , prin ceea ce numim accent.Acesta este de doua feluri , de intensitate , cand una dintre silabe este pronuntata cu mai multa putere , se aude mai distinct , asa cum de obicei in limbile cu care suntem deprinsi noi, si muzical , cand una dintre silabe este pronuntata pe alta nota decat celelalte.

Printre limbile cu accent de intensitate deosebim doua tipuri : unele in care diferenta de accent e legata de diferenta de inteles , si altele in care nu exista aceasta legatura .Romania face parte din primul grup : acele este pluralul articulat a lui ac , iar acele e pluralul feminin de la acel ; urla e prezent iar urla e perfect.Exista totusi si cuvinte la care locul accentului poate varia: aripa e acelasi lucru cu aripa .la verbe locul accentului variaza adesea in cursul flexiunii , de exemplu caut, cautam sau incerc , incercam . La substantive , asemenea deplasari sunt foarte rare , de exemplu din romaneste se poate cita tipul radio , articulat radioul .In ruseste sunt exemple mai multe , de tipul slovo , "cuvant' , plural slova.

Din cel de-al doilea grup fac parte limbile ca ceha , maghiara, unde accentul este totdeauna pe prima silaba , apoi franceza , unde accentul sta pe ultima silaba (cu exceptia cuvintelor terminate in asa numitul e mut , care uneori se pronunta si nu este accentuat) , polona , unde accentul este totdeauna pe a doua silaba de la sfarsit (astfel "frizer" se zice fryzer, dar genitivul e fryzera) . Aici , bineinteles , nu mai poate fi vorba de marcarea prin accent a unor diferente de inteles , dar accentul joaca totusi un rol , caruia I se zice demarcativ: subliniaza inceputul sau sfarsitul cuvintelor . In maghiara , de exemplu , cand se aude o silaba accentuata , se poate sti ca acolo incepe un cuvant ;in polona se atrage atentia ca mai e o silaba dupa care urmeaza un cuvant nou . Procedeul este important pentru limbile agluti- nante , pentru ca acolo ajuta sa se diferentieze silabele care formeaza prefixe ata- sate la cuvantul care incepe , de cele care formeaza sufixe , pe langa cuvantul care se termina : magh. veled "cu tine" , mivel ? "cu ce? ".

Asa numitul accent muzical diferentiaza silabele prin faptul ca una e pronuntata pe o nota mai inalta sau mai joasa decat cealalta . Aceasta era situatia in greaca veche , care avea trei accente :suitor('), coborator (') si suitor-coborator (^).Dintre actualele limbi europene , are accent muzical suedeza .

Trebuie diferentiate de acest procedeu tonurile , asa cum le gasim de exemplu in chineza . Acolo nu mai este vorba de a diferentia silabele aceluias cuvant , cu atat mai mult cu cat in chineza fiecare silaba constituie un cuvant (chiar daca exista si

cuvinte compuse , caci in acest caz fiecare silaba isi pastreaza calitatea ei de unitate lexicala ), ci tonurile diferentiaza intre ele vocalele .