Legile, categoriile si functiile politologiei

LEGILE, CATEGORIILE SI FUNCTIILE POLITOLOGIEI

Obiectul de studiu al politologiei este, dupa cum e si firesc, domeniul politic in totalitatea sa si in mod deosebit elementul actional al acestuia. Cu sprijinul disciplinelor ce formeaza domeniul stiintelor politice si ajutorul disciplinelor inrudite din alte domenii, politologia (ca stiinta generala asupra politicului) isi propune sa descifreze si sa studieze categoriile si legile specifice acestui domeniu (politic), sub aspectele sale cele mai generale. Din acest punct de vedere, politologia opate fi definita ca fiind stiinta legilor generale ale domeniului politic si a modalitatilor in care acestea actioneaza, in functie de conditiile concret istorice.

Legile care actioneaza si guverneaza in domeniul politicului au, prin comparatie cu legile ce actioneaza in domeniul naturii specificul lor. Acesta consta in faptul ca ele, ca legi cu caracter social, exprima deci tendinte, deoarece se exercita prin intermediul actiunii oamenilor, adica al unor factori subiectivi (imprevizibili). De aici rezulta si mari dificultati pentru politologie in a descoperi si formula legi general valabile pentru domeniul politic.

Prudenta tinand seama de specificul domeniului si de dificultatile pe care le implica aborarea acestuia ar indemna la circumspectie: unii (si multi) politologi au descris si analizat domeniul politic (sub diverse aspecte) fara sa formuleze insa si legi asupra acestuia; altii, cei marxisti mai ales, au formulat o serie de legi ale societatii socialiste, legi declarate imuabile, obligatorii pentru toti.

Fara a tagadui posibilitatea descoperirii si formularii unor legi care guverneaza domeniul politic, s-ar putea opta, in aceasta privinta, pentru precautie, prudenta, relativitate. Viata sociala si, mai mult, domeniul politic nu pot fi surprinse in formule, chiar daca s-ar chema si matematice.

In literatura de specialitate, exista numeroase referiri la anumite legi proprii domeniului politic.

Pornind de la premisa ca o lege reprezinta un raport necesar, general, relativ stabil si repetabil intre sisteme (sau procese), intre laturile interne ale aceluiasi obiect sau fenomen, intre obiecte sau fenomene diferite sau intre stadiile succesive ale unui anumit proces, se poate accepta ca politologia studiaza legile domeniului politic, ce ar putea fi prezentate, mai degraba sub forma unor principii generale, ca de exemplu:

organizarea unui sistem politic articulat si structurat in relatii, institutii pe baza unor conceptii si doctrine, prin intermediul carora societatea sa-si poata asigura functionalitatea si progresul;

organizarea si conducerea democratica a societatii;

armonizarea intereselor tuturor cetatenilor, grupurilor si categoriilor sociale;

unitatea organica intre libertate si responsabilitate etc.

Avand in vedere atat sfera sa de cuprindere cat si continutul ei, politologia reprezinta o stiinta de maxime generalizari date asupra domeniului politic. Ea se ocupa cu studierea legilor (a principiilor) si modalitatilor concrete in care acestea se manifesta, in functie de conditiile istorice ale dezvoltarii sistemului politic.

Politologia dispune de un sistem categorial propriu. Categoriile studiate de politologie sunt si ele de maxima generalitate si se refera la sistem politic, stat, putere politica, partidism, democratie, regimuri politice, actiune politica etc. Ca si legile, categoriile au un caracter obiectiv, sunt impuse de progresul istoric si se afla intr-o relatie de interdependenta intre ele si de cauzalitate.

In legatura cu impactul ei asupra domeniului politic, politologia are urmatoarele functii:

1.       o functie cognitiva - isi propune sa inteleaga, sa cunoasca domeniul, fenomenul politic;

2. o functie normativa - avand ca scop final organizarea si conducerea politica tot mai eficienta a societatii, politologia propune caile, mijloacele si metodele cele mai adecvate in acest sens;

3. o functie prospectiva - pe baza unor investigatii, politologia face previziuni menite sa descifreze tendintele fenomenului politic, schimbarile ce survin in cadrul raporturilor sociale pe plan national si international si a noilor cerinte de progres ale societatii;

4. o functie educativa - politologia vizeaza implicarea constienta, responsabila a fiecarui cetatean in activitatea politica in cadrul careia sa primeze (in ciuda globalizarii) spiritul patriotic, democratic, respectarea valorilor general-umane.