TULBURARI DE CONDUITA MOTORIE SI ALE AFECTIVITATII

TULBURARI DE CONDUITA MOTORIE SI ALE AFECTIVITATII

I. Tulburari de conduita motorie

1. Tinuta vestimentara :

1.1. Dezordinea vestimentara - semnaleaza o stare confuzionala de etiologie alcoolica, schizofrenie, tulburari maniacale.

1.2. Rafinament vestimentar exagerat - expresie a unei tulburari de personalitate de tip narcisic sau la barbati comportament homosexual; apar rar in schizofrenii

1.3. Bizarerii si excentritati vestimentare - semnaleaza trasaturi megalomanice, tendinta paranoica dar si stari de excitatie maniacala sau isterica.

1.4. Travestismul - exprima tendinta sau actiunea de adoptare a vestimentatiei sexului opus; manifestat la homosexuali

1.5. Cisvestismul - adoptarea unei vestimentatii neconforme varstei; se manifesta la isterici.

2. Mimica :

2.1. Privirea - sursa de informare in psihopatologie : deschisa, surazatoare (manie), atotstiutoare, ferma, sigura, sfidatoare (paranoid),disociat, instabil, detasat de realitate (tulburari anxioase sau schizofrenice).

2.2. Hipermimia - mobilitate extrema a mimicii : la bolnavii maniacali si hipomaniacali, in intoxicatie, la hebefrenici. Forma particulara la schizofreni cand exista halucinatii, expresie tipica bolnavului care discuta cu vocile (ciuleste urechile, este atent ).

2.3. Hipomimia - frecvente la persoane normale : stari confuzionale, oligofrenie, dementa depresivi.

2.4. Amimia - forma rara, manifestata in : schizofrenia catatonica, depresii profunde, demente avansata.

2.5. Paramimii : tulburari preponderent calitative (frecvent la hebefrenici si in schizofrenie unde insoteste neologismele).

3. Ticuri : Miscari bruste cu caracter intempestiv, localizate mai ales in regiunea superioara a corpului si la nivelul capului.

4. Pantomimica - marcarea stilului sub aspect fizic si comportamental : cap plecat, umeri lasati (anxietate si mai ales in depresii), extensie, cap ridicat (stari maniacale), gesturi sacadate; limitare a continentului miscarii (stari de anxietate puternica), miscari disociate, dispersate, discordante, aberante, lipsite de scop si finalitate (schizofrenie)

5. Motricitate generala :

5.1. Diminuarea motricitatii (bradichinezie), apare in: depresie, schizofrenie. Vezi si alte forme (punctul 5.3.)

5.2. Exagerarea motricitatii (tahichinezie) apare in psihopatologic in: hebefrenie si hipomanie.

Forma puternica, agitatia psiho-motorie apare in:

- stari confuzionale caracteristice, dublate de anxietate si frecvente manifestari senzoriale de tip psihotic

- demente datorita sentimentului de insecuritate pe care-l traieste bolnavul.

- stari reactive, stari neurotice unde are o coerenta fiind secundare unui eveniment psihotraumatizant, psihofrustrant.

- psihopatie impulsiva si exploziva consecutiva unei incitatii minore din partea anturajului ca urmare a slabirii furiei volitionale (vointa de tip inhibitor).

- tulburari afective sub forma raptusului depresiv si a furorului maniacal

- in epilepsii unde apare cea mai dramatica agitatie pe fondul starii crepusculare (contradictie cu personalitatea epilepticului - vascozitatea)

- in schizofrenie - caracter impevizibil si incomprehensibil cu caracter simbolic (repeta un gest cu semnificatie particulara).

5.3. Alte tulburari ale motricitatii

5.3.1. Stupoarea (stupor = incremenire): reducerea foarte accentuata a miscarilor si momente de disparitie a lor. Exemple: stupor neurotic, stupor depresiv / melancolic, stupor schizoid, stupor confuzional, stupor epileptic.

5.3.2. Catalepsie (cata = de-a lungul / lepsis = fixare). Fixarea posturala de-a lungul unei perioade de timp; inertie psihomotorie asociata cu o usoara hipertonie (supratonus muscular) care permite sa poata pastra pozitia impusa de interlocutor.

5.3.3. Catatonie : anularea participarii motorii, o fixare tonica a corpului.

Se prezinta ca o flexibilitate ceroasa, putand mentine pozitii incomode mult timp Se manifesta in schizofrenie catatonica .

5.4. Dezorganizarea actelor motorii :dispraxii si apraxii.

Dispraxii - dificultate de a executa / efectua un gest sau o miscare.

5.4.1. Apraxia ideativa - perturbarea proiectului ideativ al unei miscari desi pot fi executate acte motorii simple, dar nu pot fi execuate miscarile complexe care presupun o succesiune logica si integrare a unor acte motorii separate (leziuni    parietale).

5.4.2. Apraxia motorie - incapacitatea de a efectua si finaliza o miscare. Actele spontane pot fi indeplinite, dar nu pot fi executate la ordin (sub control volunar nu poate actiona).

5.4.3. Apraxia constructiva - incapacitatea de a executa o constructie (ex : cuburi), incapacitatea de a desena figuri geometrice simple.

5.4.4. Apraxia melokinetica - localizata la nivelul unei miini : consta in imposibilitatea de a efectua gesturi sau miscari fine, elaborate.

5.4.5. Altele: apraxia de imbracare si conduite instrumentale, apraxia buco-faringeana, apraxia deglutitiei, apraxia mersului, apraxia miscarii mimice

II. Tulburari ale afectivitatii

1. Tulburari predominant cantitative :

1.1. Hipotimii : - scadere elanului afectiv si reducerea tonusului afectiv asociate cu o expresivitate mimica redusa (hipomimie), cu lentoarea in miscari si reducere a angajarii insului in realitate. Apar in: insuficienta dezvoltare cognitiva, involutie senila, schizofrenie, stari post-traumatice, infectioase, stari confuzionale, epilepsie

Forma particulara: anestezia psihica este imposibilitatea omului de a dezvolta stari afective intense mai ales pozitive. Se intalneste in : fazele tarzii ale depresiei, depersonalizare si derealizare, schizofrenie (debut sau final).

1.2. Atimiile - totala lipsa de traire afectiva, insotita e inexpresivitate mimico-pantomimica.

Se manifesta in : stari confuzionale grave, stari precomatoase sau coma, idiotie, scizofrenia catatonica, stari dementiale profunde.

1.3. Hipertimii

1.3.1. Hipertimia negativa :

1.3.1.1. Stare depresiva: puternica traire afectiva negativa insotita de sentimentul durerii morale, al inutilitatii si devalorizarii. In psihopatologie se intanleste in: tulburari afective depresive, involutia senila care amplifica depresia sau favorizeaza aparitia unui puseu depresiv. Starile depresive pot apare si pe fondul unei tulburari anxioase, ca si in tulburari de personalitate de tip afectiv.

1.3.1.2. Starea de anxietate: ,,teama fara obiect'' - insoteste starile depresive si este traita ca o stare de teama amestecata cu presimtire. Trairea afectiva este proiectata in viitor, ca o asteptare a ceva ingrozitor, ce s-ar putea produce. Se manifesta prin neliniste psiho-motorie insotita de tulburari neuro-vegetative. In psihopatologie se intanleste in: tulburari anxioase generalizate, tulburari depresive, dementa, involutie senila, sevraj, debutul bolilor somatice si psihice.

1.3.2. Hipertimia pozitiva :

1.3.2.1. Euforia - puternica incarcatura afectiva pozitiva, exagerearea predispozitiei pe linia veseliei, optimism exacerbat, mimica expresiva, gesturi largi, bogate. Apare in: stari maniacale, intoxicatii usoare cu alcool, cafea, drog, stari febrile, paralizia generala progresiva (PGP),

2. Tulburari predominant calitative :

2.1. Paratimii - se caracterizeaza prin reactii afective aberante si inadecvate, uneori paradoxale in raport cu situatia.

2.1.1. Inversiunea afectiva - traire afectiva cu continut (sens) opus celui scontat, traita in general in sens negativ si se traduce prin stare de ostilitate fata de persoane apropiate mai ales din familie. Frecvent in schizofrenie.

2.1.2. Ambivalenta afectiva - trairea concomitenta a unor stari afective +/- fata de o situatie sau persoana; se manifesta frecvent in schizofrenie cand iubeste si uraste aceeasi persoana.

2.1.3. Labilitate afectiva (versalitate timica) - trecere de la un sentiment la opusul lui. Se intalneste in: debilitate mentala, hipertiroidie, schizofrenie.

Intrebari de evaluare:

1. Starea depresiva este:

a.       atimie

b.      hipertimie negativa

c.       dismnezie calitativa