Metode de cercetare in psihologie - test grila

TRUE/FALSE

1. Metoda este legata de explicatie si reprezinta un mijloc de descoperire a unui aspect al adevarului.

ANS: T

2. Metoda cauta sa raspunda la intrebari de tipul "cum?" 

ANS: T

3. Prin metoda de cercetare se intelege calea, itinerariul, sau programul dupa care se regleaza actiunile individuale si practice in vederea atingerii unui scop.

ANS: T

4. Metodele sunt ghidate de conceptia generala a cercetatorului si de principiile teoretice de la care porneste si pe care-si fundamenteaza demersul de cercetare.

ANS: T

5. Metoda reprezinta sistemul de reguli si principii de cunoastere si de transformare a realitatii obiective.

ANS: T

6. Se considera ca in stiintele socio-umane termenul de metoda se foloseste in acceptiuni foarte variate, asociindu-i-se cand un sens prea larg (metoda statistica, metoda experimentala), cand unul prea ingust.

ANS: T

7. M.Grawitz remarca faptul ca in stiintele umane notiunea de metoda este ambigua utilizandu-se fie la singular (metoda comparativa, etc.), fie la plural (metode de culegere a datelor, etc.).

ANS: T

8. Metoda este utilizata in functie de o metodologie si presupune inlantuirea ordonata a mai multor tehnici care, la randul lor, vor fi operationalizate in moduri de utilizare sau procedee aplicate instrumentelor concrete de investigare.

ANS: T

9. Drumul de la teoretic la empiric sau traseul opertionalizarii este lamurit de S. Chelcea in urmatorul exemplu: ,,daca ancheta reprezinta o metoda, chestionarul apare ca tehnica, modul de aplicare prin autoadministrare, ca un procedeu, iar lista propriu-zisa de intrebari (chestionarul tiparit) ca instrument de investigare''.

ANS: T

10. Conform criteriului credibilitatii datelor metodele principale (observatia, experimentul, documentarea) ofera informatii cu valoare de fapte si inlesnesc o cunoastere predominant sociologica.

ANS: T

11. Conform criteriului credibilitatii datelor metodele secundare (interviul, chestionarul, sondajul, tehnica scalelor, tehnica testelor, tehnica sociometrica) ofera informatii cu valoare de opinie si permit o cunoastere predominant psihosociologica.

ANS: T

12. Dupa criteriul temporal Septimiu Chelcea distinge intre metodele transversale si metode longitudinale. Metodele transversale sunt cele care urmaresc descoperirea relatiilor intre laturilor, aspectele, fenomenele si procesele social-umane la un moment dat, cum ar fi, de exemplu, observatia, ancheta sociologica, etc.

ANS: T

13. Dupa criteriul temporal Septimiu Chelcea distinge intre metodele transversale si metode longitudinale. Metodele longitudinale sunt cele care studiaza evolutia fenomenelor in timp: biografia, studiul de caz, anchete Panel.

ANS: T

14. Tehnica este definita drept ansamblu de prescriptii metodologice (reguli, procedee) pentru o actiune eficienta, atat in sfera productiei materiale, cat si in sfera productiei spirituale (tehnici de cunoastere, de calcul, de creatie), precum si in cadrul altor actiuni umane (tehnici de lupta, sportive, etc.)"

ANS: T

15. Se poate spune ca aceleiasi metode ii sunt subordonate mai multe tehnici de cercetare, iar fiecare tehnica poate fi aplicata in modalitati diferite.

ANS: T

16. Instrumentele de cercetare sunt considerate unelte materiale de care se foloseste cercetatorul pentru cunoasterea stiintifica a fenomenelor.

ANS: T

17. A.Giddens schematizeaza etapele procesului de cercetare astfel:

a. definirea problemei

b. revizuirea dovezilor sau trecerea in revista a bibliografiei

c. clarificarea problemei prin formularea ipotezei

d. selectarea planului de cercetare prin alegerea uneia sau a mai multor metode de cercetare

e. efectuarea cercetarii

f. interpretarea rezultatelor

g. raportarea descoperirilor prin redactarea raportului de cercetare

ANS: T

18. Cu privire la etapelele procesului de cercetare si citandu-l pe R.Mucchieli, S.Chelcea considera ca intr-o investigatie de tip sociouman trebuie urmate urmatoarele etape:

a. Determinarea obiectului investigatiei

b. Preancheta

c. Stabilirea obiectivelor si formularea explicita a ipotezelor cercetarii

d. Stabilirea universului anchetei

e. Alcatuirea esantionului sau a lotului

f. Alegerea tehnicilor de cercetare in functie de metodologia cercetarii

g. Pretestarea instrumentelor de cercetare (ancheta-pilot)

h. Definitivarea instrumentelor de cercetare

i. Prelucrarea datelor si a informatiilor obtinute

j. Analiza rezultatelor obtinute din etapele anterioare

k. Redactarea raportului de cercetare

ANS: T

19. Determinarea obiectului de cercetare se face in raport cu ideea si scopul declarat al initiatorilor investigatiei si cu metodologia cercetarii.

ANS: T

20. Determinarea obiectului de cercetare se face tinand cont totodata si de factorii tehnici (nivelul de calificare al personalului de cercetare si al personalului auxiliar, precum si de termenul calendaristic al investigatiei - acordam o treime din timp muncii de teren, iar doua treimi muncii de prelucrare).

ANS: T

Definirea operationala a conceptelor sociologice reprezinta traducerea conceptelor in "evenimente observabile".

ANS: T

22. Prin articularea indicatorilor intr-un sistem printr-o selectie atenta sunt retinuti doar indicatorii necesari si suficienti, stabilindu-se puterea lor de respingere, puterea lor de continere si, respectiv, puterea lor de discriminare.

ANS: T

23. Preancheta are ca scop fixarea obiectivelor si consta in analiza logica amanuntita a ipotezelor posibile, selectandu-se ipotezele verificabile.

ANS: T

24. In cadrul preanchetei se estimeaza costul intregii investigatii; se stabileste termenul calendaristic de incheiere a cercetarii; se prevad dificultatile din teren legate de desfasurarea investigatiei si, nu in ultimul rand, se studiaza bibliografia aferenta problemei de cercetat.

ANS: T

25. Atunci cand se stabilesc obiectivele si se formuleaza explicit ipotezele cercetarii trebuie explicat scopul cercetarii precum si rezultatele ce se prevad a fi obtinute.

ANS: T

26. Stabilirea universului anchetei reprezinta stabilirea populatiei de referinta sau a persoanelor care vor fi investigate si asupra carora vor fi extinse rezultatele investigatiei socioumane.

ANS: T

27. Metoda de investigare este determinata atat de adecvarea tehnicilor la scopul propus (tehnicile trebuie corelate pentru ca fiecare dintre ele are limite), cat si de accesibilitate si costuri.

ANS: T

28. Pretestarea instrumentelor de cercetare (ancheta-pilot) este etapa standardizarii instrumentelor de investigare (stabilirea lor exacta).

ANS: T

29. Definitivarea instrumentelor de cercetare reprezinta etapa de finalizare a instrumentelor de cercetare (finalizarea elementelor de continut, punerea in pagina, multiplicarea lor etc).

ANS: T

30. Codificarea datelor reprezinta operatia de atribuire fiecarei categorii de informatii a unui numar sau litera.

ANS: T

31. In cadrul codificarii, informatiile se condenseaza, se sistematizeaza si se normalizeaza iar codificatorul face analiza si interpretarea informatiilor cu scopul incadrarii lor in categorii exclusive.

ANS: T

32. Un raport de cercetare, corect intocmit, trebuie sa cuprinda:

a. o introducere in problema studiata

b. un scurt istoric al proiectului de cercetare

c. un rezumat al cercetarilor anterioare

d. o reformulare clara a problemei

e. redarea completa a procedeelor utilizate pentru culegerea si prelucrarea informatiilor

f. prezentarea detaliata a rezultatelor

g. un rezumat al interpretarii rezultatelor

ANS: T

33. P. Pichot spune despre chestionare ca 'sunt teste compuse dintr-un numar mai mare sau mai mic de intrebari prezentate in scris subiectilor si se refera la opiniile, preferintele, sentimentele, interesele si comportamentele lor in circumstante precise".

ANS: T

34. Roger Mucchielli, spunea despre chestionar ca "nu poate fi considerat decat o lista de intrebari".

ANS: T

35. Earl Babbie, spune ca prin chestionar se intelege "o metoda de colectare a datelor prin intrebarile puse persoanelor sau prin intrebarea acestora daca sunt de acord sau in dezacord cu enunturile care reprezinta diferite puncte de vedere".

ANS: T

36. Chelcea defineste chestionarul ca fiind "o tehnica si, corespunzator, un instrument de investigare constand dintr-un ansamblu de intrebari scrise si, eventual, imagini grafice, ordonate logic si psihologic, care, prin administrarea de catre operatorii de ancheta sau prin autoadministrare, determina din partea persoanelor anchetate raspunsuri ce urmeaza a fi inregistrate in scris".

ANS: T

37. Partea introductiva este denumita si scrisoare de explicatie si are rolul dea oferi explicatii:

a.    cu privire la rolul anchetei

b.    cu privire la scopurile si obiectivele sale,

c.    cu privire la ce vor fi folosite rezultatele studiului,

d.    referitoare la valentele sale pragmatice

e.    referitoare la faptul ca raspunsurile persoanei in cauza sunt foarte importante pentru reusita anchetei.

ANS: T

38. In partea introductiva trebuie sa se precizeze datele de contact ale operatorului de ancheta, ale institutiei care a comandat sau care realizeaza studiul, precum si ale coordonatorului proiectului, fie pentru detalii suplimentare, fie pentru solicitarea modificarii datelor personale din bazele de date.

ANS: T

39. Dupa forma intrebarilor si a stimulilor se pot distinge chestionare cu intrebari inchise, cu intrebari deschise si cu intrebari mixte.

ANS: T

40. Chelcea defineste tehnicile de cercetare ca fiind subsumate metodelor si referindu-se strict la demersul operational al abordarii fenomenelor de studiu.

ANS: T

41. Procedeul este definit drept "maniera de actiune", de utilizare a instrumentelor de investigare.

ANS: T

42. Chelcea sustine ca intr-un chestionar "combinarea si succesiunea stimulilor trebuie sa fie logica, dar si psihologica".

ANS: T

MULTIPLE CHOICE

1. Faptul ca in constructia chestionarului limbajul trebuie sa fie inteles de catre persoanele supuse anchetei defineste criteriul:

ANS: C

2. Metodele au in principal un caracter :

a. instrumental si de actiune

b. de informare si interpretare

c. de operationalizare si localizare

ANS: A

3. Dupa criteriul temporal J.C.Plano vorbeste de:

a. metode longitudinale

b. metode transversale

c. metode inguste

ANS: A

4. Daca se cerceteaza performantele academice ale unui grup de studenti se poate recurge la metoda longitudinala, ceea ce ar presupune:

ANS: A

5. Daca se cerceteaza performantele academice ale unui grup de studenti se poate folosi metoda transversala ceea ce inseamna:

ANS: A

6. Dupa criteriul functiei indeplinite in procesul cercetarii putem vorbi de:

a. metode de proiectare a cercetarii

b. metode de recoltare a datelor

c. metode de reproducere a realitatii

d. metode de analiza si interpretare

ANS: C

7. Dupa criteriul credibilitatii datelor obtinute in cercetare se poate face distinctia intre:

a. metode principale

b. metode secundare

c. metode tertiare

ANS: A

8. Metoda stiintifica presupune (conform lui J.Plano) urmatoarele momente:

a. identificarea clara a problemei ce trebuie cercetata

b. verificarea problemei prin aflarea parerii celorlalti despre aceasta chestiune

c. formularea unei ipoteze ce exprima o relatie intre variabile

d. rationare deductiva atenta in ceea ce priveste ipoteza pentru a investiga implicatiile problemei: stabilirea tehnicilor si procedeelor aferente

e. culegerea de date pentru testarea empirica a ipotezei

f. analiza cantitativa si calitativa a datelor

g. acceptarea, respingerea sau reformularea ipotezei"

ANS: C

9.

Dupa criteriul reactivitatii (respectiv al gradului de implicare al cercetatorului asupra obiectului de studiu), Septimiu Chelcea distinge intre:

a.    metodele experimentale

b.    metode cvasiexperimentale

c.    metode de observatie

d.    metode nonexperimentale

ANS: A

10.

Dupa numarul unitatilor sociale luate in studiu, S. Chelcea distinge intre:

a.    metodele statistice ce presupun investigarea unui numar mare de unitati sociale

b.    metodele cazuistice ce se refera la studiul integral al catorva unitati sau fenomene socio-umane

c.    metodele reproductibile care se refera la studiul partial al unor persoane

ANS: A

11. Dupa locul ocupat in procesul investigatiei empirice S. Chelcea distinge intre:

a.    metodele de culegere a informatiilor

b.    metodele de prelucrare a informatiilor

c.    metodele de interpretare a datelor cercetarii

d. metodele de verificare a informatiilor

ANS: A

12. Dupa scopul lor, cercetarile socioumane concrete pot fi de mai multe tipuri. Din aceast perspectiva putem spune ca etnografia este o stiinta preponderent:

ANS: A

13. Dupa scopul lor, cercetarile socioumane concrete pot fi de mai multe tipuri. Din aceast perspectiva putem spune ca sociologia este o stiinta preponderent:

ANS: C

14. Dupa scopul lor, cercetarile socioumane concrete pot fi de mai multe tipuri: cercetari descriptive si cercetari explicative. Cercetarile explicative isi propun:

ANS: A

15. Dupa scopul lor, cercetarile socioumane concrete pot fi de mai multe tipuri: cercetari descriptive si cercetari explicative. Cercetarile explicative isi propun:

ANS: B

16. In functie de nivelul de acces la instantele sistemului psihic putem vorbi de:

a. metode care vizeaza planul constient si care se adreseaza cu precadere

instantei Egoului

b. metode care vizeaza nivelul inconstientului (personal si colectiv) si care se adreseaza cu precadere instantei Sinelui personal si colectiv

c. metode care vizeaza planul transpersonal si prin care se urmareste obtinerea de informatii de la nivelul Sinelui integral

ANS: A

17. In schema lui Giddens referitoare la etapele procesului de cercetare definirea problemei se refera la:

ANS: A

18. In schema lui Giddens referitoare la etapele procesului de cercetare efectuarea cercetarii se refera la:

ANS: B

19. Prelucrarea datelor si a informatiilor obtinute se refera la:

ANS: A

20. Cum se numeste sectiunea dintr-un chestionar in care se vor face precizarile concrete referitoare la timp si la modalitatile concrete de raspuns la intrebarile din chestionar;

ANS: A

21. Cum se numeste sectiunea dintr-un chestionar care contine intrebari sau itemi:

ANS: C

22. Chestionarele care pornesc cu intrebari simple a caror complexitate creste pe masura ce se avanseaza in derularea lor se numesc:

ANS: A

23. Chestionarele care pornesc cu intrebari complexe care se simplifica pe masura ce se avanseaza in derularea lor se numesc:

ANS: C

24. In debutul chestionarului se recomanda folosirea uneia sau mai multor intrebari :

ANS: A

25. Dimensiunea chestionarului se refera la:

ANS: B

26. In general, se considera ca un chestionar trebuie sa aiba:

ANS: A

27. Regula referitoare la un numar cat mai mic intr-un chestionar denumita si "regula de aur" nu trebuie sa impieteze asupra:

a. calitatii cercetarii

b. capacitatii de acoperire a temei cercetate

c. gradului de stres al cercetatorului

ANS: A

28. Referitor la tehnicile de construire a chestionarului se cunoaste ca, de cele mai multe ori din dorinta de a "acoperi" cat mai bine continutul conceptelor prin indicatori, tendinta cercetatorului este :

ANS: A

29. Printre factorii principali care fac sa intalnim, in practica, chestionare de dimensiuni foarte diverse, de la cele compuse doar din cateva intrebari pana la altele ce cuprind sute de intrebari se afla si urmatorii:

a. specificul temei studiate si obiectivele cercetarii

b. finalitatea acesteia si beneficiarul rezultatelor

c. tehnica de ancheta si felul intrebarilor

d. timpul de care se dispune

e. presiunea asupra gradului de ocupare a timpului cercetatorului

ANS: A

30. Printre factorii principali care fac sa intalnim, in practica, chestionare de dimensiuni foarte diverse, de la cele compuse doar din cateva intrebari pana la altele ce cuprind sute de intrebari se afla si urmatorii:

a. resursele materiale de care dispune cercetatorul

b. calitatea si numarul operatorilor avuti la dispozitie

c. tipul de populatie careia i se adreseaza chestionarul

d. experienta de viata a operatorului de teren

ANS: C

31. Becker considera ca in constructia intrebarilor trebuie sa se tina cont de o serie de criterii cum ar fi:

a. relevanta

b. simetria

c. claritatea si simplitatea

d. adaptarea limbajului

e. gradul de ocupare grafica a instrumentului de cercetare

ANS: A

32. Faptul ca in constructia chestionarului continutul intrebarilor trebuie sa fie corelat cu tema si sa aiba relevanta pentru obiectivele cercetarii defineste criteriul:

ANS: A

33. Faptul ca in constructia chestionarului fiecare intrebare trebuie sa se refere la un anumit aspect particular si unic al cercetarii defineste criteriul:

ANS: B

34. Faptul ca in constructia chestionarului intrebarile trebuie sa fie clare, simple, precise si sa reflecte intr-o maniera consistenta sensul itemului la care se face referire defineste criteriul:

ANS: C

35. Intrebarile care permit "introducerea" persoanei chestionate in subiectul anchetei si care nu trebuie sa fie nici foarte dificile si nici prea specifice poarta denumirea de intrebari:

ANS: A

36. Intrebarile care au scopul este de "a sparge gheata" si de a da incredere repondentului:

a.    introductive

b.    de trecere

c.    filtru

d.    bifurcate

ANS: A

37. Intrebarile care marcheaza trecerea sau saltul de la o categorie de intrebari la alta sau de la o dimensiune a chestionarului la alta si care au scopul de a "semnaliza" si de a facilita aceasta schimbare poarta denumirea de

ANS: B

38. Intrebarile menite sa permita trecerea anumitor categorii de repondenti si sa blocheze accesul altora la itemii chestionarului poarta denumirea de:

ANS: C

39. Intrebarile care sunt asemanatoare celor filtru doar ca nu blocheaza accesul niciunei persoane sau categorii de repondenti, ci le redirectioneaza catre sectiuni diferite ale instrumentului

ANS: D

40. Intrebarile care au rolul de a provoca explicatii si care de obicei au fie multe variante de raspuns prestabilite, fie sunt intrebari deschise cu raspunsuri libere se numesc:

ANS: D

41. Intrebarile care sunt menite de a "verifica" atentia si corectitudinea raspunsurilor date de persoanele chestionate, cu scopul de a creste gradul de incredere in raspunsurile obtinute se numesc:

ANS: D

42. Intrebarile reprezentate de itemii cu valoare statistica sau de datele personale de tipul sex, varsta, nivel de venituri, nivel de scolarizare, stare civila, numar de copii etc. Se numesc:

ANS: D

43. Intrebarile intr-un chestionar trebuie sa fie formulate:

a. intr-o maniera clara, simpla, fara inflorituri stilistice

b. respectand regulile gramaticale si topica frazei sau a propozitiei

c. intr-o maniera complicata si metaforica pentru a exprima cat mai complet ceea ce vor sa exprime

ANS: A

44. Intr-un chestionar sunt complet interzise:

ANS: A

45. Intr-un chestionar trebuie sa tinem cont in formularea intrebarilor:

a. de evitarea reactiei de prestigiu a repondentului

b. de protejarea stimei de sine a subiectului

c. de nivelul de experienta al coordoantorului de proiect

ANS: A

46. Intr-un chestionar atunci cand formulam intrebarile si pentru protejarea stimei de sine se folosesc:

a. intrebari indirecte

b. eufemisme

c. termeni cu incarcatura emotionala mai redusa

d. cuvinte din limbajul stiintific al cercetatorului

ANS: D

47. In formulare aintrebarilor dintr-un chestionar exista o regula referitoare la memoria celor anchetati care trebuie sa nu fie:

ANS: B

48. Intr-un chestionar gradul de abstractizare si continutul in termeni de specialitate al intrebarilor, ca si numarul nelologismelor, regionalismelor, termenilor argotici trebuie sa fie adaptat:

ANS: A

49. Intr-un chestionar se recomanda sa nu fie folosite:

ANS: B

50. In Tratatul de psihologie sociala, Roger Daval si colaboratorii fac o serie de distinctii intre situatia de interviu si alte fenomenele psihosociologice. Care dintre acestea sunt adevarate?

a. Interviul reprezinta mai mult decat un dialog pentru ca nu totdeauna dialogul are drept scop obtinerea de informatii

b. Interviul nu poate fi confundat cu interogatoriul, desi si intr-un caz si in celalalt exista o persoana care pune intrebari, care dirijeaza discutia

c. Interviul poate fi confundat cu interogatoriul

ANS: A

51. Tehnica definita de Septimiu Chelcea ca cea de obtinere prin intrebari si raspunsuri a informatiilor verbale de la indivizi si grupuri umane in vederea verificarii ipotezelor sau pentru descrierea stiintifica a fenomenelor socioumane se numeste:

ANS: A

52. Printre avantajele interviului ca tehnica de cercetare se numara si:

a. flexibilitatea, posibilitatea de a obtine raspunsuri specifice la fiecare intrebare

b. reproductivitatea, capacitatea de a reproduce intrebari pe masura ce se expun

c. rata mai ridicata a raspunsurilor, asigurata de obtinerea raspunsurilor si de la persoanele care nu stiu sa citeasca si sa scrie, ca si de la persoanele care se simt mai protejate cand vorbesc decat cand scriu

d. observarea comportamentelor nonverbale, fapt ce sporeste cantitatea si calitatea informatiilor

ANS: C

53. Printre avantajele interviului ca tehnica de cercetare se numara si:

a. asigurarea standardizarii conditiilor de raspuns, lucru imposibil de realizat in cazul chestionarelor postale

b. neasigurarea controlului itemilor supusi operationalizarii

c. asigurarea controlului asupra succesiunii intrebarilor, fapt ce are consecinte pozitive asupra acuratetei raspunsurilor

d. colectarea unor raspunsuri spontane, stiut fiind ca primele reactii sunt mai semnificative decat cele realizate sub control normativ

ANS: A

54. Printre avantajele interviului ca tehnica de cercetare se numara si:

a. asigurarea unor raspunsuri personale, fara interventia altora

b. asigurarea unor raspunsuri mijlocite, prin interventia amicilor subiectilor

c. asigurarea raspunsului la toate intrebarile si prin aceasta furnizarea informatiilor pentru testarea tuturor ipotezelor cercetarii

d. precizarea datei si locului convorbirii, fapt ce asigura comparabilitatea informatiilor

e. studierea unor probleme mai complexe prin utilizarea unor formulare, chestionare sau ghiduri de interviu mai amanuntite, cu mai multe intrebari, de o mai mare subtilitate

ANS: A

55. Printre dezavantajele interviului ca tehnica de cercetare se numara si:

a. costul ridicat, nu numai al orelor de intervievare, dar si al celorlalte etape si momente ale proiectarii si realizarii cercetarilor pe baza de interviu

b. timpul indelungat necesar pentru identificarea persoanelor incluse in esantion, pentru obtinerea acordului si desfasurarea convorbirii, uneori fiind necesare mai multe vizite la aceeasi adresa

c. erorile datorate operatorilor de interviu in ceea ce priveste punerea intrebarilor si inregistrarea raspunsurilor, asa-numitul "efect de operator"

d. costul foarte scazut in comparatie cu observatia participativa

ANS: A

56. Printre dezavantajele interviului ca tehnica de cercetare se numara si:

a. imposibilitatea consultarii unor documente in vederea formularii unor raspunsuri precise;

b. inconveniente legate de faptul ca se cere indivizilor sa raspunda, indiferent de dispozitia lor psihica, de starea de oboseala etc.;

c. neasigurarea anonimatului, fiind cunoscute adresa si numarul de telefon ale persoanelor care urmeaza sa fie intervievate;

d. lipsa de standardizare in formularea intrebarilor, ceea ce limiteaza comparabilitatea informatiilor;

e. dificultati in accesul la cei care sunt inclusi in esantion.

ANS: A

57. Din punctul de vedere al continutului comunicarii se poate face distinctie intre:

ANS: A

58. Dupa gradul de libertate a cercetatorului in alegerea temelor de investigare si in ceea ce priveste formularea, numarul si succesiunea intrebarilor, interviurile se inscriu pe un continuum intre:

ANS: A

59. Interviurile nondirective se caracterizeaza prin:

a. numar redus de intrebari

b. numar foarte ridicat de intrebari

c. formularea spontana a intrebarilor

d. raspunsuri complexe

e. raspunsuri simple

ANS: B

60. Interviurile directive se considera ca:

a. au intrebari prestabilite, structurate intr-o ordine rigida

b. se desfasoara intr-un interval de timp limitat

c. se centreaza pe problema de studiu

d. au numar ridicat de intrebari spontane

ANS: A

61. Tehnica propusa de psihologul american Carl Rogers si care a inlocuit astfel "modalitatea clasica" de desfasurare a sedintelor de psihanaliza descrise de Sigmund Freud se numeste:

ANS: A

62. Printre avantajele utilizarii focus grupului putem vorbi de faptul ca:

a.    este o tehnica flexibila

b.    are o inalta validitate

c.    produce rezultate destul de rapid

d.    prezinta costuri foarte ridicate

ANS: A

63. Metoda care consta in "colectarea datelor despre comportamentul nonverbal" implicand sensibilitatea vizuala, dar si acustica, tactila, termica, olfactiva poarta denumirea de:

ANS: A

64. Metoda de cercetare concreta empirica care consta in identificarea, colectarea, analizarea si interpretarea datelor cu ajutorul simturilor (vaz, auz, miros etc.) in vederea efectuarii de inferente psihologice si sociologice pentru a verifica ipotezele sau pentru a descrie sistematic si obiectiv mediul inconjurator, oamenii si relatiile interpersonale, comportamentele individuale si colective, actiunile si activitatile, comportamentul verbal, obiectele fizice, produsele activitatilor creative ale persoanelor si grupurilor umane se refera la metoda:

ANS: A

65. Kenneth D. Bailey considera ca in clasificarea tipurilor de observatie intervin doua tipuri de criterii:

a.    structura environmentului, care prin dihotomizare da nastere cadrului natural (studiu de teren) si cadrului artificial (experimentul de laborator)

b.    gradul de structurare a observatiei, care poate fi la limita in observatie nestructurata, de o parte, si observatie structurata, de cealalta parte

c.    gradul de libertate a operatorului de observatie, care da nastere unor criterii de observatie specifice

ANS: A

66. Observatia care se refera la situatia in care observatorul se afla in afara sistemului observat, aceasta tehnica fiind recomandata in cazurile in care incadrarea cercetatorului in sistemul rol-status-urilor grupului sau colectivitatii tinta este dificila sau chiar imposibila se refera la observatia:

ANS: B

67. Rolul cercetatorului in observatia participativa poate fi:

a. totalmente participant

b. participant ca observator

c. observator ca participant

d. totalmente observator

e. observator general

ANS: A

68. Cercetatorul care ascunde rolul sau de observator si se integreaza in viata colectivitatii studiate cat mai mult posibil, interactionand cat mai natural cu cei pe care ii studiaza, prin incorporarea rolurile sociale impuse de grup, dar ramanand totusi observator - acesta fiind rolul sau primar - se refera la rolul de:

ANS: A

69. Cercetatorul care isi dezvaluie rolul de cercetator, dar isi consacra buna parte din timp activitatilor comune ale grupului studiat se refera la rolul de:

a. totalmente participant

ANS: B

70. Cercetatorul care nu se implica in viata grupului si nu intervine in desfasurarea fenomenelor studiate se refera la rolul de:

ANS: D

71. Observarea care se refera la perioade limitate din viata unei colectivitati sau la secvente comportamentale bine precizate ale unui numar mic de indivizi si personalitati se refera la observatia:

ANS: B

72. Observatia descrisa in 1934 de catre Tippett care se bazeaza pe tehnica sondajului, fiind numita uneori "esantionaj al muncii" sau "inspectie instantanee" se refera la:

ANS: A

73. Referitor la regulile de observare exista o serie de conditii prealabile observarii. Printre acestea se afla:

a. inainte de inceperea cercetarii cel ce face observatia trebuie sa se familiarizeze cu obiectivele cercetarii;

b. tehnicile de observare si procedeele de notare a faptelor de observatie trebuie precis formulate si suficient de mult repetate pentru ca observatia sa fie valida;

c. inainte de a observa, cercetatorul trebuie sa memoreze lista unitatilor de observare (secventele comportamentale).

d. cercetatorul trebuie sa-si evalueze nivelul de stres inainte de a realiza operationalizarea conceptelor

ANS: A

74. Metoda care consta in observarea si masurarea efectelor manipularii unor variabile independente asupra variabilelor dependente intr-o situatie in care actiunea altor factori (prezenti efectiv, dar straini studiului) este redusa la minimum poarta denumirea de:

ANS: B

75. Factorii introdusi in experiment de cercetator sau de alte instante (natura, societate) si al caror parametri de tipul valoare, intensitate, durata, frecventa etc. se modifica in timp se numesc:

ANS: B

76. In cadrul experimentului, variabilele ale caror valori, discrete sau continue, pot fi ordonate de-a lungul unei singure dimensiuni (de exemplu, cooperarea, conflictul etc.) se numesc variabile:

ANS: A

77. Intr-un experiment, in afara factorilor care isi modifica parametrii, exista o serie de alti factori, exteriori relatiei presupuse intre variabilele explanatorii, care sunt mentinuti constanti si sunt controlati. Acesti factori poarta denumirea de:

ANS: A

78. Intr-un experiment, data fiind multitudinea factorilor exteriori, cercetatorul lasa cu buna stiinta necontrolate unele variabile mai greu de mentinut la acelasi nivel datorita complexitatii lor, a mijloacelor tehnice, uneori rudimentare, din considerente materiale sau deontologice etc. Aceste variabile sunt denumite:

ANS: A

79. Grupul constituit din ansamblul persoanelor asupra carora actioneaza variabila independenta introdusa de cercetator se numeste:

ANS: C

80. Experimentul care are o functie de sondare a situatiilor psihosociale mai putin cunoscute, fara a porni de la ipoteze foarte exacte si are un rol de precizare a problemelor ce urmeaza a fi clarificate in cercetarile stiintifice ulterioare se numeste experiment:

ANS: A

81. Experimentul prin care se masoara influenta variabilei independente asupra variabilei dependente se numeste:

ANS: D

82. In metoda observatiei se cunosc o serie de regulile referitoare la continutul notelor de observatie. Printre acestea se afla:

a. notele de observatie trebuie sa includa: data, ora, durata observatiei, locul desfasurarii evenimentelor, circumstantele observarii, aparatele utilizate in observatie, factorii de mediu care pot influenta comportamentele, precum si modificarile care au survenit in timpul observarii

b. in notele de observatie nu-si au locul opiniile, ipotezele, remarcile cercetatorului, fiind gresit sa notam ca persoana observata era, de exemplu, emotionata, trebuind sa notam doar expresia faciala, paloarea, contractia musculara etc. fara a face interpretari sau fara sa acordam semnificatii faptelor sau actelor de conduita observate

c. notele de observare trebuie sa contina rezultatele examinarilor la testele de personalitate efectuate in prealabil ca probe de admitere in sistemul de observare.

ANS: A