NOTIUNILE SI FORMAREA LOR

NOTIUNILE SI FORMAREA LOR

Definitie: Notiunea sau conceptul este unitatea de baza a gandirii.

Din punct de vedere psihologic notiunea este informatia condensata si selectata. Notiunea reprezinta un integrator categorial. Unele notiuni abstracte sau foarte abstracte, nu au legatura cu lumea reala, sunt obiecte teoretice puse, altele din potriva, pastreaza legatura cu lumea reala si sunt concrete.

Invatarea obiectiva: Ca sa formam notiuni trebuie sa acumulam cunostinte, informatii, experiente, trebuie sa comunicam cu ceilalti, deci trebuie sa ne insusim limba si cultura.

Din aceasta cauza invatarea este activitatea umana cu cel mai inalt grad de dificultate si complexitate si joaca un rol fundamental in formarea personalitatii.

Omul invata sa vorbeasca, sa scrie, sa citeasca, sa se conduca dupa valori juridice, filozofice, morale si religioase.

Invatarea poate fi latenta, spontana, presupune raportul de interdependenta cu toate procesele psihice. In invatare este implicata observarea, reprezentarea, imaginatia, gandirea, memoria, limba si atentia.

Metoda cea mai activa de invatare cognitiva este rezolvarea de proba.

Intelegerea: A intelege inseamna a degaja, a desprinde semnificatia obiectelor, fenomenelor cu ajutorul gandirii.

In actul de intelegere informatia noua, printr-un mecanism mental, este raportata la informatia veche din mintea noastra ce se afla sub stocuri de memorie.

-cand informatia noua nu se poate stoca datorita informatiei vechi atunci rezulta ca nu intelegem.

-informatia noua bruiaza informatia veche atunci rezulta ca nu intelegem.

daca informatia veche este insuficienta, informatia noua nu se poate instala rezultand handicaparea inteligentei.

Intelegerea inseamna identificare, descoperirea cauzei acelui obiect, detasarea principiului dupa care functioneaza obiectul, stabilirea tuturor corelatiilor intre acest obiect si celelalte.

Intelegerea este stabilirea unor relatii.

- Rezolvarea problemelor: Problemele sunt niste bariere cognitive, obstcole in calea intelegerii si ele nu pot fi depasite decat prin mijloace cognitive.

Atunci cand rezolva problemele gandirea dovedeste ca este performanta, deci exista probleme cognitive, practice care se rezolva prin mijloace practice sau prin mijloace teoretice.

Inainte de problema poate aparea o situatie problematica, adica o structura care genereaza probleme.

Problemele pot fi clsificate in: - probleme bine definite( se pot rezolva printr-un simplu algoritm )

-probleme slab definite( se rezolva prin strategii eulistice )

Fazele procesului rezolutiv. Ca sa rezolvam o problema trebuie sa trecem prin urmatoarele faze:

punerea problemei: o problema bine pusa este bine inteleasa si pe jumatate rezolvata.

formularea ipotezelor: se trec in revista mai multe ipoteze de lucru incat unele sunt realiste si celelalte fanteziste.

se elimina variantele eronate si testeaza variantele corecte.

opteaza pentru varianta corecta si trece la faza executiva.   

Memoria

Definitie: Este procesul psihic de intiparire, stocare si actualizare selectiva, diferentiata si individualizata a informatiei.

Alaturi de simturi, gandire, vorbire, dorinte, omul dispune de functia amnezica care confera eului sentimentul identitatii, duratei in timp, experientele traite anterior lasia urme sau amintiri, senzatia perceptia, gandirea, reprezentatia si memoria sunt profund corelate.

Viata psihica fara memorie ar fi ca un ghem de impresii senzitive si am avea sentimentul ca traim un etern prezent fara trecut si viitor.

Particularitatile memoriei

memoria este activa, produce modificari la nivel neuronal cat si la nivelulu materialului de memorat.

memoria este selectiva, nu retine si nu reda totul, ci numai anumite elemente cu valoare pentru sistem.

memoria este situationala, este ancorata in niste repere, spatiale, temporale, afective, intern subiective.

memoria este fidela,dar nu copie fotografic.

memoria este intermediata ,de niste instrumente.

memoria este interigibila, presupune intelegerea celor memorate, este specifica numai omului.

Forme si procese ale memoriei

intiparirea-engramarea: informatia este preluata de cuvintele interioares poate fi:

a.               involuntara: 80% din experienta de viata memorata este obtinuta prin memorare involuntara

b.              voluntara: opera invatarii si utilizarii tehnicii de memorare

Memorarea poate fi:

-mecanica: nu presupune gandire, se realizeaza printr-o cheltuiala imensa de energie nervoasa

-logica: se realizeaza pe baza intelegerii materialului memorat si se realizeaza cu putin conbsum de    energie

In viata individului nu exista o ruptura intre memorarea mecanica si logica: ele sunt legate si se sustin reciproc

stocarea informatiei: informatia este retinuta la nivelul scoartei cerebrale sau la nivelul creierului; pe toata perioada stocarii informatiei aceasta este organizata, reorganizata si resturcturata in permanenta; din punctul de vedere al stocarii informatiei vorbim despre memorie de scurta durata si memorie de lunga durata; ambele sunt semna ale inteligentei

reacualizarea selectiva, individualizata si diferentiata se poate realiza fie involuntar prin simpla recunoastere a unui obiect ca facand parte din experienta anterioara a subiectului; sau voluntar: reacualizarea demosnstreaza faptul ca memoria lucreaza mai repede/incet, usor/greu, eficienta/ineficienta; in final constatam ca memoria depinde de 3 faze:

a.               particularitatile materialului de memorat

b.              materialul de memorat trebuie sa fie omogen; materialul trebuie sa aiba un volum mic sau mare de informatie; materialul trebuie sa fie compatibil cu cunostintele anterioare

c.               ambianta poate fi:

-stimulatoare: liniste, confort, caldura,racoare etc

-inhibanta: zgomot, frig, disconfort,

-indiferenta la starea de sanatate: bolnav/sanatos, obosit/odihnit,

-inclinatii interne, motivatii

Uitarea. In raport cu viata, cu psihismul este un fenomen benefic, natural,sanatos, pozitiv, numai in raport cu invatarea este un fenomen negativ.

Poate fi totala, partiala sau de moment, in prima jumatate de ora dupa invatare, uitarea este masiva, atunci intervenim cu repetitii, dar repetitiile sunt inutile daca suntem obositi, daca am obosit creierul, daca am organizat invatarea prost sau daca repetitiile sunt prea multe.

Signum Froid a aratat in ,,Psihanaliza" faptul ca uitarea poate fi motivata de experientele tragice, dureroase, neplacute traite in timpul vietii.

Imaginatia

Definitie: Este un proces psihic cognitiv care pornind de la experienta anterioara a individului si de la patrimoniul de idei, combina imagini, idei in proiecte noi.

Imaginatia adapteaza individul la conditiile de mediu, respectivsociale. Realizeaza o sinteza intre trecut, prezent si viitor, o proiectie mentala a scopurilor individului si a tot ceea ce itreprinde.

Imaginatia este foarte strins legata de gandire, se ghideaza una pe cealalta, este legata de memorie; atat in memorare cat si in reproducere memoria se sprijina pe imaginatie si este legata de limbaj. Cu cat limbajul este mai dezvoltat cu atat imaginatia este mai dezvoltata, este legata de afectivitate: de emotie si de sentimente.

Procedee imaginative

1. aglutinarea - procedeu prin care reorganizarea partii apartine unor lucruri diferite

2. amplificarea / diminuarea

3. multiplicarea / omisiunea

4. diviziunea / rearanjarea

5. adaptare

6. substitutia / inlocuirea

7. modificarea

8. schematizarea

9. tipizarea

10. analogia

11. empatia

Formele imaginatiei - involuntara: visul din timpul noptii si visarea cu ochii deschisi.

Visul din timpul somnului:toate reglajele slabesc si toate dorintele, emotiile, imaginile si gandurile nesatisfacute , neinplinite se satisfac in mod fictiv; visul este scenic.

In timpul visului mntea eliberata de constrangerile si presiunile constiintei poate gasi solutii surprinzatoare ale unor probleme, solutii care ni se arata in stare de veghe.

Visarea cu ochii deschisi este un experiment mental vizand tot implinirea unor dorinte. Daca revenirea dureaza putin, atunci revenirea este un factor de descarcare a energiei nervoase:

-voluntara:+reproductiva: este o forma de imaginatie prin care mintea noastra isi creeaza niste instrumente pentru a putea lucra mai usor in conditii de stres

+imaginatia creatoare o intalnim la scriitori, scenaristi, scenografi etc; este cea mai complexa forma a iomaginatiei voluntare

+visul de perspectiva: pe baza expeientei traite, fiecare individ imagineaza o proiectie a propii sale deveniri peste ani

+creativitatea: pentru creatie nu sunt suficiente nici rigoarea constructiei logice nici alte instrumente, este necesara creativitatea ce tine de inconstient

Limbajul

Potrivit celei mai simple scheme comunicarea este transmiterea informatiei de la un emitator la un receptor.

Orice act de comunicare presupune existenta urmatoarelor piese componente: emitatorul(receptorul), canalul de comunicatie, mesajul, feed+back-ul, codul.

Emitatorul isi poate schimba locul cu receptorul. Comunicarea poate fi un schimb de mesaje, cooperare intr-o discutie si tratarea unei teme.

Orice comunicare presupune existenta unui cod cunoscut ambii agenti ai comunicarii, altfel nu putem face comunicare. Comunicarea umana este posibila datorita limbii.

Limba este un produs istoric, s-a cizelat(rafinat), s-a organizat din punct de vedere logic si gramatical.

Definitie: Limba reprezinta totalitatea cuvintelor unui popor(vocabular).

Un individ isi insuseste si opereaza un numar mare de cuvinte. Un intelectual minim 5000 de cuvinte. Cu cat cunoaste mai multe cuvinte, cu atat este mai dotat.

Ori de cate ori aplicam in situatii concrete patrimoniul de cuvinte, aplicarea respectiva se numeste limbaj.

Daca limba este studiata de lingvistica, limbajul este studiat de psihologie.

Forma naturala de manifestare a limbajului: vorbirea. Omul invata sa vorbeasca, se naste cu aceasta predispozitie.Presupune foarte multe exersari si experiente. Incepe in copilarie si se extinde pe parcursul vietii.

La baza ei se gasesc mecanisme neofiziologice:

∞ aparatul respirator - sistemul miscular

∞ aparatul formator, format din - coarde vocale

- laringe

∞ componente dinamice si de rezonanta(nas, cavitate bucala, limba, buze)

∞ neuro mecanisme centrale: in lobul frontal al creerului este o adancitura - scizura lui Silvius. In aceasta zona din frunte sunt rezitate gandurile si discursurile. Strict vorbind, nu putem vorbi fara ajutorul cuvintelor care opereaza prin limbaj.

Functiile limbajului

Functia de comunicare

Functia cognitiva: intelegerea abstractizarilor, si tot ceea ce tine de explorarea realitatii.

Functia simbolic reprezentativa: mintea noastra inlocuieste obiectele reale cu simboluri.

Functia expresiva: expresivitatea se manifesta prin:intonatie, mimica, pantomimica(miscarile trupului)

Functia persuasiva: puterea de a convinge pe cineva

Functia reglatoare: manipularea conduitei proprii sau a altei persoane

Functia ludica: de joc in toate activitatile umane care presupune limbaj

Functia dialectiva: lupta de idei contradictorii

Formele de manifestare a limbajului:

1. limbaj: a) activ: pronuntarea si scrierea cuvintelor

b) pasiv: ascultarea si citirea

2. limbaj: a) oral: monolog, dialog, holocviu; monologul este cel mai greu: expresiv, posesiv, gestica, etc.

b) scris: cel mai pretentios cu putinta (clar, comcis, sistematizat, mental), gestica inlocuita de puncte.

Motivatia

Exista an fiinta noastra o structura care ne instiga, ne incita, ne determina sa actionam/reactionam. Aceasta este motivatia si poate fi asemanatoare cu un resort. Se manifesta sub forma de stimuli care ne pun sa cautam, sa apropiem, sa respingem ceva.

Motivatia= cauza interna a comportamentului. Este formata din mai multe piese: unle s-au format in filogeneza, altele sunt innascute, iar altele sunt dobandite. Are 3 functii fundamentale:

activeaza subiectul: il pregateste poentru orice actiune

functia declansator: factor declansator

autoreglarea: sistemul psihic se autoregleaza

Formele motivatiei:

trebuintele: structuri motivationale fundamentale; actioneaza ca niste forte motrice, pot fi:

a.         innascute/primare: biologice si fiziologice

b.        secundare/dobandite: materiale, spirituale, sociale

Daca trebuintele sunt satisfacute ele se sting, iar de nu se dilata, se acumuleaza si pot pune in pericol integritatea fizica si psihica a individului.

motivele: reactualizarea pe plan subiectiv a unor stari de necesitate; sunt trebuinte constientizate, dar existe si motive inconstiente; pot fi comparate cu declansatorul unei arme: prezinta doua segmenteS unul energizant (ofera toata energia musculara si psihica pentru a putea duce la bun sfarsit o actiune) si unul orientativ: pot fi minore/majore, altruiste/egoiste, personale/colective;

interesele sunt structuri motivationale mai complete, organizate eficient, constanta in timp; pot fi pozitive/negative, etc;

convingerile: idei adanc implantate in structura motivatiei noastre; pot fi stiintifice, religioase(cele mai puternice) etc.

idealurile: structuri motivationale ce inchid sensul vietii, rostul ei, asa cujm il vedem noi; sunt linii de forta spirituala decisive. Reprezinta imaginea devenirii personale peste timp

conceptia despre lume-o sinteza; potentialul de inteligenta al individului; cunostinte, idei,teorii,valori,unele conceptii sunt stiintifice, realiste, utopice etc.

Vointa

Vointa este un proces psihic care asigura autoreglarea psihica cu ajutorul limbajului; vointa= proces psihic superior, de reglare prin intermediul mijloacelo verbale; consta intr-un set de actiuni de mobilizare a energiei psihonervoase pentru a depasi obstacolele. E totul voluntar:

* mobilizeaza resursele fizice, intelectuale si emotionale ale subiectului pentru depasirea unui obstacol, presupune mecanisme verbale

* din punct de vedere neurofunctional efortul voluntar se manifesta sub forma unei concentrari a activitatii psihonervoase in jurul unui centru de pe scoarta cerebrala

* ca traire, actul voluntar este o tesiune; obstacolul la care am facut referire reprezinta o bariera intre om si propiul sau univers interior; obstacolul nu trebuie confundat cu obiectul care trebuie depasit; obstacolul este confruntarea dintre posibilitatile reale ale subiectului si conditiile obiective ale activitatii

* nu trebuie supraapreciat, nici subapreciat: daca-l supraapreciem subiectul face risipa de energie psohonervoasa iar daca-l subapreciem nu are loc o mobilizare suficienta pentru depasirea obstacolului

*pentru persoane diferite acelasi obstacol este perceput diferit; daca subiectul se confrunta o perioada, indelungata cu acelasi obstacol, isi dezvolta si isi perfectioneaza capacitatea de efort voluntar: specializarea efortului

Vointa este strans legata de celelalte procese psihice:

● de gandire: orice act de vointa este gandit

● de imaginatie: orice act de vointa este prefigurat sub forma unui proiect imaginativ

● de perceptie: perceptia spontana, cuplata cu un act de vointa se transforma perceptie voluntara, in observatie

● de memorie: daca nu ne-am aminti ceea ce dorim sa facem. Atunci voita este inutila

● de afectivitate: emotii, prin actul de vointa subiectul se poate indragosti;

Actul voluntar poate fi simplu sau complex. Cel complex prezinta urmatoarea structura:

actualizarea unor motive

lupta motivelor

luarea deciziei(deliberare)

faza executiva: realizarea planului(scopului); subiectul trebuie sa aiba cunostinte, deprinderi

verificarea reyolvarii actiunii

Calitatea vointei:

○ puterea vointei: slabiciunea vointei inseamna incapacitate

○ perseverenta: capacitatea de a sustine efortul voluntar

○ independenta vointei: vointa tine cont de glasul ratiunii

○ promtitudinea deciziei