TESTELE DE INTELIGENTA

Testele de dezvoltare analitica a inteligentei

Scara Binet - Simon A. Binet si Dr. Simon in 1905; 1908 si 1911 - perfectionari si revizii. In 1905 scara cuprindea 30 de probleme asezate in ordinea crescanda a dificultatii, cuprinse prin testarea a 50 copii normali de la 3 la 11 ani si cativa cu deficiente mintale. Nu avea separatii de varsta. Testul de 6 executii de ordine simple se considera ca evidentiaza limita superioara a idiotiei adultilor; testul 15 consta in cerinta de repetitie de propozitii si cuvinte si pune in evidenta limita obisnuita a imbecililor; testul 23 delimita zona intelectului de limita; testul 9 - limita superioara a inteligentei de 5 ani.

- forma organizata pe varste:7 itemi pentru 6 ani,8 pentru 7 ani,5 pentru 10 ani 1911 - s-au adaugat cateva teste si scara s-a extins pana la varsta adulta. Gruparea pe varste a devenit mai ferma. Patru teste ale nivelului 10-11 ani au trecut la 12 ani, cele de la 12 ani la 15 ani, iar cele trei teste ale nivelului de 13 ani plus alte doua noi au constituit nivelul adult. A. Binet a elaborat notiunea de varsta mintala.

Revizii: Stanford Binet - 1916 > scara etalonata s-a extins la 90 itemi pe o arie larga de la 3 la 19 ani, plus un nivel adult mediu si unul adult superior.

Scara din 1937 Terman Merrill - a luat 2 forme, formele L si M, fiecare cu cate 129 itemi. S-au completat testele pentru toate varstele, inclusiv pana la 22 ani si 10 luni. S-a marit numarul testelor nonverbale.

Revizia din 1960 - M. Merrill. Inovatii: s-a introdus varsta de 17 si 18 ani; s-a extins calculul statistic al variatiilor (DQI).

- Revizie franceza: R. Zazzo, M. Gilly, Verba-Rai. Cuprinde 74 itemi. Au fost selectate secventele foarte discriminative pe dimensiunea normal - debil mintal a scarii Binet-Simon, ca si cei cu valoare genetica foarte mare, accentuandu- se caracterul verbal al scarii restructurate.

1940- P. Stefanescu Goanga. Cuprinde teste incepand de la 3 ani pana la 11ani (6 teste / an, cate unul pentru 2 luni) si cate 4 teste pentru 11-14 ani si varsta adulta. Se foloseste intr-o mare pondere material neverbal.

Bateriile elaborate de David Wechsler - o baterie ce are la baza marcarea prin puncte este bateria Wechsler D (tratarea analitica a inteligentei). Aceasta baterie are o versiune pentru adulti, una pentru copii si una pentru prescolari. Scala pentru copii - 1949 - se numeste WISC, iar cea pentru adulti - 1939 - scara Wechsler Bellevue, revizuita in 1955 capatand denumirea de WAIS.

Masoara: energia, factorii intelectuali, cat si factorii non-intelectivi implicati in capacitatea de a utiliza aceasta energie in probele de performanta.

WISC-ul se aplica copiilor de la 5-15 ani si 11luni si cuprinde 12 teste grupate in doua: teste verbale si teste de performanta. Bateriile Wechsler contin in genere cate doua grupaje, unul de teste verbale si altul de teste neverbale.

WAIS-ul cuprinde printre probele verbale urmatoarele sectiuni:

O grupare de 30 intrebari (itemi) de dificultati gradate privind cunostintele generale - factori sociali si culturali. Maximum = 30 puncte.

A doua grupare cuprinde 14 intrebari referitoare la semnificatiile incluse in reactiile umane - factori sociali + atitudini morale. Maximum = 28 puncte. Daca la 3 itemi consecutivi se obtine 0 se intrerupe testarea.

A treia grupare cuprinde 16 itemi - probleme aritmetice gradate si ele ca nivel de dificultate (maximum 16 puncte), apoi serii de cifre, cifre in ordine si cifre in ordine inversa, ca atare pune in evidenta operarea cu cifre ca simboluri si expresii ale cantitatii.

Urmeaza grupul testelor de similitudine impartit in doua analogii numai pentru copii sub 8 ani si cei suspecti de intarziere mintala, si similitudini propriu-zise, pentru copii de peste 8 ani normali. Maximum 28 puncte pentru testele de similitudine.

Testul vocabular, ultimul din prima parte cuprinde 40 cuvinte (itemi). Total 80 puncte.

Partea a doua cuprinde toate testele neverbale.

In primul rand 20 imagini cu lacune (20 puncte maximum). Trebuie identificat locul in care lipseste ceva, fapt ce pune in evidenta caracteristicile observatiei si perceptiei, dar si intelegerea logicii perceptive.

Al doilea grupaj cuprinde aranjamente de imagini pentru a reconstrui o povestioara sau o intamplare (57 puncte maximum).

A treia grupare - testele cu cuburi - solicita activitati de operativitate complexa a gandirii. Maximum 55 puncte.

A patra serie de probe o constituie 4 asamblaje de imagini (manechin, cal, figura de om, auto) maximum 34 puncte. Urmeaza doua probe tip cod: codul A si codul B. Codul A contine figuri geometrice care trebuiesc completate dupa cifrul cuprins in cod (maximum 50 puncte). Al doilea cod cuprinde cifre si semne diferite (93 exercitii, maximum 90 puncte). In scara neverbala s-a introdus un grupaj de probe de labirint. Moor L. A propus cateva forme prescurtate si o reetalonarea variantei franceze a WISC-ului. Prima prezentare cuprinde 6 subteste (informatie, aritmetica, similitudine, cuburi, asamblaj, lacune). A doua prescurtare s-a propus sub forma de 5 subteste (comprehensiune, aritmetica, cuburi, cod, lacune). S-a propus si o forma de 4 subteste (informatie, similitudine, cuburi, lacune, sau vocabular, informare, cuburi, similitudine).

Varianta pentru prescolari (WPPSI) - s-au eliminat probele de asamblare de imagini si s-au introdus sarcini de desenare de figuri geometrice.

Testul analitic de inteligenta Meilli (TAI) - e considerat ca test creion - hartie eterogen. Se aplica individual si colectiv. E construit pentru copii de la 10-11ani in sus si a fost probat pentru prima data in 1929. Bateria cuprinde 6 teste intr-un caiet de 8 pagini.

Testul 1 cuprinde 16 serii de cate 4 imagini asezate in dezordine. Testul dureaza 5 minute, fiecare serie rezolvata =1 pct.

Testul 2 are 20 serii de 6 cifre. Acesta dureaza 5 minute. Solutiile corecte constau din 2 cifre date conform sarcinii si se noteaza cu un punct.

Testul de fraze. Testul cuprinde serii de cate 3 cuvinte din care trebuie sa se alcatuiasca cat mai multe propozitii.

Test de lacune. Subiectul trebuie sa observe ce anume lipseste pe fiecare imagine si sa completeze lipsa.

Teste de desen. Se cere subiectului atatea desene cat poate cu patru linii (minimum trei intr-o casuta).

Testul de analogie cere subiectului sa deseneze o a patra figura care sa se asemene cu a treia, asa cum se aseamana a doua cu prima.

Profile:

Profilul tip A: inteligenta practica.

Profilul B: inteligenta inventiva.

Profilul C: inteligenta concreta.

Profilul D: inteligenta abstracta.

Profilul E: inteligenta dilatata.

Profilul F: inteligenta specifica subiectilor anxiosi, ezitanti.

G si Hpun in evidenta o inteligenta cu intermitente influentata adesea de o instabilitate emotionala deosebita.

Testul SUC - Violet Conil si Canivet au inclus inca doua dimensiuni diagnostice in test.

Testele nonverbale de inteligenta

Bateria R K SA - Testele realizate in baterie: Raven color si Kohs si doua teste verbale, unul de similitudini si unul de fraze absurde si s-au etalonat pentru varstele de 6-10 ani.

Testul de similitudini: 13 itemi in diade si triade: comparari, operarea cu asemanari si deosebiri. Permite o diferentiere ontogenetica.

Testul de fraze absurde: 17 itemi. Solicita sesizarea de incorectitudini antrenand dimensiunea critica a gandirii.

Testul Raven - revizuit de mai multe ori pana in 1956, Raven cuprinde 5 serii diferite: A-E. Exista si o serie pentru copii de la 5-11ani. Fiecare matrice cuprinde 12 figuri de desene geometrice ordonate astfel incat sa prezinte dificultati progresive. In fiecare matrice se afla decupat un segment. Subiectul trebuie sa aleaga ceea ce lipseste dintr-o serie de 6 variante. E vorba de analiza abstracta privind forma si detaliile. Bateria cuprinde factorul "g" in saturatie (.82) si factorul de grup vizual perceptiv. Se aplica individual sau colectiv. Opereaza cu depistarea similitudinilor, organizarea crescuta a campului perceptiv, capacitatea de a analiza si organiza mintal elemente componente diferentiale, utilizand operatii perceptiv-logice.

Cuburile Kohs S.C.Kohs a descris pentru prima data in 1920 testul sau. Initial s-au folosit 16 cuburi cu ajutorul carora s-au reprodus 35 modele de dificultate gradata. In 1923 s-a ajuns la forma clasica de 16 modele. Se coteaza exactitatea, succesul, timpul. In 1930, Hutt a modificat notatia suprimand cotatia exactitudinii. Cuburile Kohs masoara expresia analitica si sintetica a gandirii conceptuale, structura spatiala, nivelurile mentale, tipul de inteligenta si afectivitate.

Seriile sunt urmatoarele:

Seria Grace Kent (1934) foloseste 12 modele desenate in marime naturala.

Seria Irist si Eisselbrook, 24 cuburi si modele prezentate in planse de incastrare.

Seria Wechsler (1944) 7 modele in alb si rosu.

Seria Alexander (1946). S-au folosit si cuburi bicolore si multicolore.Seria Bonnardel (1953) cu culori albe si rosii.

Seria Wechsler (1955) in WAIS.

Seria Reissenweber (1953) cuburi albe si negre.

Cuburile Kohs au fost reluate si de F.N.Maxfield, Bize, Dunayevski, Penrose, Raven, Rey si Abelson (1927).

Labirintele Porteus - baterie de teste de inteligenta non-verbala. Porteus a prezentat in 1919 pentru prima data labirinte desenate. Are cotatii in varsta mentala de la 3 ani la varstele adulte. Opereaza cu Q.I. valoare speciala pentru testarea adaptabilitatii sociale.

Variante: Porteus - Maze; E.L.Thorndike; Miles (1927); MacQuerrie.

Fredy Champis (1949) a aplicat labirintele in orientarea profesionala la feroviarii din Elvetia.

Testul lui Fl. Goodenough - consta in solicitarea de desenari ale fiintei umane de catre copii: un desen de baiat, un desen de fetita si desenul propriu. Desenul se coteaza in functie de prezenta si absenta unor elemente. Notele se transforma cu ajutorul unui tabel in note de varsta mentala si apoi in Q.I. (Metoda Stern). Da indicatii si asupra nivelului general de dezvoltare psihica.

Testul mozaic al lui Gille - proba colectiva non-verbala. Cuprinde 50 intrebari - diferente, similitudini in imagini. Cotatia se face acordand de la 1 la 4 puncte la raspunsurile bune. Totalul de puncte este 204. E un test de determinare rapida a nivelului intelectual. Cuprinde sectiuni de imagini ce trebuiesc identificate, aranjate ca ordine de marime, forma, similitudini, sectiuni cu imagini in care exista omisiuni, absurditati. Se aplica pe copii de la 5 la 14 ani.

Scara Pinter - Paterson - scara non-verbala; cuprinde 15 ilustratii ce trebuie reconstituite. Se noteaza timpul, corectitudinea executiei, combinatiile, erorile. A fost preluata de Al. Rosca.

Scara de performanta G. Arthur (forma2) ARTH - foloseste ca material cuburile Kohs, plansele Seguin, testele Pichoirs, labirintele lui Porteus, plansele Healy si permite masurarea inteligentei generale intre 3 ani si varstele adulte. Variante: prima - 1925; 1928 o standardizare, a doua - 1930. 1942 - definitivata forma 2. Forma 1 - imbunatatita in 1943. 1947 - publicata standardizarea si etalonul definitiv al formei 2 revizuite. Testele cuprinse sunt cuburile Kohs, plansele Seguin, Stencil Design, testul lui G.Arthur, labirintele Porteus, testul de completare a figurii 2 al lui Healy.

Scara de performanta Alexander - priveste inteligenta ca aptitudine. Cuprinde 3 teste dintre care 2 teste clasice de cuburi Kohs restandardizate si un Passalong ce consta in 9 probleme de dificultati crescande.

Testul de inteligenta culture - free Cattell R.B. - 3 variante sau scari pentru 3 niveluri. Fiecare scara are 2 forme A si B si cate 8 probe (4 culture-free si    4 intelegere verbala si cultura specifica. Scara 1 este destinata copiilor de la 4 la 8 ani si adultilor internati. Scara 2 este pentru copii de la 8 la 12 ani si adulti, iar scara 3 a fost elaborata pentru copii superiori. Exista o varianta franceza adoptata de Jean Marc Chevrier.

Test scara 2 de Cattell - baterie elaborata de R. B. Cattell si Th. Cattell pentru nivelul elevi si adulti. Cuprinde 4 probe non-verbale cu puternica saturatie in factorul "g" (clasificari, serieri, conditionari). Are doua parti, A si B; cuprind 50 intrebari. Se aplica la 14, 15, 16 ani si adulti. Se calculeaza in Q.I. standard si centile.

Testul D 28 - elaborat de P. Pichot dupa Austey. E o baterie non-verbala de inteligenta generala - material =dominoul. Masoara inteligenta generala dar si deteriorarea mentala.

Matrix concret (Vidal) MAT - solicita stabilirea unor caracteristici ale gandirii. Se aplica individual sau colectiv la copii de la 10 -14 ani. Cuprinde o serie de 36 probleme in care trebuie aranjate 2 sau mai multe imagini. Sarcina consta in a gasi ultimul termen in alegerea posibila dintre 5 imagini.

Testul de alegere multipla Brown D.W. (1932) a preluat metoda folosita de Yerkes pentru maimute. E vorba de o plansa cu 12 chei. Determina inteligenta practica. Sunt folosite 11 pozitii de dificultati crescande. Pune in evidenta si abilitati mecanice.

Teste verbale

Testul lui Pierre Rennes - contine 42 intrebari in ordine crescanda de dificultati. E vorba de mici probleme aritmetice, serii numerice, fraze in dezordine, sinonime, cuvinte contrarii, lacune. Permite o rapida clasificare initiala a unor subiecti foarte diferiti din punct de vedere intelectual si foarte eterogeni.

Teste clinice de inteligenta

Scara de maturitate mentala Columbia (COL) -Descriere: elaborata de B. B. Burgmeister L. Hollander si I. Sorge (1954) si este o baterie pentru evaluarea nivelului intelectual al copiilor infirmi motor-cerebral. Solicita o activitate motorie restransa. Cuprinde 100 imagini de figuri geometrice, persoane, animale, plante, obiecte ale vietii de fiecare zi. Copiii trebuie sa arate care dintre acestea nu se potrivesc cu celelalte si care se potrivesc intre ele. E o baterie de gandire conceptuala. Cuprinde 5 clase normalizate in Q. I. standard.

Serial Test de H. Head si testul afaziei al lui R. Ducarne de Ribencourt - Descriere: se aplica subiectilor afazici in vederea reeducarii vorbirii. Cuprind subteste ce se refera la expresiile orale, intelegerea orala, lectura si scriere. Fiecare subtest cuprinde un numar de itemi.

Scara de performanta Borelli - Oleron (B. O.)- elaborata de Borelli - Vincent, Oleron si utilizeaza ca material cuburi, cartoane pentru constructia de cuburi, manechine (traforaj), demonstratie cu triunghiuri si doua figuri de Pinter Patterson, margelele lui Healy - Fernand. Subiectul realizeaza o parcurgere individuala timp de 30 minute. Varsta de aplicare e de la 5 la 9 ani. scara pentru copii handicapati din punct de vedere al limbajului. 7 probe pentru estimarea comprehensiva a nivelului mintal. Se fac in prealabil demonstratii. Etalonarea se face fie in note brute, fie in note standard. Foloseste la repartitia copiilor surdo - muti sau cu deficiente de vorbire in institutii si clase de nivel corespunzator. Diagnosticarea nivelului mintal.

Testele de inteligenta pentru adulti

Testul Pierre Rennes (RAIS) - test eterogen de rationament. Baterie non-verbala (numere, litere) si verbala construita pentru nivel mediu si superior de inteligenta. Are la baza teoria analizei factoriale. Probele solicita completari de serii in urma descoperirii relatiilor interioare. Se utilizeaza completari de serii verbale si de cifre. Mare saturatie in factorul "g". Mare saturatie in flexibilitatea itemilor. Cuprinde si factorul "R" de rationare, descompus in doi factori: factorul "I" (inductiv) si factorul "D" (deductiv). Este saturat si in fluiditate.

Testul de inteligenta al lui Cattell (scara 3) Cat - Cattell R. B. si Cattell Th. au folosit elemente ale testelor lui Spearman Ch. in bateria lor. Contine teste de matrice, de clasificare, de scriere (denumire de rationament) si de interferenta fiind o baterie eterogena. Tip test culture - free.

Poseda probe non-verbale saturate in factorul "g" pentru varstele 13-16 ani si adulti.

Testul Eysenk - cuprinde 11 teste cu cate 40 itemi fiecare. Include serii de cifre, mici probleme aritmetice, probe verbale si probe cu imagini (baterie trifactoriala V.N.S.). solicita serieri in functie de mai multe criterii, completari de lacune si de serii, sesizari ale unor strategii de abordare de probleme.

Bateria Sarton Alain - sistem de lucru influentat de Eysenk si cuprinde 3 sectiuni care pun in evidenta 3 factori: factorul verbal V, factor numeric N si factor spatial S. Fiecare sectiune cuprinde 50 itemi carora li se acorda cate 30 minute spre rezolvare. A contribuit la elaborarea lucrarii Arlette Pattent. Fiecare rezolvare se coteaza cu 1 punct.

Testul Lahy de inteligenta - test de inteligenta generala - Lahy J. M. - 1960. Se bazeaza pe ideea ca exista o logica avansata si o logica elementara. 8 probe:

Serii de proverbe cu propozitii date in test si din care unele au legaturi cu proverbele (12 exercitii);

Stabilirea gradului de rudenie prin exercitii de arbori genealogici (10 exercitii);

Interpretarea de texte (14 exercitii);

Probe aritmetice de completare de serii aritmetice (18 exercitii);

Silogisme ce trebuiesc controlate din punctul de vedere al corectitudinii concluziei (9 exercitii);

Cuvinte asemanatoare (10 exerciti);

Cuvinte de prisos intr-o serie (11 exercitii);

Limbi straine, deducerea sensului unor cuvinte din traducerea unor propozitii in care sunt folosite (6 exercitii).

Exista o serie de teste adaptate, utilizate de Bontila G.

Testele de aptitudini intelectuale speciale

Testul numeric L. Thurstone si Th. Thurstone - graviteaza in jurul factorului N definit in 1941 de C. H. Coombs in laboratorul lui Thurstone ca aptitudine de a manui usor un sistem simbolic, urmand o serie de reguli specifice, cu conditia ca sistemul de simboluri sa fie familiar si regulile sa fie bine asimilate. E vorba de un factor de agilitate mentala. Factorul N se considera ca fiind de natura primara. Testul se bazeaza pe simboluri numerice, pe regulile privind operatiile aritmetice. Se utilizeaza in orientarea profesionala.

Testul spatial L. L. Thurstone si Th. G. Thurstone - pune in evidenta prezenta factorului spatial.

Prima forma dateaza din 1938 si masoara 7 factori:

Perceptiv - P;Numeric - N;Verbal - V;Spatial - S;Memorie - M;Inductie - I;Deductie - D.

Modificare: intre 1941 - 1943. 6 factori:

Numeric;

Verbal;

Spatial;

Fluiditate verbala - W;

Memorie;

rata - W;

Memorie;

Rationament.

Testul spatial: se pune in evidenta capacitatea de vizualizare spatial bidimensional. Pune in evidenta aptitudini mecanice.

Functii asemanatoare: The Minnesotta Spatial Relations Test (1930) - se utilizeaza in orientarea scolara.

Test de forme identice - baterie elaborata de L. L. Thurstone (test factorial). Utila pentru domeniul selectiei si orientarii profesionale. Domina aptitudini perceptiv - spatiale, atentie (factorii S1, S3, C1, C2, I.R)

Teste de aptitudini profesionale complexe

Scara de performanta Alexander (ALEX) - dateaza din 1953. Este o baterie de inteligenta ce opereaza cu performante si deceleaza factorul "g", factorul "V" si factorul "F". Se testeaza si orientarea spre studii tehnice, dar si spre cele literare. Teste clasice restandardizate si un test original - Passalong - ce consta din 9 probleme in care exista o anumita dispozitie de piese rosii si albastre care trebuie aranjate conform unor modele. O parte a bateriei consta din cuburile Kohs neetalonate.

Folosire si in orientarea profesionala a surdo - mutilor, a debililor mintali. A fost aplicata de Brody in psihiatrie pentru depistarea deteriorarii mentale.

Testul de aptitudini mintale primare P.M.A. - elaborat de L. L. Thurstone determina prezenta aptitudinilor mentale primare. Subiecti 11 - 17 ani. Poate fi utilizata si colectiv. 5 factori:

Factorul V - semnificatia verbala - test de vocabular cu sinonime;

Factorul S - aptitudinea spatiala;

Factorul R - rationare - serii de litere;

Factorul N - aptitudine numerica;

Factorul W - fluiditate verbala.

Testul Hunt de inteligenta sociala - test de masurare a inteligentei sociale sub influenta si in contextul impartirii clasice a inteligentei in inteligenta teoretica, practica si sociala. 5 substeste:

Implicatiile reactiilor verbale (rationale) in situatii sociale evocate verbal;

Cere subiectului sa determine (caracterizeze) insusiri ce se acorda la anumite tipuri de raspunsuri si reactii verbale;

Se refera la observatii ale comportamentului uman;

Sondeaza memoria de numere si fete;

Simtul umorului in conditii de prezentare de situatii sociale

Testele de gandire abstracta

Testul omogen de comprehensiune verbala elaborat de R. Bonnardel - tiparit in 1952 si cuprinde probe ce vizeaza intelegeri a o serie de 11 panseuri din moralistii secolului al 17-lea prin alegere dintre 6 fraze propuse. Duce la stabilirea unor tipologii de comprehensiune. Include sondari de atitudini (caracter).]

Testul de clasare de obiecte Gelb - Goldstein - Weigl - Sheerer - 29 obiecte de clasat pentru femei; 27 obiecte pentru barbati. Cuprinde 5 fraze, iar criteriile de baza ale clasificarii sunt: utilitatea, situatia, culoarea, forma, completarea unei perechi, materia. A fost alcatuit dupa Vagotski.

Testul Haufman - Kasanin - cuprinde 22 piese de lemn diferite care trebuie clasate in 4 grupe.

Criteriul conceptual=eliminarea criteriului de forma si culoare.

Testul lui Rappaport D. - test de clasificare. Elaborat pornind de la testele lui Goldstein si Sheerer, testul lui Vagotski modificat de Kaufman Kasanin si testul de similitudine din bateria lui Wechsler. Se creeaza conditia de comparare intre operarea cu conceptele si verbalismul conceptual.

Testul non-verbal de clasificare generala - elaborat de Anton C. E. Kellog, N. W. Morton, R. B . Cattell (AKS) adaptat de P. Rennes e alcatuit pentru toate nivelurile. Cuprinde 4 subteste care au o foarte buna corelatie intre ele. Se adreseaza subiectilor fara o cultura elevata. Are o buna dispersie. Notele brute se transforma in note standardizate de la 1 la 9.

Testul conceptual Terman- test de gandire abstracta. Consta din doua parti si solicita completari si analogii. Test ce masoara capacitatea intelectuala si se adreseaza studentilor inainte de a fi repartizati in diferite posturi de munca.

Introducere = dezvoltarea testelor s-a legat de aspectele fundamentale ale dezvoltarii psihologiei diferentiale. Inteligenta este o aptitudine generala, o functie independenta, superioara, complexa de adaptare sau de comprehensiune. Strategii de investigare a inteligentei: utilizarea vocabularului, a legaturilor verbale; clasificarea logica; operatiile cu concepte.

Dezordinile mintale la adulti

Studiu de sinteza efectuat de Arnold M. Rose si Holger R. Stubs in incidenta dezordinilor mintale: incidenta schizofreniilor, psihozelor, mania depresiva, paranoia, psihozele senile.

Intereseaza si debilitatile mintale. Termenul a inceput sa circule dupa 1909, a fost pus in circulatie de Dupre si Vermeylen. Debilitatea mintala = nedezvoltarea intelectuala ce permite autonomie sociala dar nu si de conduite. Adulti - varsta mintala de maximum 9 ani, I. Q. 60-70. debilitate lejera, medie, profunda.

Testele de investigare a capacitatii de creatie

Pun in evidenta capacitati de creatie. Elisabeth Andreus in 1930 a gasit coeficienti de corelatie cu IQ de 0,15; 0,02 si 0,03 utilizand e teste de imaginatie.

Dintre bateriile de creativitate: testul F de R. B. Cattell; Testul ECM; testul de fluiditate verbala.

Bateria G. Meunier - 4 jocuri cu figuri. Se cere subiectilor sa descrie figurile, sa le interpreteze si sa realizeze compozitii prin asamblare.

Bateria lui Tourance - 1972 - 7 subteste. Cotatia pe puncte in timp limita. Utilizabil pe studenti.

Bateria Omiz de Jean Jonis Sellier - 3 sectiuni: 1. se compun figuri geometrice folosindu-se ca puncte de plecare modelele din desen. 2. 12 mici desene figurative ambigue si schematice. Se cere interpretares lor. 3. asociatii de cuvinte. Se degaja factori de: facilitate, varietate, originalitate.