Nivelul cunostintelor

Nivelul cunostintelor

Pentru a intelege comportamentul unui sistem cognitiv trebuie investigata baza de cunostinte pe care o poseda si scopurile sa intentiile de care este animat.

Cea mai mare parte a comportamentului nostru cotidian poarta amprenta relatiei dintre scopuri si cunostintele de care dispunem. Cunostintele si scopurile nu epuizeaza toata complexitatea comportamentului uman, dar constituie un factor esential in explicarea acestuia. Evident, scopurile si cunostintele nu epuizeaza toata complexitatea comportamentului uman, dar constituie un factor esential in explicarea acestuia, mai ales deciziile pe care le ia subiectul sunt dependente de intentionalitatea si cunostintele sale.

Cunostintele subiectului survin din mai multe surse:

enuntul problemei;

experienta imediata sau de lunga durata cu acest tip de sarcina;

deprinderile dobandite;

socializarea si altele.

Comportamentele sau mecanismele psihice pe care le are subiectul se numesc

cognitiv - penetrabile.

Ex: recunoasterea unei litere se realizeaza mai rapid daca ea este reprezentata intr-un cuvant cu sens, decat intr-o combinatie lingvistica fara sens.

Nu numai comportamentul normal ci si cel patologic este reglat de cunostintele subiectului. Comportamentul fobic de exemplu se poate ameliora sau inrautati datorita cunostintelor pe care le are pacientul. Terapia cognitiva consta tocmai in modificarea schemelor cognitive ale subiectului sau a convingerilor sale eronate.

Comportamentele sau procesarile cognitive care nu sunt influentate de cunostintele de cere dispune subiectul sau de intentiile sale se numesc cognitiv - impenetrabile.

Ex: Extragerea contururilor unui obiect pe baza variatiei intensitatii luminii nu depinde de cunostintele pe care le are subiectul.

Prelucrarea stimulilor de catre sistemul cognitiv uman se realizeaza pornind de la caracteristicile sale fizice sau de la suprafata (culoarea, textura, contururile) spre caracteristicile sale semantice sau functionale (categoria din care face parte, functia pe care o are un scenariu dat).

Acest tip de procesari, de la palierele periferice ale sistemului cognitiv spre cele centrale, poarta numele de analiza ascendenta a stimulului. Ea este impregnata de caracteristicile fizice ale stimului, precum si de proprietatile modulelor cognitive periferice.

Procesarile de la baza de cunostinte a subiectului spre datele fizice ale stimulului sunt cunoscute sub numele de analiza descendenta. Ea este generata de baza de cunostinte ale subiectului si ne explica de ce recunoasterea cuvantului respectiv se face mai usor daca este plasat intr-o propozitie cu sens, decat intr-una lipsita de semnificatie sau de ce caracteristicile fetei umane sunt recunoscute mai rapid daca sunt plasate in contextul figurii umane, decat daca sunt reprezentate independent.