PROCESE FUNDAMENTALE INTR-O INVATARE ELEMENTARA

PROCESE FUNDAMENTALE INTR-O INVATARE ELEMENTARA

ATENTIA

A.    Definitie: orientarea si concentrarea activitatii psihice cognitive asupra unui obiect sau fenomen

realizeaza o optimizare a cunoasterii: intensifica impresia, da claritate, implica rapiditate

Exista trei forme de atentie:

involuntara: orientarea se face de la sine

voluntara: presupune incordarea vointei

postvoluntara: disparitia efortului voluntar si aparitia atractiei spontane

B.     Calitatile atentiei

a)      capacitatea de concentrare - intensitatea atentiei (rezistenta la excitanti perturbatorii - rol semnificativ - deprinderile)

b)      stabilitatea atentiei - durata concentrarii

c)      volumul atentiei - limitat

d)      distributia - capacitatea de a sesiza simultan intelesul mai multor surse de informatii (miscari automatizate, informatii familiare)

C.    Conditii care favorizeaza atentia

Conditii externe:

a)      noutatea obiectelor, fenomenelor, situatiilor

b)      intensitatea stimulilor - lumina, sunet puternic, obiecte mari, culori vii - contrastul

c)      miscarea, schimbarea, variatia

Conditii interne:

d)      interesul - subordonat motivatiei, trebuintelor, sentimetnelor

castiga in competitia cu factorii externi

PERCEPTIA

A.    Definitia: cunoasterea obiectelor si fenomenelor in integritatea lor si in momentul cand ele actioneaza asupra organelor senzoriale

Procesul perceptiei

constituita din numeroase senzatii

intervin imaginile - urme ale perceptiilor anterioare (reprezentarile bogatia perceptiei)

interventia gandirii - pot recunoaste obiectul daca am conceptul /identificarea - comparatie, observare detalii, stabilire de legaturi)

implicare de atitudini - atitudine motorie, stare de pregatire intelectuala (orientare intelectuala), atitudine afectiva (motivatie, interese) - exista o predispozitie de a reactiona pozitiv sau negativ la orice) - observam ceea ce ne convine, mai putin ceea ce nu ne convine

T       perceptia este un proces complex, in cadrul ei intervin mai multi factori

a)      Perceptia copiilor manifesta doua deficiente:

perceptii mai putin bogate, datorita volumului mai mic de reprezentari

au greutati in a distinge esentialul de neesential (datorita insusirilor secundare care ascund pe cele principale)

b)      Imbogatirea perceptiei

prezentarea de material bogat, incursiuni in mijlocul naturii, cunoasterea detaliata a obiectelor nu numai vizual, etc.

c)      Desprinderea esentialului de neesential

utilizarea schematizarii

d)      Variatia materialului intuitiv

prezentarea aspectelor comune, apoi a celor ce pot diferi

e)      Orientarea intelectuala

materialul intuitiv trebuie sa ajute la sesizarea a ceea ce urmarim sa reliefam (se folosesc materiale simple)

f)       Cunoasterea analitica - interactiunea cuvantului cu intuitia

Doua metode:

metoda demonstratiei:

sursa de cunostinte - relatarea verbala

materialul demonstreaza adevarul (material intuitiv)

metoda observatiilor independente

materialul intuitiv - sursa de cunostinte

relatarea verbala orienteaza atentia

se folosesc ambele metode:

1. imbina analiza cu sinteza

2. dezvolta spiritul de observatie

MEMORIA

Definitie: functia psihica fundamentala care face posibila fixarea, conservarea, recunoasterea si reproducerea fenomenelor psihice

a.       memorie:

elementara - nu prezinta efort constient, la animale

superioara, logica - specific umana

b.      memorie:

imaginativa - pastrarea, reproducerea reprezentarilor

verbal - logica - idei

afectiva - retrairea emotiilor, sentimentelor

motorie - formarea de priceperi si deprinderi

Termeni utilizati in pedagogie

deprinderi: acte invatate in care predomina reactii constante in conditii identice (situatii constante)

priceperi: acte invatate in care predomina reactii adaptabile la conditii variabile

cunostinta: structura de operatii, informatii care face posibila:

T       orientarea in ambianta

T       solutionarea de probleme

Baza fiziologica

excitatiile venite de la organele senzoriale engrame (urme)

evocarea amintirii: prin asociatie

Asociatia: legatura stabila intre procese, stari psihice, producerea uneia aparitia celorlalte

conditie: contiguitatea in timp si asemanarea

W. Hamilton - completari in teoria asociatiei

legea redintegrarii: amintirea unei parti evocarea intregului

legea interesului - sunt reamintite cele cu interes actual (functie de dispozitie)

Asociatiile

explica reamintirea involuntara, actele automatizare

sunt alungate in procesul efortului de vointa constient

Clasificare:

a.       memoria de foarte scurta durata - inertie a excitatiei senzoriale (0,25 -0,50 sec.)

b.      memoria de scurta durata - pastrarea imaginii 18 secunde (memoria de lucru)

c.       memoria de lunga durata - ani de zile (capacitate nelimitata) - nu ne putem reaminti totul

memoria episodica - evenimente cotidiene sau deosebite

memoria semantica - unde sunt structurate toate cunostintele

Organizarea cunostintelor - Kintsch

sistem fonetic (evocare pe baza sonoritatii cuvintelor)

sistem de imagini

ierarhia indicilor semantico - sintactici - relatii dintre semnificatii

Kintsch omite afectivitatea (ne amintim ce are valoare pentru noi)

sistemele sunt in relatie reciproca

Memoria nu este inerta

imaginile reamintite nu sunt copii fidele ale perceptiilor

este o relatie intre gandire si o memorie semantica

Evolutia memoriei in deprinderi motorii

familiarizarea cu actiunea - efort si in miscari simple

organizarea deprinderii - dispar miscarile inutile

automatizarea - progrese importante: rapiditate, anticipare, actiuni simultane

perfectionare . rezultate de calitate superioara

Conditii pentru memorare facila si temeinica

a)      motivatia subiectului, scopul memorarii (numai pentru nota sau pentru realizarea unei culturi generale)

b)      necesitatea cunoasterii efectelor, a rezultatelor invatarii (ghideaza eforturile ulterioare) - explicitatea notelor pentru a corecta erorile

c)      intelegerea materialului de invatat, prelucrarea sa sistematica (recurs la memoria semantica)

memorarea logica - superioara celei mecanice (usurinta invatarii)

intelegerea influenteaza si trainicia conservarii cunostintelor

d)      vointa, intentia de a tine minte - efort de a retine informatiile

are importanta:

T       intervalul de timp pentru pregatit materialul

T       intervalul de timp propus pentru conservare informatii

Experiment: intelegere - vointa

memorarea inteligenta si involuntara mai eficienta decat memorarea mecanica si voluntara

e)      repetarea cunostintelor:

repetare activa: aprofundarea intelegerii, stabilirea de legaturi, rezolvarea de probleme, efectuarea de aplicatii

numarul de repetari (atat pentru a reproduce, cat si pentru a consolida)

pauzele dintre repetitii (interval optim - intre 5 minute si 24 de ore)

Organizarea repetitiei:

repetare:

globala - eficienta pentru text scurt

fragmentara - eficienta pentru volum mare de informatii

imbinarea lecturii cu incercari de reproducere

f)       Interactiunea dintre cunostinte sau priceperi

poate avea:

consecinte pozitive - transfer

consecinte negative - interferenta

Transferul: unele cunostinte favorizeaza invatarea altora

Interferenta: cauzeaza inhibitie, care poate fi:

proactiva: cunostintele vechi stanjenesc asimilarea altora noi

retroactiva: impresiile noi inhiba cunostintele anterioare

transferul se produce in cazul invatarii serioase, continue asimilare rapida, din ce in ce mai usoara

interferenta materia invatata superficial inhibitie proactiva

g)      Etapele memorizari

familiarizarea cu textul - lectura rapida, de orientare

aprofundarea ideilor - citirea pe fragmente, intelegerea si sistematizarea temelor

memorare analitica - reluarea fiecarui fragment

fixarea de ansamblu - recapitularea materialului (insotita de schematizarea esentei)

recapitularea schemelor abordarea unor subiecte de sinteza